Resurgența ideologiilor nedemocratice în România contemporană. Volum dedicat profesorului Michael Shafir la împlinirea vârstei de 75 de ani

614 Pages·2020·13.7 MB·Romanian

by  Emanuel Copilaș (coord.)

Emanuel Copilaș (coord.)
Resurgența ideologiilor nedemocratice
în România contemporană:
volum dedicat profesorului Michael Shafir
la împlinirea vârstei de 75 de ani
Copertă: Ionuţ Ardeleanu-Paici
Tehnoredactor: Rodica Boacă
Secretar de redacție: Paulina Lămășanu
© 2019 Editura Paideia
Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2
București, România
tel.: [phone]
e-mail: [email protected]
www.paideia.ro
Descrierea CIP a Bibliotwecwiiw N.caaţdioounraialele ase R.roomâniei
Resurgenţa ideologiilor nedemocratice în România
contemporană : volum dedicat profesorului Michael
Shafir la împlinirea vârstei de 75 de ani / Emanuel
Copilaş (coord.). - Timişoara : Editura Universităţii de
Vest, 2020
Conţine bibliografie. - Index
ISBN 978-973-125-740-2
I. Copilaş, Emanuel (coord.)
3D2escrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Resurgenţa ideologiilor nedemocratice în România contemporană :
volum dedicat profesorului Michael Shafir la împlinirea vârstei
© d20e 1795 Eddei taunrai /U cnoiovredr.s:i tEămţiia dneu eVle Csto, ppielanşt.r u- pBrueczuernetşat ie d: iPţiaeideia, 2019
Index
E d IiStuBrNa 9U7n8i-v6e0r6s-it7ă4ţ8ii- 3d0e6 V-2est
Str. Paris, nr. 1
3I.0 C00o0p3il,a Tş,i mEmişoanaruael (coord.)
E-mail: [email protected]
T32el.: +40 - 256 592 681
EMANUEL COPILAȘ (coord.)
Resurgența ideologiilor nedemocratice
în România contemporană:
volum dedicat profesorului
Michael Shafi r la împlinirea vârstei
de 75 de ani
Editura Universităţii de Vest
Timişoara, 2019
Bucureşti, 2019

INTRODUCERE
Democrația bine instituționalizată: Michael Shafir,
un „detector” al ideologiilor nedemocratice
Emanuel Copilaș
L-am cunoscut pe Michael Shafir în 2008, în calitate de poten-
țial doctorand al domniei sale. Tema pe care am lucrat împreună,
după niște discuții prealabile intense și fructuoase, a fost politica
externă a comunismului românesc din perspectiva teoriei
relațiilor internaționale. Exigent, și în același timp plin de un
umor tonic și apăsat, Michael – ne-am împrietenit între timp, și
m-a încurajat să îl tutuiesc – a insistat să frecventez săptămânal
cursurile doctorale pe care le susținea la școala doctorală a
Facul tății de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-
Bolyai. Ca preparator la Universitatea de Vest din Timișoara, cu
o normă foarte încărcată, m-am gândit inițial că acest demers
va presupune un efort considerabil. Nu m-am înșelat. Aveam să
constat în scurt timp că a fost unul dintre cele mai bine răsplătite
eforturi pe care le-am depus vreodată.
Ambițios și motivat, pe baza asimilării unei literaturi foarte
părtinitoare despre comunism – asta se scria și se traducea pe
atunci în România, asta se scrie și se traduce în mare măsură și
acum – aveam impresia că stăpânesc deja tema și că ar fi indicat
să mă apuc de redactarea tezei cât mai repede. Michael a zâmbit
îngăduitor și m-a rugat să nu încep să scriu nimic până nu termin
5
de parcurs prelegerile lui despre stat și societate în Europa de
Est după 1945, din care, a adăugat, „voi învăța multe”. Ușor
circumspect, având impresia că e vorba mai degrabă de un
Între negare și trivializare
capri ciu personal, am acceptat. Nu citisem până atunci decât
prin comparație. Negarea Holocaustului în țările postcomuniste
o carte scrisă de Michael, și anume
din Europa Centrală și de Est
(2002). Anvergura internațională
a autorului în privința studiilor despre comunism îmi era, prin
urmare, cvasinecunoscută.
Nu mică mi-a fost mirarea când mi-am dat seama că voi
avea de învățat mult mai multe nu decât mă așteptam, ci decât
lăsase Michael să se înțeleagă. Analize sociologice și politologice
foarte echilibrate și complexe, departe de anticomunismul eseis-
tic și moralizator cu care fusesem deprins până atunci, bancuri
savuroase și foarte oportune, câte o expresie mai „lumească” –
toate acestea au conturat tabloul unui proces educațional siste-
matic și în același timp insolit în raport cu experiențele mele
ante rioare în domeniu.
