turismul rural românesc în contextul dezvoltării durabile. actualitate şi perspective

215 Pages·2014·3.27 MB·Romanian

Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane” Iaşi
Departamentul de Cercetări Economice

TURISMUL RURAL ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL
DEZVOLTĂRII DURABILE.
ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVE

VOLUMUL XX

Coordonatori

Ion Talabă Dănuţ Gîtan Alina Petronela Haller Dănuţ Ungureanu
Această lucrare a fost elaborată de un colectiv de autori care au prezentat studiile în
cadrul celei de a XII-a ediţii a Conferinţei Naţionale cu participare Internaţională cu
tema: Turismul rural românesc în contextul dezvoltării durabile. Actualitate şi
perspective, care s-a desfăşurat la Vatra Dornei în perioada 29-30 mai 2010.

COMITETUL ŞTIINŢIFIC

Ion TALABĂ – cercet. şt. pr. I dr. ICES „Gh. Zane”al Academiei Române Filiala Iaşi
Ermanno ZANINI – prof. univ. dr., Universitatea din Torina, Italia
Serghei HAKMAN – prof. univ. dr., Universitatea Naţională „Iuriy Fedkovich”, Cernăuţi, Ucraina
Puiu NISTOREANU – prof. univ. dr., ASE Bucureşti
Gheorghe SĂVOIU - prof. univ. dr., Univ. din Piteşti
Valentin NIŢĂ – prof. univ. dr., Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi
Vasile GLĂVAN – prof. univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti
Teodor PĂDURARU – cercet. şt. pr. II dr. ICES „Gh. Zane”al Academiei Române Filiala Iaşi
Elizabeth INESON – lector senior dr., Universitatea Manchester Metropolitan, Marea Britanie
Francesco SINDICO – lector dr., Universitatea din Surrey, Marea Britanie
Alina Petronela HALLER – cercet. şt. pr. III dr. ICES „Gh. Zane”al Academiei Române Filiala Iaşi
Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane” Iaşi
Departamentul de Cercetări Economice

TURISMUL RURAL ROMÂNESC ÎN
CONTEXTUL DEZVOLTĂRII
DURABILE.
ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVE

VOLUMUL XX

Probleme de ordin general
•
• Strategii naţionale, regionale şi locale în turismul rural

Coordonatori

Ion Talabă Dănuţ Gîtan Alina Petronela Haller Dănuţ Ungureanu

IAŞI – 2010
Editura TEHNOPRESS
Str. Pinului nr. 1A
700109 Iaşi
Tel./fax: [phone]
E-mail: [email protected]
http://www.tehnopress.ro
Editură acreditată CNCSIS

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Turismul rural românesc în contextul dezvoltării durabile. Actualitate şi
perspectivă.
Iasi: Performatica, 2008-
3 vol.
ISBN 978-973-730-482-7
Vol. 20: Probleme de ordin general, Strategii naţionale, regionale şi locale
în turismul rural / coord.:Ion Talabă, Dănuţ Gîţan, Alina-Petronela Haller,
Dănuţ Ungureanu. – Iaşi: Tehnopress, 2010
Bibliogr
ISBN 978-973-702-761-0

I. Talabă, Ion
II. Dănuţ Gîţan
II. Haller, Alina-Petronela
IV. Ungureanu, Dănuţ

338.48(498-22)(063)
796.5(498-22)(063)

Tehnoredactare computerizată:
Cercet. şt. pr. III dr. Alina-Petronela HALLER

Întreaga responsabilitate asupra conţinutului ştiinţific şi informativ al
studiilor aparţine autorilor.
TURISMUL RURAL ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII
DURABILE.
ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVE

• Probleme de ordin general
• Strategii naţionale, regionale şi locale în turismul rural

