Table Of Content1
CEZAR TH. NICULESCU
PROF. UNIVERSITAR DE ANATOMIE
CARMEN CRISTESCU
DOCTOR ÎN STIINŢE MEDICALE
ASIST.UNIVERSITAR
DOCTOR ÎN STIINŢE MEDICALE
CRISTIAN NIŢĂ
SEF DE LUCRARI
DOCTOR ÎN STIINŢE MEDICALE
DANIELA MIHALEA
ASISTENT UNIVERSITAR
DOCTORAND ÎN STIINŢE
MEDICALE
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
ŞI
ORGANELE DE SIMŢ
CONFIGURAŢIE EXTERNĂ ŞI STRUCTURĂ
2
3
Volumul intitulat "SISTEMUL NERVOS CENTRAL ŞI ORGANELE
DE SIMŢ- CONFIGURAŢIE EXTERNĂ ŞI STRUCTURĂ" se adresează în
special studenţilor din anul II, dar poate fi util şi studenţilor din anii mai mari sau
rezidenţilor.
Ideea realizării acestui manual a apărut din necesitatea de a oferi studenţilor
un material corespunzător programei de lucrări practice şi corelat cu tematica
cursului.
Dat fiind scopul acestui volum, materialul prezentat tratează aspecte legate
de configuraţia externă şi structura componentelor S.N.C. şi ale analizatorilor,
elemente esenţiale pentru studiul macroscopic al pieselor şi secţiunilor.
Din marea bogăţie a datelor existente în literatura de specialitate, am încercat
să selecţionăm noţiunile esenţiale şi de actualitate.
Terminologia folosită corespunde, în limita posibilităţilor, Nomenclaturii
Anatomice Internaţionale, dar am evitat utilizarea denumirilor latine pentru a nu
încărca excesiv materialul.
Materialul prezentat este vast, dar pentru o mai bună înţelegere a noţiunilor,
am considerat utile descrierile amănunţite, corelaţiile funcţionale şi aplicaţiile
practice.
Modul de tehnoredactare al lucrării are scopul de a uşura asimilarea
cunoştinţelor.
În acelaşi scop, textul este însoţit de o iconografie bogată, constând în
scheme (originale şi prelucrate), de o reală valoare didactică.
Pentru o mai eficientă utilizare a manualului, recomandăm studenţilor să
coloreze desenele (cu creioane, de culori corespunzătoare) şi chiar să-şi creeze
scheme proprii.
Autorii
4
DESENELE din acest volum au fost realizate de:
CARMEN CRISTESCU asistent universitar
EUGENIA STANCIU, arhitect
ELISABETA MANTA, stud.
BOGDAN CĂLIN,stud.
OVIDIU BRATU, stud.
ROBERT STOICESCU, stud.
TEHNOREDACTARE:
CARMEN CRISTESCU
PETRE VICTOR CRISTESCU
5
C U P R I N S
CAP.I. ORGANIZAREA ANATOMO-FUNCŢIONALĂ A SISTEMUL NERVOS
Generalităţi 9
Organizarea anatomo-funcţională a sistemului nervos 9
Mijloace de protecţie a SNC 21
CAP. II. MĂDUVA SPINĂRII
Localizare 23
Relaţii topografice 23
Configuraţia externă a măduvei spinării 23
Generalităţi privind structura măduvei spinării 27
Substanţa albă a măduvei spinării 29
Substanţa cenuşie a măduvei spinării 33
Cornul posterior al maduvei spinarii 33
Zona intermediară a măduvei spinării
35
Cornul anterior al măduvei spinării 39
Vascularizaţia măduvei spinării 41
Nervii spinali 45
Meningele spinale 51
CAP. III. TRUNCHIUL CEREBRAL
Generalităţi 55
Configuraţia externă a trunchiului cerebral 55
Faţa antero-laterală a trunchiului cerebral 55
Faţa dorsală a trunchiului cerebral 58
Ventriculul IV 62
Structura trunchiului cerebral 67
Generalităţi 67
Substanţa cenuşie a trunchiului cerebral 69
Nucleii echivalenţi ai trunchiului cerebral 69
Nucleii echivalenţii motori 71
Nucleii echivalenţi senzitivi 88
Nucleii proprii ai trunchiului cerebral
97
Nucleii proprii bulbari 97
Nucleii proprii pontini 101
Nucleii proprii mezencefalici 103
Fasciculele de asociaţie din trunchiul cerebral 110
Vascularizaţia trunchiului cerebral 113
CAP. IV. CEREBELUL
Generalităţi 115
Configuraţia externă a cerebelului 115
Structura cerebelului 121
Substanţa albă a cerebelului şi pedunculii cerebeloşi 121
Substanţa cenuşie a cereberlului 123
Scoarţa cerebeloasă 123
Nucleii cerebeloşi 125
6
Vascularizaţia cerebelului 125
CAP. V. DIENCEFALUL
Diencefalul 131
Generalităţi 131
Alcătuire, limite, raporturi 131
Ventriculul III 135
Talamusul 138
Configuraţia externă şi raporturile talamusului 138
Structura talamusului 139
Clasificarea anatomică şi funcţională a nucleilor talamici 141
Hipotalamusul 143
Regiunile hipotalamice 143
Nucleii hipotalamici 144
Epitalamusul 145
Subtalamusul 149
CAP. VI. EMISFERELE CEREBRALE
Configuraţia externă a emisferelor cerebrale 155
Generalităţi 155
Faţa laterală a emisferei cerebrale 155
Faţa bazală a emisferei cerebrale 161
Faţa medială a emisferei cerebrale 165
Structura emisferelor cerebrale 167
Substanţa cenuşie 168
Scoarţa cerebrală 168
