universitatea de stat din moldova

199 Pages·2014·1.15 MB·Romanian

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

CENTRUL DE ANALIZ(cid:258) POLITIC(cid:258)
(cid:249)I TEHNOLOGII SOCIALE “CAPTES”

MOLDOSCOPIE
(PROBLEME DE ANALIZ(cid:258) POLITIC(cid:258))

PARTEA XVII

CHI(cid:249)IN(cid:258)U – 2001
1
MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz(cid:259) politic(cid:259)). Partea XVII. /
CAPTES. – Chi(cid:250)in(cid:259)u, 2001. – 200 pag.

În aceast(cid:259) culegere sînt examinate diferite probleme ale vie(cid:288)ii social-
politice din Republica Moldova, rezultatele dezvolt(cid:259)rii social+economice
(cid:250)i politice în ultimii 10 ani. Sunt prezentate articole în care se analizeaz(cid:259)
specificul alegerilor parlamentare (cid:250)i preziden(cid:288)iale din Republica Moldova,
rezultatele, strategiile (cid:250)i tehnologiile electorale, comportamentul politic al
aleg(cid:259)torilor, rolul (cid:250)i impactul mass-media în companiile electorale, apli-
carea diferitor metode informa(cid:288)ionale, sociologice (cid:250)i politologice în stu-
dierea fenomenelor politice. Au fost analizate procesule form(cid:259)rii culturii
politice (cid:250)i societ(cid:259)(cid:288)ii civile democratice, afirmarea identit(cid:259)(cid:288)ii na(cid:288)ionale, mi-
gra(cid:288)ia de munc(cid:259), fenomenul t(cid:259)lh(cid:259)riei, dezvoltarea busenessului în Moldo-
va, etc. Materialele sunt dedicate studen(cid:288)ilor, profesorilor, celor ce se in-
tereseaz(cid:259) de (cid:250)tiin(cid:288)(cid:259) politic(cid:259) contemporan(cid:259).

Coordonator
Valeriu MO(cid:249)NEAGA,
doctor habilitat, profesor

Recomandat(cid:259) pentru editare
de Consiliul Facult(cid:259)(cid:288)ii Rela(cid:288)ii Interna(cid:288)ionale,
(cid:249)tiin(cid:288)e Politice (cid:250)i Administrative

Articolele apar în redac(cid:288)ia autorilor

© – Chi(cid:250)in(cid:259)u, USM - 2001
2
S U M A R

Anghel E. Valorificarea populismului în discursul politic. 5

Belostecinic A., Infotactici de conservare a imaginii plauzibile: 9
Peru A. crearea imaginii prin minciun(cid:259) politic(cid:259)(cid:3)(cid:250)i tac-
tici de manipulare.

(cid:571)(cid:616)(cid:624)(cid:602)(cid:615)(cid:3)(cid:578). (cid:585)(cid:616)(cid:613)(cid:610)(cid:620)(cid:610)(cid:625)(cid:607)(cid:619)(cid:612)(cid:616)(cid:607)(cid:3)(cid:618)(cid:602)(cid:609)(cid:604)(cid:610)(cid:620)(cid:610)(cid:607)(cid:3)(cid:586)(cid:607)(cid:619)(cid:617)(cid:621)(cid:603)(cid:613)(cid:610)(cid:612)(cid:610)(cid:3)(cid:582)(cid:616)(cid:613)- 21
(cid:606)(cid:616)(cid:604)(cid:602)(cid:3)(cid:609)(cid:602)(cid:3)(cid:606)(cid:607)(cid:619)(cid:633)(cid:620)(cid:630)(cid:3)(cid:613)(cid:607)(cid:620)(cid:3)(cid:615)(cid:607)(cid:609)(cid:602)(cid:604)(cid:610)(cid:619)(cid:610)(cid:614)(cid:616)(cid:619)(cid:620)(cid:610).

