Scurtă istorie a României

440 Pages·2015·5.26 MB·Romanian

by  Keith Hitchins

The Syndicate of the Press of the University of Cambridge, England Keith Hitchins, A
Concise History of Romania © Keith Hitchins 2014
© 2015 by Editura POLIROM, pentru ediţia în limba română

www.polirom.ro Editura POLIROM
Iaşi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506
Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1; sector 4, 040031, O.P. 53, C.P. 15-728

ISBN ePub: 978-973-46-5398‑0
ISBN PDF: 978-973-46-5399‑7
ISBN print: 978-973-46-5179‑5

Coperta: Radu Răileanu

Această carte în format digital (e-book) este protejată prin copyright şi este destinată
exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice
altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială,
multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin
reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu
posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea
sau comercializarea sub orice formă, precum şi alte fapte similare săvârşite fără
permisiunea scrisă a deţinătorului copyrightului reprezintă o încălcare a legislaţiei cu
privire la protecţia proprietăţii intelectuale şi se pedepsesc penal şi/sau civil în
conformitate cu legile în vigoare.
Lectura digitală protejează mediul
Versiune digitală realizată în colaborare cu elefant.ro
KEITH HITCHINS este profesor de istorie la University of Illinois, fiind specializat în
istoria României şi Ungariei, monarhia Habsburgilor şi istoria Asiei Centrale. Din 1991
este membru de onoare al Academiei Române. Dintre cărţile sale despre istoria
României menţionăm: Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania.
1700-1868 (1987), România. 1866-1947 (1994), Românii. 1774-1866 (1996), Ion Brătianu:
Romania. The Peace Conferences of 1919-23 and Their Aftermath (2011). Volume în
pregătire: Southeastern Europe, 1354-1821 şi The Balkans in the 20th Century.
Pentru Val Martin, Ullica Segerstrale, Pompilia Burcică
Lista ilustraţiilor
1. Asediul Sarmizegetusei. Sursa : C. Daicoviciu şi H. Daicoviciu, Columna lui Traian,
Editura Meridiane, Bucureşti, 1966
2. Mircea cel Bătrân, domnitor al Ţării Româneşti (1386-1418). Frescă de la mănăstirea
Curtea de Argeş
3. Mihai Viteazul
4. Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei (17101711)
5. Domnitorul Alexandru Moruzi îl primeşte pe sir Robert Ainslie, ambasadorul englez la
Constantinopol, la reşedinţa sa din Bucureşti (19 iulie 1794)
6. Tudor Vladimirescu în 1821, pictură de Theodor Aman
7. Mihail Kogălniceanu
8. Generaţia paşoptistă din Valahia
9. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza
10. Prinţul Ferdinand, regele Carol I, prinţul Carol (cca 1900). Sursa : Biblioteca
Academiei Române
11. Ion I.C. Brătianu. Sursa : colecţia fotografică a Bibliotecii Naţionale a României
12. Liderii Partidului Naţional-Ţărănesc (de la stânga la dreapta) : Virgil Madgearu, Iuliu
Maniu, Ion Mihalache
13. Regele Carol al II-lea. Sursa : Biblioteca Academiei Române
14. Ion Antonescu
15. Regele Mihai
16. Gheorghe GheorghiuDej. Sursa : Biblioteca Academiei Române
17. Nicolae Ceauşescu, soţia sa Elena şi fiul său Nicu la inaugurarea Canalului Dunăre –
Marea Neagră, 1986
Lista hărţilor
1. Dacia romană
2. Principatele române şi Transilvania, secolele XIV-XV
3. Principatele române şi Transilvania, sfârşitul secolului al XVI-lea
4. Principatele române şi Transilvania, secolul al XVIIIlea
5. România şi Transilvania după 1856
6. România după 1878
7. România Mare în perioada interbelică
8. România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Mulţumiri
Mă bucur că am şansa de a le mulţumi colegilor şi prietenilor care au contribuit în
mare măsură la această iniţiativă. Profesorul Lucian Boia de la Universitatea din
Bucureşti şi profesorul Vasile Puşcaş de la Universitatea din Cluj-Napoca mi-au
împărtăşit cunoştinţele lor cu privire la fenomenul românesc prin intermediul lucrărilor
lor şi al conversaţiilor de-a lungul mai multor ani. Ca mulţi alţii, am beneficiat de
pasiunea pentru istorie şi de aprecierile critice ale domnului Marcel Popa, directorul
Editurii Enciclopedice din Bucureşti. Cercetările şi lucrările profesoarelor Katherine
Verdery şi Gail Kligman pe marginea unor chestiuni sociale şi istorice româneşti
fundamentale mi-au îmbogăţit în permanenţă abordarea. Două doctorande în istorie de
la University of Illinois, doamna Pompilia Burcică şi doamna Zsuzsánna Magdó, mi-au
uşurat considerabil munca de cercetare.
Introducere
Istoria de 2.000 de ani a unui popor îi tentează pe scriitor şi pe
cititor să caute tendinţe pe termen lung care să elucideze
evoluţiile complexe şi contradictorii. Este şi cazul istoriei
românilor. Din epoca medievală şi până la începutul secolului XX,
au trecut prin etape asemănătoare cu cele ale altor naţiuni din
Europa de Est şi chiar din Europa în ansamblul său : feudalism,
într-un fel, economie preponderent agricolă şi societate rurală
până în secolul al XIX-lea, şi apoi, până în pragul Primului Război
Mondial, tranziţie, lentă la început, către o economie industrială şi
o societate urbană, în care agricultura şi satul erau totuşi
predominante. Cu toate acestea, din secolul al XVIII-lea, cel puţin
din punct de vedere intelectual, naţiunea română modernă începe
să capete formă. A urmat perioada interbelică, un răstimp de doar
douăzeci de ani, în care modernizarea a luat avânt, apoi
comuniştii, care vreme de patruzeci de ani au continuat
modernizarea cu metode şi obiective proprii. Anii postcomunişti
sugerează că e posibil ca românii să se îndrepte din nou pe calea
urmată cu două secole înainte.
Ceea ce îi defineşte cu precădere pe români pe termen lung
este locul lor între Est şi Vest. Acesta îi oferă scriitorului o
perspectivă amplă din care să rânduiască evenimentele istoriei
lor. Românii s-au confruntat cu dificultatea de a alege între aceşti
doi poli de la începutul cristalizării statului, în secolul al XIV-lea,
când au fost întemeiate principatele Valahiei şi Moldovei. Sau,