Table Of ContentgagaggingagagEggiggig-gtE 1 A
1
n
E1aE1 ri. MIMI i
l
E
g1E1 ff1
6:-
OLag
l
E
111
fN
f a
l
Ea ROMINII
0 N
a
N-
to DE
[PI
I
.
HLE im PESTE NISTRU
mil
N .
Larnuriri pentru a-i iIN
N
a 'IN
ajuta in lupta lor. i
El
l
l
g._Fil FA
IR lgi
i
Ei lEl
ig gl
lb 1ell
LP! ark
g iii
R E
a
0
N
1aE1
M
.M I A S 1 gi
ai_g aEi
TIPOGRAFIA ZIARULUI ,NEAMUL ROMANESC"
a
1918 M
gi
tI-.g-qgiglggigle -IglerIgglagglag
www.dacoromanica.ro
N.B. Cliseele promise neputindu-se exe-
cufa la limp, se vor adlingi, ingaluind im-
prejudrile, fa editia frants;',1 in peparatie.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
0:
ROMINII
0 0
DE
PESTS NISTRU
Larnuriri pentru a-i
ajuta in lupta 1or.
,14,
t,,oks
1A 5 i
71POGRAFIA ZIARULUI oNEAMUL ROMANESV
1918
www.dacoromanica.ro
I.
Dupa socotelile facute de d. G. M. Mur-
goci in Romania Noua" din ChiOnau, nu-
marul Rominilor ce traiesc peste Nistru 'Ana
departe in Rasarit, iar unii dintre din*ii §i
pana in Crimeia, ajunge §i la 450.000.
Ei formeaza astfel un grup romanesc, pe
alocurea compact, incunjurind din toate par-
tile oraele, care nu e inferior aceluia al
Rominilor din Bucovina, cari, ace§tia, au
lost mai mull tinuti in sama si ajutati, fi-
reste, pentru ca se afla pe cele mai glorioase
locuri ale trecutului moldovenesc de odini-
oara, pentru ca taie brazda pe vechile cimpii
ale luptelor biruitoare, pentru ca se inchind
in cele mai mindre dintre lacaprile ce infa-
ti§eaza arta noastra §i pentru ca in paza for
sint mormintele cele mai sacre ale acestui
ream.
www.dacoromanica.ro
-4
Intr'o tarn unde istoria noastra n'a lasat
urme razboinice, unde nu sint flume care
sa fie scrise pe paginile cronicelor si unde
mai nicairi nu se ridica biserici si mandstiri
rasarite din mgrinimoasa jertfg, plina de e-
viavie, a Voevozilor Nioldovei, pe ce cafe
au ajuns insa acei Romini, asa de multi la
numar, asa de siguri de neamul lor, asa de
mutt legati si pana asta'zi de vechile for da-
tini, asa de bucurosi, astgzi, ca a razbatut
si pang la dinsii vestea unei Basarabii res-
tituite natiei noastre, unei Romanii care s'a
inchegat in dureri si se apara in mijlocul
durerilor ?
Toate popoarele, si cele mai marunte,
cautd in momentul de fata a-si docutnenta
obirsia lor, rostul for pe pa'rnintul uncle se
afla, si a trage dintr'aceasta toate urmarile
in ce priveste viata for viitoare. In nevoile
ltii de sprijin devotat din partea multimilor,
razboiul de azi a aruncat, intre alte lozince
in stare a cistiga devotamentul oamenilor,
si pe aceia a dreptului ce-I are orice popor,
mare sau mic, de a trgi dupa dorinta lui
liber rostita. Cumplite lupte se vor da, pe
temeiul acestui principiu, care pina acum nu
se coborise Inca destul de adinc in suflete,
www.dacoromanica.ro
5
intre conlocuitori §i vecini. Si fiecare grup
omenesc trebuie sa-si alba la indemina mij-
loacele de lupta, macar ca sä se apere im-
potriva tendintei de a-1 nimici §i de a i lua
locul care-i poate veni, din partea unui
grup rival.
lar asemenea mijloace cine e chemat mai
mult sa le dea celor cari singuri de la sine,
in vechea for para'sire si in desavirsita for
intunecimecopii uitati in pustiu si salba-
taciti , pot sä se apere doar cu instinctul,
care nu ajunge, decit insisi fratii for pe cari
soarta 1-a ajutat sä mearga mai departe ?
De aici rostul acestor citeva explicatii pri-
vitoare la Rominii transnistrieni" pe cari
ca oameni, ca suflete vii, ca parte integranta
a puterii noastre nationale azi, a constiintei
noastre depline mini, nu intelegem, oricare
ar fi soarta teritoriului pe care-1 ocupa, sa-i
jertfim nimanuia.