Dincolo de aceste remarci personale, opera științifică a celui
omagiat în această lucrare este impresionantă: peste două sute
cinci zeci de articole și studii științifice în publicații din toată
lumea, câteva cărți, inclusiv una la care lucrează deja de câțiva
Romania. Politics, Economics, and Society.
ani, și pe care sper să o termine cât mai curând posibil. Preferata
Political Stagnation and Simulated Change
mea, recunosc, este
(1985). A emigrat
în Israel la vârsta de șaptesprezece ani, în 1961. Doctoratul l-a
obținut douăzeci de ani mai târziu la Universitatea din Tel Aviv.
Între timp s-a întors în Europa, unde a devenit activ în presă. În
anii 1980 a făcut o importantă carieră la radio Europa Liberă,
secția română. A continuat să lucreze în presă până în 2005,
când a revenit în România ca profesor la Universitatea Babeș-
Bolyai. Amănunte mai multe și mai savuroase despre cariera,
6
respectiv, viața sa personală se găsesc detaliat în interviurile pe
care le-a oferit în ultimii ani (Barton, 2018; Shafir, 2013; Eske-
nasy, 2019).
Nu doresc să extind aceste detalii de natură biografică din
două motive. În primul rând, deoarece cartea pe care o țineți
în mână este un tribut adus ideilor și atitudinilor civice ale lui
Michael, idei și atitudini care se cer reactivate de urgență într-un
prezent politic tot mai autoritar și mai populist. În al doilea
rând, dimensiunile prezentului volum, care sunt considerabile.
Referitor la primul aspect, xenofobia, antisemitismul, naționa-
lis mul, comunismul, pentru a le enumera doar pe cele mai pro-
eminente, se numără printre ideile (și ideologiile politice) ana-
lizate critic de Michael de-a lungul timpului și raportate în special
la contextul Europei de Est atât înainte, cât și după 1989.
Ca orice hegelian care se respectă, personalitatea lui Michael
nu este lipsită de contradicții – constructive și fertile, aș adăuga.
Astfel, el este simultan un monarhist, respectiv, un social-demo-
crat convins (vezi Teodorescu, 2016). Însă aceasta nu este o
„contradicție antagonică”, pentru a utiliza vocabularul marxist, ci
una „neantagonică”. O demonstrează din plin democrația socială
de tip scandinav, practicată în state care au ca formă politică
monarhia constituțională și care beneficiază de instituții publice
consolidate și cu tradiție.
Exigent și încurajând simultan spiritul critic, pentru că nicio
critică serioasă nu poate avea ca punct de pornire diletantismul –
Michael este un profesor exemplar, de a cărui expertiză au bene-
ficiat și vor continua să beneficieze, măcar sub forma operei sale
științifice, numeroase generații de studenți. Este, de asemenea,
un jurnalist exemplar: Arhiva 1989, despre care vă invit să aflați
mai multe pe această cale, dovedește acest lucru, reprezentând
o sursă inepuizabilă de materiale de primă mână pentru cei care
studiază transformările politice, economice, sociale și culturale
petrecute în Europa de Est după 1945 și până în prezent.
7
*
Revirimentul ideologiilor nedemocratice peste tot în Occi-
dent este, de câțiva ani încoace, o certitudine. Am putea afirma
chiar că în România recrudescența democrației nu a atins
deocamdată nivelul îngrijorător pe care l-a atins în Ungaria,
Polonia, Austria sau Statele Unite. Miza prezentului volum este să
evidențieze faptul că, dacă am pune problema în acești termeni,
ne-am înșela. Un populism difuz, dar care se poate coagula
oricând în direcții mai pregnante, un naționalism prozaic, dar la
fel de articulabil din punct de vedere politic, un anticomunism
steril, strident și total opac relativ la imperativele sociale (și nu
numai) ale prezentului – toate acestea asezonate, după gust (și
partizanat), cu protocronism, xenofobie, antisemitism, șovinism,
austeritate tehnocratică – oferă politologului, în particular, și
specialistului în științe sociale, în general, o sumă de rețete
ideol ogice, unele aparent neîncercate și tocmai din acest motiv
îmbietoare. Deși, trebuie să o recunoaștem, eșecul recent al re-
fe rendumului pentru modificarea Constituției în vederea împie-
dicării căsătoriei între persoanele de același sex a arătat că
reculul democrației nu este atât de pronunțat în România pe cât
părea până atunci, situația per ansamblu rămâne îngrijorătoare
și nu este indicat să fie tratată cu lejeritate.
