Table Of ContentBIBLIOTECA REVISTEI
1943 Nr..2
"MOLDOVA NOUĂ"
Dr. N I COL A E M. P O P P
..
..
: :
TRI~
,
\
INCERCARE DE MONO GRA IL REGIO ALA
BUCUREŞTI
www.dacoromanica.ro
Dr. NICOL AE M. POPP
TRANSNISTRIA
INCERCARE
DE MONOGRAFIE
REGIONALA
BUCURESTI
9 4 3
1
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Peimerntul Moldovei, cu velluriri largi fi cununi de
peiduri, cu stepe manoase fi senintiri de ape, se intinde
§i dincolo de undele molcome ale Nistrulul', i,n Transnis-
trio. Tara de peste Nistru" este provincia din marginea
reiseiriteanei a neamului romeinesc. Ea ocupti to reisarit fi
opus spa(iul dintre Nistru fi Bug, iar spre sud merge
pond la tarmul math Negre. Singurul hotat mai put;in
precis, deli in cea mai mare parte tot natural pe
-cursuri de apei este la nord. Aici urmeirefte cursul
Nistrului pans in amunte de Moviltiu, de unde apuca
-drept spre nord, pe par. Leadova, afluefit al Nistrului.
-Unica por(iune de hotar conventional este intre localita-
tea Vierhovca pe Leadova fi oraful Bar, pe par. Roy,
afluentul Bugului. Dela Bar, care e inglobat Transnis-
triei, hotarul se I,ndoaie in unghiu drept fi apucei in jos
pe cursul Rovului, pond in avale de Braila Nouei (teirgul
Brailov), to confluenta cu Bugul, din dreptul localiteitii
Movileanca. De aici mai departe, e Bugul hotar.
Intre aceste limite naturale fi simple, Transnistria
ocupti o suprafatd de ca. 44.000 km.2, in' marime egalei
cu Moldova dintre Prut fi Nistru.Desvoltata pe trei gra-
de latitudine (46°-49°), nordul Transnistriei depti-
fefte nordul restului Romaniei, intinzeindu-se peinei din-
colo de cel mai nordic oraf romanesc de panel acum, Ho-
tinul.
Dat fiind cei Bugul dare peste tot un curs parole! cu
Vistrul. dep6rtarea intre cele aloud fluvii can limiteaza
www.dacoromanica.ro
Transnistria variath. Pentru acest motiv, la care se adao-
gei fi altele cari vor fi areitate, dela inceput trebue felcutd
o granituire intre cele doua parti principale ale provin-
ciei.
Axa principals a provinciei este orientate" NV-SE, ca
fi direct is de curgere a celor cloud fluvii marginap. Dela
Odesa panel la Bar e o distantei de peste 360 km.
Se poate vorbi foarte bine de o Transnistrie de nord
qi de o Transnistrie de sud. Limdta intre cele cloud pOrti
intru totul distincte ale provinciei este mai curdnd o zone"
de transitie de ca. 30 km, latime, deceit o simple" linie pe
hart& Aceastd zone" e cuprinsd intre o linie la nord, care
pleaca dela cotul Nistrului dela Molochi$ (nord Reimnita)
fi se indreapta panel la cotul Bugului dela Savran, fi o
linie la sud,' care tine valea lagorldcului, afluent al Nis-
trului, tae dealurile dintre Beirzu ti Balta fi merge apoi
pe Codima, pond la veirsarea acesteia in Bug. Zona acea-
sta: MolochipSavran $i lagorleic-Codima separd cele
doua gull ale Transnistriei: Transnistria superioarA, cu-
prinsd intre cele cloud fluvii can curg aid paralel la o de-
partare ,de 80 km. intre ele $i Transnistria inferioara,
marginitei de acelea$i fluvii, dar mult mai distantate (litre
de: la peste l60 km.