(cid:571)(cid:621)(cid:613)(cid:616)(cid:604)(cid:602)(cid:3)(cid:582). (cid:599)(cid:613)(cid:607)(cid:612)(cid:620)(cid:616)(cid:618)(cid:602)(cid:613)(cid:630)(cid:615)(cid:616)(cid:607)(cid:3)(cid:617)(cid:616)(cid:604)(cid:607)(cid:606)(cid:607)(cid:615)(cid:610)(cid:607)(cid:3)(cid:614)(cid:616)(cid:613)(cid:616)(cid:606)(cid:607)(cid:608)(cid:610)(cid:3)(cid:604)(cid:3)(cid:617)(cid:616)- 39
(cid:613)(cid:610)(cid:620)(cid:610)(cid:625)(cid:607)(cid:619)(cid:612)(cid:616)(cid:614)(cid:3)(cid:617)(cid:618)(cid:616)(cid:619)(cid:620)(cid:618)(cid:602)(cid:615)(cid:619)(cid:620)(cid:604)(cid:607)(cid:3)(cid:586)(cid:607)(cid:619)(cid:617)(cid:621)(cid:603)(cid:613)(cid:610)(cid:612)(cid:610)
(cid:582)(cid:616)(cid:613)(cid:606)(cid:616)(cid:604)(cid:602).

Busuioc S. De la identitate na(cid:288)ional(cid:259) la construc(cid:288)ie politic(cid:259). 45

(cid:574)(cid:610)(cid:614)(cid:610)(cid:620)(cid:618)(cid:610)(cid:607)(cid:604)(cid:3)(cid:586). (cid:587)(cid:618)(cid:602)(cid:604)(cid:615)(cid:610)(cid:620)(cid:607)(cid:613)(cid:630)(cid:615)(cid:629)(cid:611)(cid:3)(cid:602)(cid:615)(cid:602)(cid:613)(cid:610)(cid:609)(cid:3)(cid:605)(cid:616)(cid:619)(cid:621)(cid:606)(cid:602)(cid:618)(cid:619)(cid:620)(cid:604)(cid:607)(cid:615)(cid:615)(cid:616)(cid:611) 49
(cid:617)(cid:616)(cid:613)(cid:610)(cid:620)(cid:610)(cid:612)(cid:610)(cid:3)(cid:618)(cid:602)(cid:609)(cid:604)(cid:610)(cid:620)(cid:610)(cid:633)(cid:3)(cid:615)(cid:616)(cid:604)(cid:629)(cid:623)(cid:3)(cid:622)(cid:616)(cid:618)(cid:614)(cid:3)(cid:612)(cid:618)(cid:607)(cid:606)(cid:610)(cid:620)-
(cid:615)(cid:616)(cid:16)(cid:606)(cid:616)(cid:605)(cid:616)(cid:604)(cid:616)(cid:618)(cid:615)(cid:629)(cid:623)(cid:3)(cid:616)(cid:620)(cid:615)(cid:616)(cid:626)(cid:607)(cid:615)(cid:610)(cid:611)

Dimitriev R., Reglementarea de stat a asigur(cid:259)rii ca garan(cid:288)iei 61
Ciornîi A. de executare a contractelor de credit în (cid:582)ol-
dova

(cid:573)(cid:621)(cid:606)(cid:629)(cid:614)(cid:3)(cid:570). (cid:599)(cid:612)(cid:616)(cid:615)(cid:616)(cid:614)(cid:610)(cid:625)(cid:607)(cid:619)(cid:612)(cid:616)(cid:607)(cid:3)(cid:618)(cid:602)(cid:609)(cid:604)(cid:610)(cid:620)(cid:610)(cid:607)(cid:3)(cid:586)(cid:607)(cid:619)(cid:617)(cid:621)(cid:603)(cid:613)(cid:610)(cid:612)(cid:610)(cid:3)(cid:582)(cid:616)(cid:613)- 65
(cid:606)(cid:616)(cid:604)(cid:602)(cid:3)(cid:609)(cid:602)(cid:3)(cid:606)(cid:607)(cid:619)(cid:633)(cid:620)(cid:630)(cid:3)(cid:613)(cid:607)(cid:620)(cid:3)(cid:615)(cid:607)(cid:609)(cid:602)(cid:604)(cid:610)(cid:619)(cid:610)(cid:614)(cid:616)(cid:619)(cid:620)(cid:610).

Hîrbu D. Afirmarea ordinii sociale în con(cid:250)tiin(cid:288)a (cid:250)i prac- 75
tica cet(cid:259)(cid:288)enilor Republicii Moldova.

Frunta(cid:250)u P., Societatea civil(cid:259)(cid:3)(cid:250)i statul: modele de interac- 81
Varzari P. (cid:288)iune.

