strategie de dezvoltare locală a municipiului medgidia

176 Pages·2015·7.5 MB·Romanian

2014-

2020

STRATEGIE DE DEZVOLTARE
LOCALĂ A MUNICIPIULUI
MEDGIDIA

MEDGIDIA
2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

2
2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

CUPRINS

EVALUAREA SISTEMULUI SOCIO-ECONOMIC p.4
CAPITALUL NATURAL p.5
Istorie p.6
Localizare geografică și relief p.27
Climă, precipitații, floră, faună, vânt p.31
Solul, subsolul, apele p.34
Calitatea factorilor de mediu p.36
SISTEMUL ECONOMIC p.43
Descriere p.44
Evoluția cifrei de afaceri pe domenii de activitate economică p.47
Evoluția numărului de agenți economici înregistrați/activi p.59
Transporturi p.61
Serviciile p.67
Echiparea edilitară p.68
CAPITALUL SOCIAL p.75
Populația p.76
Sănătatea p.91
Educația p.92
Asistența socială p.97
Locuințe p.100
Ordinea publică, siguranța cetățeanului și protecția civilă p.103
CULTURA p.104
Instituțiile culturale p.105
Turismul p.110
Sportul p.116
Mass-media p.119
ANALIZA SWOT p.121
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ (2014-2020)
p.138
Principii p.139
Direcții strategice de dezvoltare p.160
Domeniile prioritare de acțiune p.161
PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE p.171
BIBLIOGRAFIE

3
2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

EVALUAREA
SISTEMULUI
SOCIO-
ECONOMIC

4
2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

CAPITALUL
NATURAL

5
2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Istorie

Medgidia se împletește cu noțiunea de istorie.
Primele urme de civilizație în zona Văii Carasu, unde este situată și Medgidia de
astăzi, vin din neolitic. Descoperită în anii 1957-1958, moara de cereale
acționată manual, ce fusese proiectată pentru a deservi populația zonei,
demonstrează, pe de o parte, că o arie mai largă decât granița orașului de astăzi
era deja populată iar pe de altă parte, că agricultura se constituia într-o ocupație
stabilă pentru locuitorii Văii Carasu. Cele două râșnițe descoperite în
componența morii, alături de boabe de grâu carbonizate, pietre de râșnițe
mobile, lame de silex, precum și mai multe greutăți de lut pentru plase de
pescuit atestă atât producția unei cantități însemnate de cereale, cât și existența
mai multor îndeletniciri ale populației băștinașe (cultivatul, culesul, prelucratul -
morăritul și pescuitul). Toate acestea, cu peste 5.000 de ani în urmă.

Schema morii neolitice de la Medgidia

6
2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Tot din neolitic vin și alte dovezi indiscutabile ale existenței unei comunități
gentilico-tribale în zona Văii Carasu, care, pe lângă îndeletnicirile cotidiene,
dezvoltase și o cultură unitară.

Obiecte descoperite la Medgidia

În perioada 1979-1985, în punctul “Cocoașă” și în zona Medgidia – Satu Nou
s-au descoperit mai multe așezări ce conțineau un variat material arheologic
(ceramică fină și plastică, ceramică de uz comun, străchini, unelte de piatră,
silex și os, idoli din ceramică și piatră), dar și un cap de statuetă, foarte
asemănător cu cel al “Gânditorului” și al ”Femeii șezând”, piese ce aparțin
culturii Hamangia.

7
2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Schema Bordeiului nr.1 descoperit în Medgidia – Satu Nou

Unelte și obiecte din ceramică descoperite la Medgidia – Satu Nou

8
2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

Unelte și obiecte din ceramică descoperite la Medgidia – Satu Nou

Toate acestea probează existența, în zona Văii Carasu, a celei mai vechi etape în
evoluția comunităților Hamangia (mileniul IV-II, înainte de Hristos), denumită,
nu întâmplător, “faza Medgidia”.
Având în vedere că primele comunități stabile de cultivatori de plante și
crescători de animale domestice de pe teritoriul dobrogean și de pe cel sud-est
european apar în mileniul al VI-lea, înainte de Hristos, se poate concluziona că
rădăcinile civilizației Medgidiei de astăzi sunt situate undeva între mileniul al
VI-lea și al IV-lea, înainte de Hristos.
Aceste rădăcini nu apar și dispar brusc și să reapară abia după sute sau mii de
ani. Cu alte cuvinte, există o continuitate clară a civilizației din zonă inclusiv în
perioada bronzului, respectiv a fierului, ce succed epoca neolitică. De pildă,
brățara cu capetele ascuțite prelung și secțiunea lenticulară, o seceră și un ac de
păr (cu placă romboidală decorată într-un sistem de romburi hașurate), toate din
bronz, un tipar de turnat obiecte din bronz (descoperit chiar în Medgidia),

9
2014-2020 STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI MEDGIDIA

precum și sabia miceniană din bronz (datată din secoulul XIV înainte de Hristos
și descoperită în anul 1968 în cariera de lut a fabricii de cărămidă din Medgidia,
fără nicio legătură cu materialul de epocă romană) demonstrează existența, în
Medgidia și împrejurimi, a unei secvențe bine definite de metalurgie a
bronzului, prosperă și originală, fapt care presupune și existența unei populații
care a generat efectele materiale și culturale ale perioadei în cauză.

Sabia miceniană descoperită în cariera fabricii de cărămidă din Medgidia

Din perioada târzie a epocii fierului (550-450 înainte de Hristos), vechii locuitori
ai zonei, alături de sciți, lasă pentru generația de astăzi o piesă unicat în regiunile
de sud-est ale Europei, precum și în aria de răspândire a triburilor tracice și
scitice: sabia emblemă de tip scitic, “akinakes”.

10