Prin coturile dela Molochi$ ;i Savran, Nistrul se in-
doaie spre sud, iar Bugul spre est, pricinuind astfel cu-
prinderea unui teritoriu cu mult mai larg pentru partea
meridionald a provinciei.
intre aceste timite astfel descrise, Transnistria aco-
per?" un teritoriu care, dace face transitia itntre vest $i
est, intre lumea carpotica fi lumea fare" margini" a Eu-
ropei reisaritene, inchide totuqi un spatiu al carui peimeint
fi Villtel ometzeascei se integreazei perfect in spatiul geo-
grafic $i etnic romeinesc, de al carui destin este legatd.
www.dacoromanica.ro
PARTEA I-a
GEOGRAFIA FIZICA
CAPITOLUL I
TECTONICA
Privind Transnistria pe o harfa a Europei sud-esti-
ce in raport cu Romania si cu Ucraina, prima impresie
care to isbeste este ca fara de Romania, Transnistria este
o provincie excentrica, pe cata vreme cu Ucraina ar 'A-
rea ca face trup comun. Totusi ratiunea dupa care Trans-
nistria e normal sä stea alaturi de Ucraina sau alaturi de
Romania nu e o chestiune care sa fie rezolvata pe baza
de estetica desenului unei harli. Este suficient sa cercetezi
plasmuirea pamantului Transnistriei pentru ca prima
impresie sa se modifice simlitor.
Cand Rusii au venit pentru intaia oars ca stapani-
ton ai Transnistriei, asta la 1792, imparateasa Caterina
II, cu fina ei intuilie, a botezat pamantul acesta cu nu-
mele de Moldova nova". Ceiace intelegea ea prin Mol-
dova noud", gandindu-se la populatia moldoveana a ace-
stui linut, putem extinde not §i cu privire la cadrul fizic
al lui.
Problema care se pune dela inceput este urmatoa-
www.dacoromanica.ro
6 GEOGRAFIE FIZICA
rea: data din punct de vedere morfologic §i. tectonic,
Transnistria se leaga mai armonic cu relieful din dreapta
Nistrului on cu cel din stanga Bugului.
Observatorul-geograf, care venind din Carpati §i tre-
cand Nistrul ar patrunde adanc spre rasarit, pan5 din-
colo de Bug, ar ramane frapat de uniformitatea, de mo-
notonia peisagiului, indiferent ce drum ar urma: fie dela
Movilau spre Brat lay,. fie dela Tiraspol spre Vosnesensc.
Cu exceptia Nistrului §i chiar a Bugului, cu vaile adanc
incastrate in sol, ar ramane frapat de intinderea suprafe-
lelor plane presgrate ici §i colo, mai ales catre sud
de movile. Trecand Bugul, acela§ relief: inaltimile obse-
dant acelea§i: in primul traseu 250-300 m. alt., In al
doilea, Inaltimi pe jumatate. Dupe aceasta fugarA pri-
vire a intinsului solului, ar reie§i ca mai de grabs Mol-
dova din Siret §i 'Ana In Nistru se leaga de Ucraina. Re-
alitatea arata insa contrariul, cum. se va vedea.
Cheia problemei sta in analiza tectonicei regiunei. 0
unitate tectonics precise o formeaza regiunea cuprinsa
intre Siret §1 Bug. Este o regiune care morfologic are in-
fati§are de podi§, iar structural este o platforms. Acea-
sta regiune se sprijina la apus pe o alts unitate tectonics
importanta: Carpa(ii, prelungiti pana in Siret prin Vor-
landul for de aceia§; origine: Subcarpatii.
Regiunea de podi§ sau de platforms dintre Siret §i
Bug se sprijina la rasarit pe un masiv granitic strdvechiu,
puternic framantat, pe care not 11 numim masivul ucrai-
nian 1). Acest masiv iese la zi numai intre Bug §i Nipru.
Cele dou6 rauri jaloneaza marginile lui. Bugul curge pe
marginea interns a masivului, iar pe intreg parcursul de
pe masiv are o vale bine calibrate, dar in acela§ timp §i
bine sApata in masivul granitic. Niprul curge, dela Chiev
In jos, pe marginea externs a masivului; aceasta Ii prici-
nue§te o vale net asimetrica, cu malul drept abrupt §i
dominnnd lunca cu peste 100 m., in timp ce malul stang
1), Cu numele de masivul ucrainian se intalneste in literature
franceza si italiana de specialitate (cf. Camena d'Almeida si Gior-
gio Pulle). In literatura german5, in speta la Suess si Bubnoff, este
nunlit Blocul sau Borstal podolic (Siidrussische Steinplatte).
www.dacoromanica.ro
TECTONTCA 7
e jos, plat si mlastinos. Masivul ucrainian represinta un
fragment de munhi de incretire stravechi, tocii, aparti-
nand Paleoeuropei, orientati NV-SE si cari in paleozoic
trebue sa se fi infatisat cum vedem noi astazi Carpatii
cristalini.
Masivul ucrainian este orientat oblic fata de Carpati.