(cid:582)(cid:607)(cid:613)(cid:630)(cid:615)(cid:610)(cid:612)(cid:3)(cid:573). (cid:582)(cid:602)(cid:619)(cid:619)(cid:16)(cid:614)(cid:607)(cid:606)(cid:610)(cid:602)(cid:3)(cid:604)(cid:3)(cid:622)(cid:616)(cid:618)(cid:614)(cid:610)(cid:618)(cid:616)(cid:604)(cid:602)(cid:615)(cid:610)(cid:610)(cid:3)(cid:615)(cid:616)(cid:604)(cid:616)(cid:605)(cid:616)(cid:3)(cid:617)(cid:616)(cid:613)(cid:610)- 96
(cid:620)(cid:610)(cid:625)(cid:607)(cid:619)(cid:612)(cid:616)(cid:605)(cid:616)(cid:3)(cid:606)(cid:610)(cid:619)(cid:612)(cid:621)(cid:618)(cid:619)(cid:602)(cid:3)(cid:604)(cid:3)(cid:586)(cid:616)(cid:619)(cid:619)(cid:610)(cid:610).

3
(cid:582)(cid:616)(cid:626)(cid:615)(cid:633)(cid:605)(cid:602)(cid:3)(cid:572). (cid:582)(cid:616)(cid:613)(cid:606)(cid:602)(cid:604)(cid:619)(cid:612)(cid:610)(cid:607)(cid:3)(cid:605)(cid:602)(cid:619)(cid:620)(cid:602)(cid:618)(cid:603)(cid:602)(cid:611)(cid:620)(cid:607)(cid:618)(cid:629)(cid:3)(cid:604)(cid:3)(cid:577)(cid:602)(cid:617)(cid:602)(cid:606)(cid:615)(cid:616)(cid:611)(cid:3)(cid:575)(cid:604)- 113
(cid:618)(cid:616)(cid:617)(cid:607): (cid:619)(cid:616)(cid:619)(cid:620)(cid:616)(cid:633)(cid:615)(cid:610)(cid:607)(cid:3)(cid:610)(cid:3)(cid:617)(cid:618)(cid:616)(cid:603)(cid:613)(cid:607)(cid:614)(cid:629).

(cid:582)(cid:616)(cid:626)(cid:615)(cid:633)(cid:605)(cid:602)(cid:3)(cid:572)., (cid:588)(cid:618)(cid:621)(cid:606)(cid:616)(cid:604)(cid:602)(cid:633) (cid:614)(cid:610)(cid:605)(cid:618)(cid:602)(cid:624)(cid:610)(cid:633)(cid:3)(cid:615)(cid:602)(cid:619)(cid:607)(cid:613)(cid:607)(cid:615)(cid:610)(cid:633)(cid:3)(cid:586)(cid:607)(cid:619)(cid:617)(cid:621)(cid:603)(cid:613)(cid:610)(cid:612)(cid:610) 134
(cid:580)(cid:616)(cid:614)(cid:602)(cid:615)(cid:3)(cid:570)., (cid:582)(cid:616)(cid:613)(cid:606)(cid:616)(cid:604)(cid:602): (cid:619)(cid:616)(cid:619)(cid:620)(cid:616)(cid:633)(cid:615)(cid:610)(cid:607)(cid:3)(cid:610)(cid:3)(cid:619)(cid:617)(cid:607)(cid:624)(cid:610)(cid:622)(cid:610)(cid:612)(cid:602)(cid:3)(cid:618)(cid:607)(cid:605)(cid:621)(cid:613)(cid:610)-
(cid:586)(cid:621)(cid:619)(cid:615)(cid:602)(cid:612)(cid:3)(cid:573). (cid:618)(cid:616)(cid:604)(cid:602)(cid:615)(cid:610)(cid:633).

Tanas(cid:259) R. Modele ale comportamentului electoral (mo- 146
delul ra(cid:288)ional).

Rusanovschi M. Principalele modalit(cid:259)(cid:288)i de ap(cid:259)rare a dreptului 153
de proprietate (cid:259)n Republica Moldova.

Saca S. Integrarea genurilor în societate în contextul 157
transform(cid:259)rilor democratice.

Solomon C. Aspecte ale culturii politice în Republica Mol- 162
dova în perioada de tranzi(cid:288)ie

Varzari P., Cultura politic(cid:259) în societ(cid:259)(cid:288)ile post-comuniste: 175
(cid:55)(cid:259)bîr(cid:288)(cid:259) S. realit(cid:259)(cid:288)i (cid:250)i perspective.

Visterniceanu E. Obiectul componen(cid:288)ei de infrac(cid:288)iune a tâlh(cid:259)- 188
riei.