Textele incluse în volum au fost grupate după cum urmează:
oprimă secțiune, intitulată „Spectrul populismului: un concept
proteic și aplicațiile sale multiple”, conține capitole semnate de
Maria Cernat, Andrei Panțu, Dragoș Dragoman, Sorin Bocancea
și Daniel Șandru. Este vorba despre diferite unghiuri de analiză,
uneori complementare, alteori nu, ale fenomenului populist
din România, abordat pe filiera așa-numitelor „fake news”, a
neo liberalismului, a erodării democrației, a postcomunismului
și, respectiv, a autoritarismului. Următoarele două studii,
8
apar ți nând lui Liviu Rotman și lui Vlad Botgros, se axează pe
naționalism, respectiv, pe anticomunismul postcomunist. Sec-
țiunea care urmează, mai cuprinzătoare, tratează dialectica poli-
tică – consider că acest concept de dialectică este în continuare
util pentru a oferi sens mizelor prezentului – a regresului demo-
crațiilor liberale. Bazată pe distribuirea cât mai echitabilă a
pute rii, democrația poate lăsa loc gradual liberalismului, cen-
trat pe limitarea puterii și pe erodarea spațiului public (libe-
ralismul economic nereglementat). De aici, mai ales în situ ații
de criză economică și socială, se poate ajunge relativ facil la
austeritate, autoritarism și chiar totalitarism. Istoria secolului
al XX-lea este emblematică în acest sens. Intervențiile incluse aici
aparțin lui Daniel Barbu, Vasile Pleșca, Andrei Miroiu, Ionuț
Tudor, Mihai Ghițulescu, Dan Chiță și Claude Karnoouh. Mai
departe, următoarele două texte, semnate de Robert Reisz,
respectiv, de Adrian Hatos, Lucian Despoiu și Diana Dragomir,
exemplifică relevanța ideologică, politologică și sociologică a
termenilor de dreapta și de stânga. Ovidiu-Gherasim Proca și
subsemnatul scriu în continuare despre referendumul din 2018
pentru modif icarea Constituției în vederea interzicerii căsătoriei
între persoanele de același sex, insistând asupra consecințelor
ideologice și a implicațiilor filosofice ale întregului demers.
William Totok, Ladislau Gyémánt, Paul Kun, Ciprian Necula, Gelu
Duminică și Dalia Bathory abordează diverse dimensiuni ale
problematicii minorităților naționale din România comunistă
și postocomunistă. În sfârșit, într-o cheie mai puțin științifică,
dar intensă și în același timp reconfortantă, foarte potrivită
pentru personalitatea lui Michael, Liviu Antonesei propune un
text pe care l-am considerat potrivit ca încheiere pentru întregul
volum.
Mulțumiri sincere și călduroase se cuvin tuturor celor care
au depus efortul de a contribui la această carte. Le mulțumesc
9
pe această cale și acelora care au încercat și și-au dorit să par-
ticipe la rândul lor la omagierea operei și personalității lui
Michael, dar, din varii motive, nu au reușit. Nu în ultimul rând, îi
mulțumesc în mod special soției mele Ramona pentru ajutorul
neprețuit oferit la redactarea indexului lucrării.
Timișoara, februarie 2019
Bibliografie
Barton, A. (2018) „Michael Shafir: «De la grădiniță și până la sfârșitul
studiilor universitare, copilul, elevul și studentul trebuie,
în primul rând, să se obișnuiască să întrebe și să conteste»”.
Interviu disponibil la: https://www.educatieprivata.ro/
michael-shafir-interviu/.
Eskenasy, V. (2019) „Michael Shafir: «Îmi doream o Românie
democratică în sensul occidental al cuvîntului»”. Interviu
disponibil la: https://moldova.europalibera.org/a/
michael-shafir-%C3%AEmi-doream-o-rom%C3%A2nie-
democratic%RoCm4%an8ia3.- %PoCli3ti%csA, EEcno-nsoemnsicusl,- aoncdci Sdoecniteatyl-. aPlo-cliutivc%al
CSt3a%gnAaEtniotnu launi-d( vSiidmeuol)a/t2e9d 6C9h8a2n3g1e.html.
Shafir, M. (1985)Î ntre negare și trivializare prin comparație. Negarea
Holocaustului în țările postcomun.i sLtoe nddino nE:u Frroapnac Cese nPtirnatleăr .și de
ShafiEr,s Mt . (2002)
. Iași: Polirom.
Shafir, M. (2013) „Fără Europa Liberă comunismul nu ar fi căzut
nicăieri” (dialog cu Cristea-Enache, D.). Interviu disponibil
la: https://atelier.liternet.ro/articol/12865/Michael-Shafir-
Daniel-Cristea-Enache/Fara-Europa-Libera-comunismul-nu-
ar-fi-cazut-nicaieri.html.
Teodorescu, C. (2016) „Michael Shafir: «Nu e nevoie de evrei ca să
existe antisemitism, dar e nevoie de evreul imaginar»”. Interviu
disponibil la: https://www.catavencii.ro/michael-shafir-nu-e-
nevoie-de-evrei-ca-sa-existe-antisemitism-dar-e-nevoie-de-
evreul-imaginar/.
10