Spre nord, cele doua unitati tectonice se apropie intre
ele, cam pe linia Cernauti-Brailov, o departare mai mica
de 200 km. le desparte. Spre sud insa, in masura in care
Bugul se departeaza de Siret, masivul ucrainian se de-
parteaza de Carpati, dat fiind ca cele doua rauri iii au
albiile sapate in lungul unor zone de contact.
.
Cursul inferior al Bugului este la aproape 400 km.,
distanta in linie dreapta de Siretul de jos. Ina ltimile cele
mai mari ale dealurilor podisului saul ale platformei din-
tre Siret si Bug sunt tocmai in regiunea unde cele doug
unitati tectonice importante se apropie. In directia SE.
directie in care masivul ucrainian se departeaza de Car-
p* Ina ltimile scad. Spre NV, in Galitia, procesul se re-
peta, ca directie, in sens invers: in masura in care Car-
patii se departeaza spre NV de masivul ucrainian. dea-
lurile scoboara si apare depresiunea poloneza din axul
Vistulei.
Masivul ucrainian, in intregimea lui ca unitate tec-
tonics, se compune din cloud parti: o parte descoperita,
la suprafata: este masivul propriu zis despre care s'a
vorbit pans aci si o alts parte care-1 inconjoara, mai ales
pe flancul de nord si vest; aceasta parte este mascata sub
depozite mai noi, in deosebi tertiare. Numai vaile mai
adanci, cum e Nistrul, desvelesc temelia granitica a regi-
unei. Masivul ucrainian vizibil este mutt mai restrains in
suprataid deceit masivul ucrainian mascat de depozitc
mai tinere. Acesta din urma formeaza insa fundamentul
regiunei nordice a Transnistriei si Moldovei. In zona de
poarta larga sau de sea dintre Cernauti si Brailov, care
represinta si zona de apropiere maxima dintre cele doua
unitati tectonice menlionate, masivul ucrainian se rea-
zima in subasement pe temeliile Carpatilor. La nasterea
acestora, curbura' pe care Carpatii nordici au facut-o la
www.dacoromanica.ro
8 GEOGRAFIE ERICA
intrarea in Romania se explica tocmai prin isbirea valu-
rilor orogenetice de masivul stravechiu ucrainian pre-
existent si a provocat strivirea Vorlandului carpatic;
aceasta a dus la sudarea Subcarpatilor de zona mun-
toasa.
+ + +
+ + + +
I + + + MeV O 50 1001 150 Km
+ + + +
1.4 + + + +
+ + + +
Tarnopol 41419 + v . + +
ka, + + +
-4. + e + + +
Niliciu + + + 4rt + + +
+ 4 Qi + + + +
+ 4- + jrz + + +
* + + + + +
+ + + + +
it + + + +
+ + +
Odeti
Masivul grantic le
suprarqa
Crystallnul acoperit% da
depozite twocena
I lerpilor rokergf,`,'"/
[Mite* 'maim&
moldo- podono
ToOtry
Fig. 1. Schita tectonics a podi§ului moldo-podolic,
dupa S. von Bubn2ff §i W. Laskarev.
Cu toate ca valle cari brazdeaza masivul granitic
in zona acoperita de depozite tertiare au diferite adan-
cimi, se constata totusi ca temelia arhaica se afunda in
masura in care se apropie de Carpati. In acest sens tre-
hue inteles faptul ca Nistrul, la Iampol, in canionul lui,
reuseste sa descopere granitele rosii ucrainiene, ca I'ru-
tul intre Lipcani si Ripiceni nu atinge deck cretacicul
superior, iar Siretul nu poate sa desveleasca nisi macar
www.dacoromanica.ro
TECTONICA 9
baza sarmaticului. De altfel afundkrile tectonice din
fata zonelor cu efort orogenetic constitue un caz fiec-
vent intalnit. Nu mai 'departe decat tot in Romania,
Carpatii sudici se manifests si ei asemanator cu Carpa-
tii orientali. Cretacicul platformei prebalcanice care in
dreapta Dunarii ocupa dealurile la 160 m. alt., pe chiar
malul stank al fluviului cretacicul s'a ascuns sub o prt-
tura de 70 m. grosime de aluviuni dunarene. Intr'un
sondaj la Filaret (Bucuresti), acela§ cretacic n'a Lost
descoperit nici macar la 1000 m. profunzime. Deci §i
aici apropierea de Carpati duce la afundarea progresivA
a formatiunilor mai vechi, cu nastere de geosinclinal.