Visterniceanu E., Tâlh(cid:259)ria s(cid:259)vîr(cid:250)it(cid:259) în urma în(cid:288)elegerii de c(cid:259)tre 195
Brînz(cid:259) S. un grup de persoane.

4
VALORIFICAREA POPULISMULUI
ÎN DISCURSUL POLITIC

Elvira ANGHEL
Republica Moldova, Chi(cid:250)in(cid:259)u
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea Rela(cid:288)ii Interna(cid:288)ionale,
(cid:249)tiin(cid:288)e Politice (cid:250)i Administrative
Catedra Politologie
Lector

În toate formele sale de manifestare, discursul politic vizeaz(cid:259) reprezentarea
realit(cid:259)(cid:288)ii prin prisma intereselor politice. Este specific rela(cid:288)iilor dintre guvernan(cid:288)i
(cid:250)i guverna(cid:288)i (cid:250)i e adresat deopotriv(cid:259) ra(cid:288)iunii (cid:250)i sensibilit(cid:259)(cid:288)ii.
Studiul obiectiv al discursului politic include nu numai analiza semanticii
cuvintelor, a stilului de comunicare, a avantajelor pe care le urm(cid:259)re(cid:250)te emi(cid:288)(cid:259)to-
rul, dar (cid:250)i a reac(cid:288)iilor auditoriului la acest limbaj.
Problemele publice (cid:250)i circumstan(cid:288)ele în care este emis discursul modeleaz(cid:259)
elementele sale: unele r(cid:259)mân relativ stabile, altele în virtutea cerin(cid:288)elor se schim-
(cid:69)(cid:259). Anume aceste modific(cid:259)ri genereaz(cid:259) duplicitatea termenilor. Este o diferen(cid:288)(cid:259)
între sensul cuvintelor “comuni(cid:250)ti”, “trecut” percepute de tineri (cid:250)i de oamenii în
etate.
Pentru atragerea simpatiei (cid:250)i ob(cid:288)inerea acordului public spre realizarea sau
motivarea unor ac(cid:288)iuni este folosit discursul populist. Acest tip de discurs este
utilizat (cid:250)i pentru construirea imaginii unui lider sau a grupului pe care-l repre-
zint(cid:259). Func(cid:288)ia semnificativ(cid:259) a stilului populist const(cid:259) în lini(cid:250)tirea maselor, astfel,
încât grupurile direct implicate s(cid:259) poat(cid:259) avea o mai mare libertate de ac(cid:288)iune în
stadiile ulterioare ale definirii respectivei politici. În mod constant se încearc(cid:259)
convingerea publicului c(cid:259) direc(cid:288)ia aleas(cid:259) de guvernan(cid:288)i trebuie acceptat(cid:259) de to(cid:288)i.
În ceea ce prive(cid:250)te structura discursului, stilul populist se rezum(cid:259) la premi-
se, deduc(cid:288)ii (cid:250)i concluzii care iau forma fie a unor promisiuni sau “amenin(cid:288)(cid:259)ri”. (cid:249)i
unele (cid:250)i altele constituie premisele apelurilor pentru sprijinul public, care este
elementul cel mai evident al discursului populist.
5
“A venit timpul ca în func(cid:288)iile cheie ale statului s(cid:259) fie promova(cid:288)i oameni
care au toate calit(cid:259)(cid:288)ile necesare pentru un conduc(cid:259)tor dornic s(cid:259)(cid:16)(cid:250)i serveasc(cid:259) po-
porul”1.
“Dar numai împreun(cid:259) cu poporul, cu oamenii vom realiza inten(cid:288)iile noast-
re…”2.
Analiza semantic(cid:259) a cuvintelor utilizate în cadrul acestui tip de discurs im-
plic(cid:259) în sine o reac(cid:288)ie contradictorie între emitere - recep(cid:288)ionare. Înaintea campa-
niei electorale parlamentare din februarie 2001, majoritatea popula(cid:288)iei, în special
oamenii de la 45 de ani (cid:250)i mai mult erau pentru revocarea trecutului. Astfel, 44%
din cei 1096 de persoane intervievate în 12 unit(cid:259)(cid:288)i teritorial-administrative consi-
derau nivelul de trai mult mai bun pân(cid:259) la 1991; 46% - mai bun. Calitatea condu-
cerii (cid:288)(cid:259)rii era mult mai bun(cid:259) pentru 29%, iar pentru 41% - mai bun(cid:259) pân(cid:259) la
19913. Aceast(cid:259) situa(cid:288)ie a constituit una din cauzele principale ale alegerii PCRM
ca partid majoritar parlamentar.
Dup(cid:259) 6 luni de guvernare conform rezultatelor sondajului “Opinia popula-
(cid:288)iei referitor la s(cid:259)(cid:85)(cid:259)cie (cid:250)i inegalitate” realizat în luna august 2001 în cadrul pro-
iectului PNUD, “Dezvoltarea Capacit(cid:259)(cid:288)ii pentru Monitorizarea S(cid:259)(cid:85)(cid:259)ciei”, în cola-
borare cu Departamentul Statistic(cid:259)(cid:3)(cid:250)i Sociologie, 67,9% din popula(cid:288)ia Moldovei
se consider(cid:259) s(cid:259)raci, iar 53,6% apreciaz(cid:259) situa(cid:288)ia lor drept mai rea decât cu 3-5 ani
în urm(cid:259), iar 11,1% consider(cid:259) situa(cid:288)ia lor extrem de înr(cid:259)ut(cid:259)(cid:288)it(cid:259), 35,8% se a(cid:250)teapt(cid:259)
la o înr(cid:259)ut(cid:259)(cid:288)ire a situa(cid:288)iei, 8,8% se a(cid:250)teapt(cid:259) la o înr(cid:259)ut(cid:259)(cid:288)ire drastic(cid:259) a situa(cid:288)iei lor4.
“Trecutul” a fost mesajul de manipulare camuflat al actualei elite guverna-
mentale. Îns(cid:259) semantica “trecutului” se schimb(cid:259) în discursul ei când referin(cid:288)ele
sunt altele decât “secolul de aur ”al regimului sovietic.
“Într-o societate în criz(cid:259) trecutul joac(cid:259) un rol predominant. Blocheaz(cid:259) ima-
gina(cid:288)ia…Astfel spus cel care tr(cid:259)ie(cid:250)te obsesiv în trecut risc(cid:259) s(cid:259) nu în(cid:288)eleag(cid:259) ur-
gen(cid:288)ele prezentului (cid:250)i s(cid:259) refuze viitorul… ”5.
Aceste “confuzii semantice” discursive sunt construc(cid:288)iile strategice utilizate
de elita politic(cid:259) pentru o mai bun(cid:259) manevrare a opiniei publice în direc(cid:288)ia apro-
(cid:69)(cid:259)rii ac(cid:288)iunilor sale.