*
E sigur ca viata cea veche a Moldovei,
viata de Stat, viata bisericeasa viata de
cultura, a venit de la Nord §i de la Apus,
din acel colt de intreit hotar, unde se in-
tilnesc Bucovina, MaramurAsul Si Romania
de azi §i unde odinioara nu era nicio in-
www.dacoromanica.ro
6
trerupere in viala romaneasca trecand, din
munte, spre Tisa la Apus, spre Ras Aril la
Siretiu, la Prut i la Nistru. Mai tarziu numai,
mutindu-se centrul din satele maramura-
i
sene ale Voevozilor la Baia Moldovei, apoi
la Siretiu, la Suceava, intr'un tarziu si la
Iasi, Tinuturile rasAritene au ajuns sä atraga
luarea atninte Si sa opreasca asupra for
munca de destelenire, de inthie exploatatie
agricola a poporului nostru. In Basarabia-
de-jos pang pe la 1550 erau inca frunioase
pustiuri" capabile de roada imbielsugata
pe care' Domnii le dAruiau ca fArg stapin
boierilor gata sa descalece" acolo, facan-
du-si curtile" i chemind vecini" ca sä
implinte in pamintul negru fierul plugului lor.
Dar nu e mai putin adevirat cä hotarul
Moldovei a ajuns foarte rdpede la Nistru:
ins doucizeci, treizeci de ani. Intindere kirä
pareche, a carii expIicatie se poate gasi
numai intr'aceia ca Rominii n au fault tarn
noud cu total, ci cä, venind in locuri asupra
cArora se intindea, ca .si asupra stepei ru-
sesti, stapinirea Tatarilor, au avut innaintea
for o imitate politica mai veche, cu care
toti erau deprinsi, i careia i-au subslituit,
la retragerea Tatarilor, loviti de Unguri in
www.dacoromanica.ro
-7
multe locuri, dar mai ales de Poloni in Ga-
litia, de Rusi setosi de libertate in chiar
miezul stapinirii lor, unitatea politica' ro-
maneascd, supt forma aceasta a Mol-
dovei, deosebita de forma politica din Sud,
ceva mai veche, a Terii-Rornanesti, care s a
desvoltat WA' model.
Atitea lucruri le-am luat de la Tatari, cum
atitea le-au luat si Rusii. Pagini cum erau,
cruzi in naravuri, gata de prada, ei repre-
sintau totusi, de la Ginghiz-Han incoace,
o veche civilisatie asiatica de o amanuntita
§i precis organisare. In ce priveste aseza-
mintele militare si politice, ca $i in ce pri
veche cele cl, nego(.
Am mo$tenit astfel de la Tatari, daca
nu vama din Hotin, pe care se poate sä o
fi intemeiat not cei d'intaiu, macar cu si-
guranta yam le de la Tighinea $i de la
Cetatea-Albd, Ackermanul lor.
Vama inseamna insa si trecatoarea, vadul
intreg. Dar pentru a se stapini vadul era
de nevoie ca a$ezdri sa fiinteze de o parte
$i de alta a rItzlui.
Astfel, in zilele cind Roman-Voda, pe la
1390, isi zicea Domn pand la Marea Si
cind tot cursul Nistrului, din Pocutia Ora
www.dacoromanica.ro
-8
la gura, era moldovenesc, trebuie sä se ad-
mita neapArat ca strait moldovenelti se
aflau ci de ceia parte,cu atit mai mutt,
cu cit acolo, dupa infringerea, risipirea §i
retragerea Tatarilor, nu mai era un Stat,
ingrijit de hotarele sale, ci numai un teri-
toriu parasit, grin care, cum ,si spun iz-
voarele, ratacrau bandele pradalnice.
Pentru a trece- mArfurile, pentru a pazi
vadul, pentru a ocroti iarmaroacele de gra-
nit& care inc de atunci au trebuit sA existe,
gi chiar pentru a supraveghia pustiul dintre
Nis 'tru i Nipru, a fost nevoie, deci, de ase-
zAri militare moldovenesti pe IMO ele,
§i,
s'a strins fire$te o popula(ee, care, inna-
inte de venirea Evreilor, apartinea exclusiv
natiei noastre.
Nistrul era astfel pe la 1400, tau numai
un hotar moldovenesc, ci an du romdf.
nese'.
1 La Dunare, dad aveam not vamite, am cucerit 0 ota-
§ele turce§ti $1. clnd vama a foal turceasc11., Turfed an tuat
Briila, Giurgia etc.
www.dacoromanica.ro
II.
Podolia fara staF,31a.
In tot acest timp §i pand in epoca lui
Stefan-cel-Mare pentru a nu vorbi deo-
camdata de lucruri mai notia malul sting
al Nistrulut r n. se gei -ego in stcipinire de
Slat ru5eascei §i, mai mult, el nu apartine
unei puterniee politice deplin constituite.
Sa urmarim vicisitudinile prin care, cu o
rapeziciune care opreste orice organisatie,
orice colonisare, orice fundare de orase,
trece aceasta Podolie, aceasta tarA de supt
dealuri", numita astfel de o populatie slava
care deci venia din sus, de pe locurile in-
nalte, adevarata ei patrie.
La 1331 printul litvan Olgerd, ale carui
posesiuni mostenite erau departe in Vest,
la Vilna, la Niemen, in vecinatate cu Prusia
Ordinului Teutonic dusmanul ereditar
www.dacoromanica.ro