CAPITOLUL 1 PROBLEME DE ORDIN GENERAL

1.1 Gândirea creativă – o necesitate pentru existenţa unui turism rural
competitiv (Marilena DONCEAN) 11
1.2 Educaţia ca o componentă importantă a strategiilor naţionale şi
regionale pentru dezvoltarea turismului rural: studiu de caz din Ghid
educaţional al şcolilor din Carpaţi (Tamara MITROFANENKO) 20
1.3 Turism rural – agroturismul (Cornelia TUREAC, Ioan BORDEAN,
Anca TURTUREANU, Mariana TRANDAFIR, Rodica PRIPOAIE) 28
1.4 Contextul istoric, actualitate şi perspective în turismul rural românesc
(Nicoleta GRIGORCEA (BĂLĂŞEL)) 37
1.5 Turismului rural românesc şi creşterea economică (Nicoleta
GRIGORCEA (BĂLĂŞEL)) 42
1.6 Eficienţa social-economică a turismului rural, sub impactul dezvoltării şi
utilizării durabile a resurselor naturale (Ioan GONTARIU, Marinela
CURELEŢ, Amelia BUCULEI) 46
1.7 Turismul rural în Republica Moldova. perfecţionarea infrastructurii prin
prisma exigenţelor biodiversităţii ca element al dezvoltării sustenabile
(Victoria TROFIMOV, Oxana LIVIŢCHI) 52
1.8 Dezvoltarea clusterului turistic rural. experienţa Republicii Moldova
(Svetlana LAZĂR) 59
1.9 Mitologie românească şi turism rural (Gheorghe SĂVOIU, Victoria
FIRESCU, Mariana BĂNUŢĂ, Viorel CRĂCIUNEANU) 66
1.10 Turismul rural în Moldova între istorie şi actualitate (Sebastian
DOBOŞ, Daniela MATEI) 75
1.11 Romania – destinaţie a turismului de afaceri (Ioan BORDEAN,
Cornelia TUREAC, Anca TURTUREANU, Rodica PRIPOAIE,
Valentin CURTEANU) 86

CAPITOLUL 2 TRADIŢIONALISM ŞI MODERNISM ÎN TURISMUL
RURAL

2.1 Impactul crizei globale asupra turismului din Romania (Romeo
IONESCU) 93
2.2 Strategia de marketing în turismul de tranzit specific spaţiului rural
românesc. Studiu de caz: complexul turistic Mariko Inn, judeţul Neamţ
(Lucian TANASĂ, Krisztina Melinda DOBAY, Ioan Sebastian
BRUMĂ) 103
2.3 Dezvoltarea turismului rural prin politici regionale specifice: Planul
regional de acţiune pentru turism Nord – Est 2008 – 2013 (Dănuţ
UNGUREAN, Rodica UNGUREANU) 119
2.4 Atragerea turiştilor străini în mediul rural românesc ca urmare a
liberalizării economice (Alina-Petronela HALLER) 128
2.5 Studiu privind o posibilă zonare agroturistică a judeţului Iaşi (Daniela
MATEI) 140
2.6 Potenţialul turistic al României: turism rural în zona montană - pe
exemplul judeţului Alba, comuna Arieşeni – (Larisa DRAGOLEA,
Dănuţ UNGUREANU, Denisa COTÎRLEA) 145
2.7 Drumeţia – modalitate principală de practicare a turismului rural (Maria
NIŢĂ, Ilie NIŢĂ) 157
2.8 Promovarea cicloturismului rural în ariile protejate din judeţul Neamţ.
Studiu de caz: Velotransmontana (Lucian TANASĂ) 162
2.9 Agroturismul în ,,zona Valea Iadului” – Bihor (Ioan CHEREJI) 179
2.10 Evaluarea turismului rural în zona Rucăr-Dragoslavele (Adina TOFAN,
Mihaela ZĂRNESCU, Laura AVRAM) 189
2.11 Localitatea Corbu - o noua destinatie turistica (Gabriela NEACŞU,
Camelia BOARCĂŞ) 198
2.12 Analiza factorilor favorizanţi pentru dezvoltarea tusimului rural şi
agroturismului în comuna Răşinari (Mirela STANCIU, Gheorghe
SAVOIU, Iulian VLAD, Marcel POMOHACI, Camelia SAND,
Amalia PAVELESCU, Dionisie TURCU) 202
2.13 Turismul rural: fenomen, activitate şi acţiune socială (Raluca Maria
APETREI, Ion TALABĂ) 213
THE ROMANIAN RURAL TOURISM ÎN THE CONTEXT OF SUSTENABLE
DEVELOPMENT.
PRESENT AND PROSPECTS