1 «(cid:287)ara», 2001, 22 februarie.
2 «Moldova Suveran(cid:259)», 2001, 3 aprilie.
3 Barometrul de Opinie Public(cid:259) - 2000. / IPP. – Chi(cid:250)in(cid:259)u, august 2000.
4 «Dialog», 2001,15 octombrie.
5 «Moldova Suveran(cid:259)», 11 octombrie 2001.
6
Utilizarea (cid:250)i acceptarea acestui tip de discurs demonstreaz(cid:259) faptul c(cid:259) pub-
licul manifest(cid:259) un anume interes în procesul de luare a deciziilor. Iar elita politi-
(cid:70)(cid:259) prin mijloacele discursive tinde s(cid:259) accentueze “rolul important” al maselor în
procesul de guvernare. “(cid:249)i noi (cid:250)i poporul punem mari speran(cid:288)e în noua sesiune”6.
“De aceea realizarea sarcinilor trebuie s(cid:259) devin(cid:259) cauza întregii societ(cid:259)(cid:288)i, a tuturor
cet(cid:259)(cid:288)enilor”7.
Semnifica(cid:288)ia r(cid:259)spunsului este motivat(cid:259) de accentuarea construc(cid:288)iilor emo-
(cid:288)ionale pe care se bazeaz(cid:259) discursul populist, care exprim(cid:259) ceea ce toat(cid:259) lumea
crede, f(cid:259)(cid:85)(cid:259) ca nimeni s(cid:259) gândeasc(cid:259). Judecând dup(cid:259) sondajele preelectorale (nu-
mai 42% erau siguri de participarea lor la alegerile parlamentare anticipate din
25 februarie 2001, ceilal(cid:288)i – 21% probabil nu, 19% sigur nu, 5%- nu (cid:250)tiu)8, mul(cid:288)i
aleg(cid:259)tori sunt indiferen(cid:288)i de campania electoral(cid:259), de aceea previziunea rezulta-
telor alegerilor se deduce mai u(cid:250)or din reac(cid:288)ia emotiv(cid:259) vizavi de unii sau al(cid:288)i
candida(cid:288)i, decât apelând la opiniile aleg(cid:259)torilor privind calitatea direc(cid:288)iei politice
propus(cid:259) de acest candidat.
Nivelul st(cid:259)rii de tensiune joac(cid:259) un rol important. Structura valorilor creeaz(cid:259)
o atât de mare tensiune, încât r(cid:259)spunsurile ra(cid:288)ionale vor fi minime, iar sugestiile
(cid:250)i protec(cid:288)ia simbolic(cid:259) vor fi acceptate imediat.
Eficien(cid:288)a discursului populist devine mai mare odat(cid:259) cu utilizarea modului
indirect de convingere. Spre deosebire de convingerea direct(cid:259) care ia forma unui
sistem de argumenta(cid:288)ie pentru viitoarele ac(cid:288)iuni politice (cid:250)i stimuleaz(cid:259) reac(cid:288)ii lo-
gice, convingerea indirect(cid:259) se bazeaz(cid:259) pe aluzii, care sunt supuse aprob(cid:259)rii f(cid:259)(cid:85)(cid:259) o
ra(cid:288)ionalizare preventiv(cid:259). Îndeosebi, aceast(cid:259) situa(cid:288)ie se valorific(cid:259), dac(cid:259) liderul e
un bun orator, devine impresionant prin manifestarea inten(cid:288)iilor bune (cid:250)i aduce o
mul(cid:288)ime de argumente, care iau forma criticist(cid:259) a aparen(cid:288)elor. Aceasta (cid:250)i explic(cid:259)
fluctua(cid:288)ia masiv(cid:259) a electoratului în timpul alegerilor de la o extrem(cid:259) la alta.
Discursul populist devine conving(cid:259)tor dac(cid:259) se apeleaz(cid:259)(cid:3)(cid:250)i la emo(cid:288)ii negati-
ve, generate de critica excesiv(cid:259) a oponen(cid:288)ilor, de accentuarea gre(cid:250)elilor (cid:250)i mai
pu(cid:288)in a rezultatelor pozitive ob(cid:288)inute de ei. (cid:249)i aici compara(cid:288)ia devine principalul
element de descriere a avantajelor (cid:250)i dezavantajelor dintre “ei-noi”.
“(P.Lucinschi) Adept al compromisului cu orice pre(cid:288), dac(cid:259) pre(cid:288)ul nu ame-
nin(cid:288)(cid:259) cu pierderea postului”9.