Prin analogie cu depresiunea getica, cum a Lost
numita depresiunea de Vorland a Carpajilor meridio-
nali (V. Miliailescu) sau mai bine zis geosinclinalul dintre
Carpati si podisul prebalcanic, credem foarte potrivit a
numi depresiune sciticd, depresiunea de Vorland a Car -
pajilor orientali sau mai exact zona geosinclinala dintre
Subcarpatii moldovenesti si masivul ucrainian.
Toata regiunea coprinsd intre cutele carpatice din
dreapta Siretului si ivirile arhaice dela Bug este, dupti
cum s'a mai aratat, o regiune de podis sau de platfor-
ma (in sens structural) 1). Aceasta regiune se compune
dintr'un pachet de strate neogene, neincretite sau slab
deranjate in zonele periferice ale ei si solidar inclinate
spre S si SE, asa cum arata si cursurile consecvente ale
apelor principale. Panta stratelor este mai repede (led t
panta morfologica; asa se explica dece in directia SSE
se trece treptat dela orizonturile inferioare ale medite-
ranului, la mediteranul II si apoi la sarmatic, pentru ca
in partite sudice ale podisului sau platformei sä rama-
na dominant pliocenul §i in cele din urma in zona
litorala chiar cuaternarul. Grosimea depozitelor noi.
si din ce in ce mai noi, creste tot in directia SSE. Estc
directia in care se merge spre depresiunea marii Negre
(Senke des Schwarzen Meeres'' la Bubnoff).
1). Platforma ruseasca in genere nu trebue privity ca ton:
tabulara simply asa cum o considera Philippson (Fr. Machatschek :
Landerkunde, p. 212).
www.dacoromanica.ro
10 GEOGRAFIEE FIZICA
Este imposibil ca vorbind de regiunea de platfor-
ma sau podis dintre Carpati si masivul ucrainian sa pu-
tem separa ca unitate tectonics Transnistria de
restul Moldovei. Daca se poate face totusi o separatie,
aceasta se face transversal pe cursul apelor. Tot nordul
acestei regiuni de platforms sau podis, pana la o linie
care pornind dela sud de Cernauti ar urmari maiul
drept al Nistrului pand la Ramnila, iar de aci, in arc de
cerc, ar cadea pe Bug la Vosnesensc, se poate separa
tectonic de restul aceleias mari unitati. Aceasta porti-
une nordica e asezata pe temelia granitica a aceluia§
masiv ucrainian, si tine atat cat se intinde aceasta
le-
melie straveche. Noi recunoastem aceasta regiune nor-
died sub numele de platforma podolica. Tortonianul
din aceasta regiune, ca si depozitele cu mult mai vechi,
deschise de erosiune, in canioanele Nistrului si ale aflu-
enlilor sai, ca si posilia nederanjata a acestor strate pe
toata adancimea lor, a Indrituit pe cerc,etatorii germani,
ca vorbind de aceasta regiune s'a numeasca Die gall-
zische Tafel".
La sud de linia mentionata, pe toata porliunea de
desfasurare a sarmaticului si pliocenului, care nu mai
are fundament arhaic, sau poate Inca nedescoperit, si
pana la linia de separatie Intre pliocen si cuaternar, se-
desvolta porliunea cea mai intinsa a acestei zone de
platforms sau podis. Indiferenta fala de cursul Nistru-
lui, aceasta portiune se intinde din valea Siretului de
mijloc si pana la Bug, la Vosnesensc si constitue ceiace
not numim podiqul moldnveriesc propriu zis 1).
Tectoniceste se poate susline o separatie Intre plat-
forma ,podolica si podisul moldovenesc, in legatura cu
raporturile for respective cu scutul arhaic; morfologiceste
task aceasta separatie e inexistenta. Pentru acest motiv,
not referindu-ne la regiunea de dealuri dintre Siret Si
Bug le numeam regiune de platforms sau podis. Tot
pentru acest-motiv, literatura de specialitate nu s'a fi-
1). Numele de podis moldovenesc atribuit pi unei por(iuni de-
teren de dincolo de Nistru Isi are justificarea dac5 ne ttanclim ca
tocmai in aceasta regiune se constata mai mares raspandire a ele-
mentului moldovenesc (recte romhnesc) dincolo de Nistru.
www.dacoromanica.ro