CHAPTER 1

1.1 Creative thinking - a necessity for the existence of a competitive rural
tourism (Marilena DONCEAN) 11
1.2 Education as an important component of national and regional strategies
for development of rural tourism: Carpathian Mountains ESD training
tool kit case study (Tamara MITROFANENKO) 20
1.3 Turism rural – agroturismul (Cornelia TUREAC, Ioan BORDEAN,
Anca TURTUREANU, Mariana TRANDAFIR, Rodica PRIPOAIE) 28
1.4 Background, currency and perspectives in Romanian rural tourism
(Nicoleta GRIGORCEA (BĂLĂŞEL)) 37
1.5 Turismului rural românesc şi creşterea economică (Nicoleta
GRIGORCEA (BĂLĂŞEL)) 42
1.6 Socio-economic efficiency of rural tourism, the impact of development
and sustainable use of natural resources (Ioan GONTARIU, Marinela
CURELEŢ, Amelia BUCULEI) 46
1.7 Rural tourism in Republic of Moldova. infrastructure improvement
requirements in terms of biodiversity as part of sustainable development
(Victoria TROFIMOV, Oxana LIVIŢCHI) 52
1.8 Rural touristic cluster development. Republic of Moldova experience
(Svetlana LAZĂR) 59
1.9 Romanian mythologicality and mountain tourism of rural
origin/extraction (Gheorghe SĂVOIU, Victoria FIRESCU, Mariana 66
BĂNUŢĂ, Viorel CRĂCIUNEANU)
1.10 Rural tourism in Moldavia – past and present (Sebastian DOBOŞ,
Daniela MATEI) 75
1.11 Romania – business travel destination (Ioan BORDEAN, Cornelia
TUREAC, Anca TURTUREANU, Rodica PRIPOAIE, Valentin
CURTEANU) 86

CHAPTER 2

2.1 The impact of the global crisis on tourism in Romania (Romeo
IONESCU) 93
2.2 Transit tourism marketing strategy specific to the Romanian rural area.
Case study: Mariko Inn tourist complex, Neamt county (Lucian
TANASĂ, Krisztina Melinda DOBAY, Ioan Sebastian BRUMĂ) 103
2.3 Rural tourism development by specific regional policy: Regional action
plan for tourism North-East 2008-2013 (Dănuţ UNGUREAN, Rodica
UNGUREANU) 119
2.4 Attracting the foreign tourists in the Romanian rural environment as a
consequence of the economic liberalization (Alina-Petronela
HALLER) 128
2.5 Case study regarding a potentional agritourism zoning of Iaşi county
(Daniela MATEI) 140
2.6 The Romanian tourism potential: rural tourism in the mountain area -
the case of Alba county, Arieşeni – (Larisa DRAGOLEA, Dănuţ
UNGUREANU, Denisa COTÎRLEA) 145
2.7 Hiking – main form of rural tourism (Maria NIŢĂ, Ilie NIŢĂ) 157
2.8 The promotion of the rural bike tourism within the protected areas in
Neamt county. Case study: Velotransmontana (Lucian TANASĂ) 162
2.9 The agroturism in the “Valea Iadului region” – Bihor (Ioan CHEREJI) 179
2.10 Assesment in rural area Rucăr-Dragoslavele (Adina TOFAN, Mihaela
ZĂRNESCU, Laura AVRAM) 189
2.11 Corbu village – a new touristic destination (Gabriela NEACŞU,
Camelia BOARCĂŞ) 198
2.12 The analysis of the favorable factors for the future development of
agrotourism and roural tourism in Raşinari village (Mirela STANCIU,
Gheorghe SAVOIU, Iulian VLAD, Marcel POMOHACI, Camelia
SAND, Amalia PAVELESCU, Dionisie TURCU) 202
2.13 The rural tourism - as phenomenon, activity and social action (Raluca
Maria APETREI, Ion TALABĂ) 213
CAPITOLUL 1

PROBLEME DE ORDIN GENERAL

1.1. CREATIVE THINKING - A NECESSITY FOR THE EXISTENCE OF
A COMPETITIVE RURAL TOURISM

GÂNDIREA CREATIVĂ – O NECESITATE PENTRU EXISTENŢA
UNUI TURISM RURAL COMPETITIV

Marilena DONCEAN
cercet. st. gr. III
ICES ,,Gh. Zane” – Filiala Iaşi a Academiei Române

Abstract
All countries need to have the capacity for creativ and innovation, because innovation ability in
technology may not be fully developed without the capacity to create especially to adapt products and processes
to local conditions. Innovation is defined as the transfer of new ideas or a new concept to the final stage of a
product, process or service activity allowed on the market.
It often speaks of "creativity and innovation", first because they are conditional on one another, find
answers to all problems that arise in the innovation process requiring creativity, and on the other hand, for that
the two activities were most often need the same conditions to develop in an economic institution. Innovation is
considered the equivalent of an invention level three, the scale of values one to five.

Key words: innovation, inventics, creativity, transfer a new ideas, strategies for
innovation.

Metodă şi metodologie
Abordarea variază de la dimensionarea conceptuală la cea metodologică pentru
explorarea câmpului experimentar, care cuprinde: informaţii, analize comparative,
interpretări, testarea deductivă şi inductivă a ideilor.