6 «Comunistul», 2001, 27 iulie.
7 «Comunistul», 2001, 7 septembrie.
8 Barometrul de Opinie Public(cid:259) - 2000. / IPP. – Chi(cid:250)in(cid:259)u, august 2000.
9 «Comunistul», 2001, 2 februarie.
7
“(V.Voronin) În numele cauzei (cid:250)tie a merge la compromisuri, dar la unele
deschise (cid:250)i cu conturarea clar(cid:259) a grani(cid:288)elor pân(cid:259) la care acestea sunt posibile ”10.
Cu cât devin mai puternice emo(cid:288)iile negative, cu atât mai clar(cid:259) devine reac-
(cid:288)ia auditoriului. Îns(cid:259) jocul bazat pe fric(cid:259), pe nega(cid:288)ie nu este capabil tot timpul s(cid:259)
conduc(cid:259) la rezultatele dorite. De aceea comunicarea cu publicul devine mai con-
ving(cid:259)toare, dac(cid:259) ea se axeaz(cid:259) pe emo(cid:288)iile pozitive generatoare deseori de promi-
siuni iluzorii. Convingerea este cimentat(cid:259) dac(cid:259) se apeleaz(cid:259)(cid:3)(cid:250)i la ra(cid:288)iune iar(cid:259)(cid:250)i în
parametri compara(cid:288)iei “ei-noi”. În situa(cid:288)ia creat(cid:259) auditoriul ia decizii pripite, im-
pulsive.
“Conducerea Guvernului Moldovei este convins(cid:259) c(cid:259) în viitorul cel mai ap-
ropiat va realiza o îmbun(cid:259)(cid:87)(cid:259)(cid:288)ire substan(cid:288)ial(cid:259) a nivelului de trai al popula(cid:288)iei prin
promovarea în continuare a reformelor”11.
Alinând limbajul auditoriului, discursul populist pune în umbr(cid:259) atitudinea
critic(cid:259) a receptorului pentru a ob(cid:288)ine acordul sau în cel mai r(cid:259)u caz t(cid:259)cerea. Ag-
resând auditoriul acest tip de discurs ignor(cid:259) celelalte procese care au loc în so-
cietate (cid:250)i le pot reduce autoritatea (cid:250)i propria eficien(cid:288)(cid:259).
Apel(cid:259)rile la emo(cid:288)ie (cid:250)i nu la ra(cid:288)iune în mesajele transmise tot timpul s-au bu-
curat de rezultatele favorabile în manipularea maselor de c(cid:259)tre elit(cid:259).
Totu(cid:250)i în situa(cid:288)ia când (cid:250)tiin(cid:288)a (cid:250)i logica sunt considerate cele mai accesibile
(cid:70)(cid:259)i spre adev(cid:259)r, se a(cid:250)teapt(cid:259) ca apelurile la ra(cid:288)iune s(cid:259) constituie instrumentul
principal al discursului politic. De aceea utilizarea eficient(cid:259) a stilului populist as-
cunde apelul emo(cid:288)ional sub masca definirii problemelor. Reprezentan(cid:288)ii politici
justific(cid:259) forma de reglamentare guvernamental(cid:259) pe care o sus(cid:288)ine pe motivul c(cid:259)
ea va realiza scopurile propuse în rezolvarea problemelor existente.
“Pe baza rena(cid:250)terii economiei urmeaz(cid:259) s(cid:259) rezolv(cid:259)m importante probleme
sociale: perfec(cid:288)ionarea administr(cid:259)rii locale pentru a apropia puterea de om, a de-
(cid:83)(cid:259)(cid:250)i birocratismul (cid:250)i samovolnicia func(cid:288)ion(cid:259)rimiii, perfec(cid:288)ionarea legii privind
asigurarea cu pensii”12.
“Se întreprind deja ac(cid:288)iuni concrete pentru a proteja produc(cid:288)ia autohton(cid:259).
Aceasta înseamn(cid:259) c(cid:259) vor fi asigurate noi locuri de munc(cid:259), garantate salarii (cid:250)i în
buget se vor efectua defalc(cid:259)ri respective”13.