Nucleii emisferelor cerebrale 179
Substanţa albă 187
Fibrele de proiecţie 188
Fibrele de asociaţie 189
Fibrele comisurale 191
Ventriculii laterali 197
CAP. VII. VASCULARIZAŢIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
Generalităţi 203
Caracteristicile vaselor cerebrale 203
Circulaţia arterială 205
Teritoriul vertebro-bazilar 205
Artera vertebrală 205
Artera bazilară 207
Teritoriul carotidian 209
Artera carotidă internă 209
Drenajul venos al creierului 217
Aplicaţii 219
CAP. VIII. MENINGELE CEREBRALE ŞI LICHIDUL CEFALO-RAHIDIAN
Dura mater cerebrală 227
Sinusurile venoase ale durei mater 229
Arahnoida 235
Cisternele subarahnoidiene 235
Pia mater cerebrală 235
Lichidul cefalo-rahidian 236
7
CAP. IX. SEGMENTUL PERIFERIC AL ANALIZATORILOR
ANALIZATORUL OLFACTIV 241
ANALIZATORUL GUSTATIV 243
ANALIZATORUL VIZUAL 249
Regiunea palpebrală 251
Regiunea bulbară
Generalitaţi 259
Tunica externă (fibroasă) 259
Tunica medie (vasculară) 261
Tunica interna (nervoasa) 263
Aparatul dioptric 265
Regiunea retrobulbară
Muşchii extrinseci ai globului ocular 271
Aponevroza orbitară Tenon 271
Corpul adipos al orbitei 273
Nervii şi vasele din orbită 273
ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR 281
Urechea externă
Pavilionul urechii 281
Meatul acustic extern 283
Urechea medie
Pereţi 285
Conţinutul urechii medii 291
Comunicările urechii medii 292
Urechea internă
Labirintul osos 293
Componenta vestibulară 293
Componenta cohleară 297
Labirintul membranos 297
Componenta vestibulară 299
Componenta cohleară 300
CAP. X. NOŢIUNI DE TOPOGRAFIE CRANIO-CEREBRALĂ 307
BIBLIOGRAFIE 309
8
CAPITOLUL I
9
ORGANIZAREA MORFO-FUNCŢIONALĂ A SISTEMULUI
NERVOS
A. GENERALITĂŢI
Funcţionarea normală a organismului uman, ca întreg, precum şi a diverselor sale aparate
şi sisteme este asigurată prin mecanisme de reglare cibernetice, ce presupun subordonarea
funcţiei unui aparat sau organ, rezultatului funcţionării sale şi o armonizează cu cea a altor
organe sau sisteme.
Sistemul nervos este ţesutul specializat în recepţionarea, transmiterea şi procesarea
informaţiilor din mediul extern şi din mediul intern, în scopul elaborării unui răspuns adecvat.
Gradul de procesare al informaţiei este cu atât mai mare cu cât organismul se află
pe o treaptă mai avansată a evoluţiei filogenetice şi procesul are loc într-un centru situat la nivel
mai înalt, pe scara ierarhică.
Prin recepţionarea, procesarea informaţiei şi elaborarea unui răspuns, sistemul
nervos reprezintă cel mai rapid mijloc de adaptare al organismului la condiţiile de mediu, aflate
în continuă schimbare, şi la menţinerea homeostaziei.
Reglarea nervoasă, rapidă, mai nouă din punct de vedere filogenetic, acţionează sinergic
cu reglarea umorală, lentă, asigurată de mediatori chimici, vehiculaţi prin umorile organismului.
Reglarea nervoasă se realizează prin eliberarea în sinapsa efectorie a unor mediatori
chimici care acţionează prin cuplarea cu receptorii formaţiunilor efectoare.
Chimic, receptorii sunt definiţi ca structuri specifice, alcătuite din unităţi
macromoleculare complexe din punct de vedere structural şi funcţional, localizate la nivelul
membranei celulare sau intracelular, la nivelul cărora se fixează reversibil sau ireversibil
molecula de mediator. Receptorii reprezintă elementul cheie ce asigură decodificarea mesajului.
Interacţiunea dintre mediator şi receptor determină efecte caracteristice, facilitatorii sau
inhibitorii.
B. ORGANIZAREA MORFO-FUNCŢIONALĂ A SISTEMULUI NERVOS
Studierea sistemului nervos poate fi abordată din mai multe puncte de vedere: anatomic,
funcţional, histologic şi descriptiv.
1. Embriologic şi anatomic
Clasic, din punct de vedere embriologic şi anatomic, sistemul nervos este alcătuit din
două componente:
-sistemul nervos central, reprezentat, din punct de vedere embriologic, din
derivatele tubului neural.
-sistemul nervos periferic., reprezentat de derivate ale crestelor neurale.
Populaţiile celulare ale tubului neural sunt reprezentate de neuroblaşti, ce vor da naştere
formaţiunilor de substanţă cenuşie şi spongioblaşti, din care derivă cea mai mare parte a celulele
gliale centrale (fig. I. 1).
Structura populaţiilor celulare ale crestelor neurale este mai eterogenă, alături de
neuroblaşti şi spongioblaşti existând şi celule de origine neuroectomezenchimală (fig. I. 2).
FIG. I. 1.
10
FIG. I. 2.