Introducere
Progresul omenirii nu este posibil fără activitatea creatoare teoretică sau practică a
oamenilor. Din acest motiv este firesc ca şi activitatea creatoare să fie considerată forma cea
mai înaltă a activităţii omeneşti.
Referitor la cele menţionate anterior creativitatea a devenit în zilele noastre o
calificare cerută tot mai mult de către firmele de turism. "A fi creativ", ţine de investiţia în
informare şi profesionalizare pe care fiecare individ o face în domeniul său de referinţă,
nefiind fundamentă genetic. Responsabilitatea ultimă este la nivel de individ, care trebuie să
îşi cunoască domeniul de activitate şi aptitudinile de stimulare a creativităţii pentru a genera
soluţii eficiente. Aptitudinile nu sunt creative prin ele înşele, ci devin astfel în măsura în care
sunt activate şi valorificate prin motive şi atitudini creative.
Nu orice înşuşire psihică este aptitudine, ci numai aceea, care favorizează desfăşurarea
unei activităţii cu rezultate supramedii. Aptitudinea diferenţiază indivizii între ei, elementul
principal constituindu-l randamentul cantitativ şi calitativ.

11
Marilena DONCEAN
Figura nr. 1
Caracteristicile potenţialului creativ şi a potenţialul declanşator
caracteristici sensibilitatea gândirea productivă convergentă - problematizare
aptitudinale fluiditatea reflexivă
(potenţial originalitatea riguroasă
creativ) analiza artistică
sinteza intuitivă divergentă - evaluare
redefinirea -construire
etc.

caracteristici motivaţia inteligentă simbolică
nonaptitudinale temperamentul semantică
(potenţial interesul pentru socială
declanşatoar) gândire comportamentală
toleranţa
ambiguităţii
decizia ponderată
Sursa: adaptare după (cid:287)opa Leon, 1980, Creativitatea, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;

În general termenul de creativitate se referă la abilitatea şi forţa intelectuală a
salariaţilor de a găsi noi idei. Într-o firmă turistică, aceste idei se pot referi la conceperea unor
produse sau servicii noi sau la procedee moderne de performare a prestaţiilor.
Gândirea creativă şi imaginaţia sunt elemente importante ale activităţilor turistice, iar
absenţa creativităţii provocă, fără îndoială, nu numai o stagnare în dezvoltare, dar cu timpul
poate pricinui, chiar un dezastru economic pentru o firmă turistică.
În economia de piaţă, specifică ţării noastre, menţinerea competitivităţii cere o
continuă creativitate şi inovativitate pentru dezvoltarea unor noi produse şi servicii,
sofisticate, rafinate respectiv individualizat nuanţate. Activităţile inovative şi creative nu se
desfăşoară sub forma unor campanii publicitare şi nici un manager nu dispune de un suport
consistent pentru a putea planifica termene certe de concepere a unei inovaţii şi creaţii, după
cum nu poate prevedea sau aştepta nici recuperarea imediată a eforturilor investiţionale de
energie, de bani şi timp pentru experimentarea şi lansarea în circuitul turistic a noilor produse
şi servicii.
Creativitatea impune managerilor firmelor turistice din ruralul românesc şi nu numai
să reevalueze periodic dimensiunile segmentelor de piaţă pe care s-au poziţionat, să analizeze
cu multă precauţie produsele şi serviciile, pentru a elimina din ofertele lor acele produse,
servicii sau procedee a căror profitabilitate se diminuează în ritmuri alerte. In cadrul acestor
preocupări, se cere să fie analizată cu prioritate situaţia produselor turistice perimate, pentru
ca ele să nu acţioneze în detrimentul firmei turistice.
Decizia unui manager cu privire la restrângerea gamei de produse şi servicii va deveni
operantă numai dacă întreprinderea turistică şi-a asigurat în prealabil portofoliul de noi oferte
substitutive, de unde rezultă deci necesitatea acordării importanţei cuvenite procesului de
creativitate.
Conceptul de gândire creativă şi gândire analitică
Gândirea creativă este procesul de stabilire a unei relaţii între lucruri sau idei între
care înainte nu există nici o conexiune. Gândirea creativă necesită imaginaţie şi comportă
mai multe idei sau răspunsuri posibile, în timp ce gândirea analitică este logică şi conduce la
un răspuns unic sau la un număr mic de soluţii. Deşi diferite, aceste două tipuri de
raţionament se completează unul pe celălalt. Faptul este evident în gândirea creativă, în cadrul
căreia numeroasele idei sugerate trebuie apoi analizate pentru a le identifica pe cele câteva,
care pot fi aplicate în practică. Astfel gândirea analitică izbuteşte să consolideze ideile şi
12