10 Barometrul de Opinie Public(cid:259) - 2000. / IPP. – Chi(cid:250)in(cid:259)u, august 2000.
11 «Modova Suveran(cid:259)», 2001, 30 mai.
12 «Moldova Suveran(cid:259)», 2001, 3 octombrie.
13 «Modova Suveran(cid:259)», 2001, 30 mai.
8
Patosul sentimental mascat sau direct prezent în argument(cid:259)rile politice (cid:250)i
reac(cid:288)iile la ele, creeaz(cid:259) o aparent(cid:259) realitate a b(cid:259)(cid:87)(cid:259)liei politice, a importan(cid:288)ei pro-
blemelor existente.
Ca manifestare a unui poten(cid:288)ial critic, discursul guvernan(cid:288)ilor trebuie inter-
pretat nu ca o simpl(cid:259) manifestare a lor, dar ca important demers în via(cid:288)a politic(cid:259)
a democra(cid:288)iei mediatizate.

INFOTACTICI DE CONSERVARE A IMAGINII
PLAUZIBILE: CREAREA IMAGINII PRIN MINCIUN(cid:258)
POLITIC(cid:258)(cid:3)(cid:249)I TACTICI DE MANIPULARE

Ala BELOSTECINIC
Chi(cid:250)in(cid:259)u, Republica Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea Rela(cid:288)ii Interna(cid:288)ionale,
(cid:249)tiin(cid:288)e Politice (cid:250)i Administrative
Doctor, conferen(cid:288)iar

Aurelia PERU
Chi(cid:250)in(cid:259)u, Republica Moldova
Comentator politic

Din arsenalul tacticilor informa(cid:288)ionale inerente complexului sofisticat de
creare a imaginii politice face parte (cid:250)i minciuna politic(cid:259). În disputa dintre elitele
politice pentru cucerirea unor segmente electorale argumentul plauzibil al min-
ciunii politice îl constituie principiul makiavelic, (cid:250)i aceasta din considerentul c(cid:259)
politica (cid:250)i morala sînt dou(cid:259) fenomene, de regul(cid:259), divergente în actul guvern(cid:259)rii.
Punctele de tangen(cid:288)(cid:259) apar rar, în func(cid:288)ie de priorit(cid:259)(cid:288)ile liderului politic sau ale
Statului makiavellic.
În contextul dezbaterilor vis-à-vis de oportunitatea sau inoportunitatea min-
ciunii politice în procesul de fabricare a imaginii unui lider, vom remarca c(cid:259) ade-
(cid:89)(cid:259)rul politic, de cele mai multe ori, nu coincide cu edev(cid:259)rul conduitei sociale sau
morale. Cunoscuta fraz(cid:259) a lui Benjamin Franklyn “po(cid:288)i p(cid:259)(cid:70)(cid:259)li o parte din via(cid:288)(cid:259)
9
toat(cid:259) lumea, mai po(cid:288)i apoi p(cid:259)(cid:70)(cid:259)li toat(cid:259) via(cid:288)a o parte din lume, dar nu po(cid:288)i p(cid:259)(cid:70)(cid:259)li
toat(cid:259) via(cid:288)a toat(cid:259) lumea”14 indic(cid:259) limitele discursului minciunos.
Pentru a “p(cid:259)(cid:70)(cid:259)li o parte din lume” /electorat/, actorii politici recurg la dou(cid:259)
categorii distincte ale discursului minciunos:
- prima categorie serve(cid:250)te intereselor imediate ale celui care-(cid:250)i dore(cid:250)te o imagine
pozitiv(cid:259);
- a doua categorie cuprinde minciunile caritabile.
Pentru liderii politici dezinformarea este echivalent(cid:259) cu o surs(cid:259) de date cu
acces preferen(cid:288)ial pentru “ini(cid:288)ia(cid:288)i”, din care se pot ob(cid:288)ine maximum de avantaje
posibile în raport cu “masa ne(cid:250)tiutoare”, fiind totodat(cid:259)(cid:3)(cid:250)i o modalitate particular(cid:259)
de autolegitimare.
Singura împrejurare în care minciuna politic(cid:259) poate servi scopuri caritabile,
este minciuna public(cid:259), destinat(cid:259) calm(cid:259)rii nelini(cid:250)tilor comunitare (cid:250)i consolid(cid:259)rii
imaginii liderului abil (cid:250)i st(cid:259)pîn pe situa(cid:288)ie. Elocvente în acest sens sînt catastrofa
de la Cernobâl (aprilie 1986) sau naufragierea v(cid:259)rfului de lance al Flotei Mari-
time Ruse, submarinului “Kursk” (12 august 2000). Conservarea informa(cid:288)iei de-
spre producerea unor catastrofe sau calamit(cid:259)(cid:288)i naturale a fost un atribut ideologic
în perioada totalitar(cid:259) de guvernare în spa(cid:288)iul sovietic (cid:250)i avea drept scop alimen-
tarea mitului de stat supraputere. Tactica desinform(cid:259)rilor sau de omitere a infor-
ma(cid:288)iei veridice urm(cid:259)rea, totodat(cid:259), (cid:250)i crearea unei imagini pozitive, irepro(cid:250)abile a
conduc(cid:259)torului unui stat “unde soarele nu apune nicic(cid:259)nd”.
Uzan(cid:288)ele mesajului minciunos pot servi nu doar cre(cid:259)rii imaginii pozitive,
dar (cid:250)i a cre(cid:259)rii imaginii negative. At(cid:259)t în regimurile monopartide, cu un lider
autoritar, c(cid:259)t (cid:250)i în sistemele pluripartide, democratice, minciuna politic(cid:259) devine
arma de distrugere moral(cid:259) a rivalilor politici. În istorie s(cid:259)nt cunoscute cazuri,
(cid:70)(cid:259)nd liderii autoritari au recurs la uzan(cid:288)ele minciunii politice pentru a elimina
“partenerii incomozi”. Un exemplu elocvent de minciun(cid:259) politic(cid:259) din Rusia stali-
nist(cid:259) a fost cazul generalului Tuhacevski (1937). Vis-à-vis de circumstan(cid:288)ele, ca-
re au dus la condamnarea (cid:250)i executarea sa – organizarea unui complot al genera-
lilor ru(cid:250)i (cid:250)i germani împotriva politicii expansioniste a Moscovei – toate iau adus
maximum de profit politic lui Stalin.
Perpetuînd argumentele în favoarea minciunii ca instrument de creare a
imaginii negative, Harold Lasswell, consider(cid:259) c(cid:259) minciuna politic(cid:259) (“mecanis-

14 Teodosescu Gh. Putere, autoritate (cid:250)i comunicare politic(cid:259)./ Nemira. – Bucure(cid:250)ti, 2000,
p.238.

10