Table Of Contento
OC
5
Daniel DAVID
Profilul psihologic al românilor
într-o monografie cognltiv-experimentalâ
bun
creativ
aplicata se
c e n t r a l t U m '
semn
folosim
frustrează
aM»iSciencebun
r*r/íf n n Í aoYicaVă-psihologia|ncheindasifel
P r-° f1 p^»{?monografii niv«,ulcaracter izeazâ
n 1 'S ,J V ‘m<'l,o n al‘,âJc
“ ***fc«t 1 p i s m
folos
Inteligentă potenţialii ispuneniyd
.
semn demon, competitivitate
^paragraf ^^ rO ţlU ^ ^ r o m â n faptul concluzii reducerea nivelul
p o p o r u l tplenar debloca m încheind element spu nebun
JtYt
scazutapcrforinan,e} ^ , i n - i s r f e l du,cc g^^reazâ frus«rc«arOlOSim
Dezvoltare fond U U I
1CIT101 IO na 111 a te -ebloca^xprimam
c o o p e r a r e potenţiaiiu"“ v
.folosim/
iucruCr e a t i v nc*a« v
I n t e 1 ige nţâsumemS cepticism /cinis IU cooperanţi?^,,'
beneficiu C i n i s m plcÎ,a rT plsemn r o m a n p
o l p T i l f P
neincredereroman
S iS S i § e r a r L
Radu e s c u - M o tr iin iv c if o n d u lP o te n ţia l b u n ţ X . f e i
crescU tâcrea t!V p ' ţ r “* » , . frustrează I >p s a ^ t a i ^ ^ c e n ţ r a
.ţî® i5 c S £ f,Î.e r e reducfre p C r m ite dto
AniZ Competitivitate-"'- semn* fn)n .dn^m.n
®
caracterizează 1 o c r u reducerealeg ai cooperanţi* Ol Oiv^{TJ^gn
pozitiv b e n e f i c i i perform anţărezifllliucru
e m o ţio f a li ţ^ C f e 2i 1 1V î 1 2i t e
h
reustm
Lj II « c c p t i c i s m / c l n i s i
. n u n
încredere lucru plenar. "alţii
reducere
1 c ® ,
POLIROM
Colecţia Psihologie aplicată este iniţiată de Adrian Neculau.
© 2015 by Editura POLIROM
Această carte este protejată prin Copyright. Reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea prin orice
mijloace şi sub orice formă, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea în format electronic sau audio,
punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă
sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiilor, cu scop comercial
sau gratuit, precum şi alte fapte similare săvârşite fără permisiunea scrisă a deţinătorului copyrightului
reprezintă o încălcare a legislaţiei cu privire la protecţia proprietăţii intelectuale şi se pedepsesc penal şi/
sau civil în conformitate cu legile în vigoare,
www.polirom.ro
Editura POLIROM
laşi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506
Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1,
sector 4, 040031, O.P. 53
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României:
DAVID, DANIEL
Psihologia poporului român: profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală /
Daniel David. - laşi: Polirom, 2015
Bibliogr.
Index
ISBN prinţ:
978-973-46-5478-9
ISBN ePub: 978-973-46-5582-3
ISBN PDF:
978-973-46-5583-0
14(498):159.922.4(498)
Printed in ROMANIA
Daniel DAVID
PSIHOLOGIA
Profilul psihologic ai românilor
într-o monografie cognitiv-experimentalä
POLIROM
2015
DANIEL DAVID este profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea „Babeş-Bolyai” din
Cluj-Napoca, profesor asociat (adjunct professor) la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New
York, şi director fondator al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and
Applied Mental Health (integrat în reţeaua internaţională MERIL a unităţilor de cercetare de interes
european). De asemenea, este directorul pentru cercetare (şi diplomate) al Albert EUis Institute,
New York, şi supervizor la Academy of Cognitive Therapy (SUA). Este editor fondator, coeditor
sau membru în boardul editorial al mai multor reviste indexate Web of Science din ţară şi din
străinătate. Este psihologul din România cu cel mai mare indice scientometric Hirsch (şi cu cele
mai multe citări în domeniu), fiind reprezentant naţional în European Science Foundation. A
reprezentat în ţară proiecte majore de cercetare internaţională (de exemplu, DREAM în FP7), a
publicat în revistele internaţionale de top în domeniu şi la edituri de prestigiu (printre care Oxford
University Press). A primit un număr mare de premii naţionale şi internaţionale, precum Premiul
„Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române (2012) şi Henry Guze Award (2003). în 2008
a fost decorat cu Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler. La Editura Polirom a mai
publicat: Psihologie clinică şi psihoterapie. Fundamente (ed. I, 2006; ed. a Il-a, 2013), Metodologia
cercetării clinice. Fundamente (2006), Tratat depsihoterapii cognitive şi comportamentale (ed. I, 2006;
ed. a Il-a revăzută şi adăugită, 2012), Fundamente de psihologie evoluţionistă şi consiliere genetică.
Integrări ale psihologiei şi biologiei (în colab., 2007), Dezvoltare personală şi socială. Eseuri şi
convorbiri despre viaţă cu psihologul Daniel David (2014) şi Psihologie şi tehnologie. Fundamente
de roboterapie şi psihoterapie prin realitate virtuală (în colab., 2015).
Sapere aude
Dragostea ce avem pentru patria noastră ne îndeamnă, pe de
o parte, să lăudăm neamul din care ne-am născut, iar pe de
alta, dragostea de adevăr ne împiedică, în aceeaşi măsură, să
lăudăm ceea ce ar fi, după dreptate, de osândit. Le va fi lor
mai folositor dacă le vom arăta limpede în faţă cusururile
care-i sluţesc decât dacă i-am înşela cu linguşiri blajine şi cu
dezvinovăţiri dibace... (Dimitrie Cantemir)
întâi lumina minţii şi pe urmă focul aprins al patriotismului...
Peste 50 de ani, nu mai târziu, cele publicate sau crezute de
mine şi de oamenii din timpul meu vor deştepta din nou interesul
publicului românesc... (Constantin Rădulescu-Motru, 1946)
Pentru Oana, soţia mea, şi [linca, fiica mea, care s-a născut
odată cu această carte. Dc asemenea, lucrarea este un tribut
adus academicianului Constantin Rădulescu-Motru (autorul
unor lucrări anterioare de psihologie a poporului român) şi
mentorului acestuia, fondatorul psihologiei experimentale,
Wilhelm Wundt.
Cuprins
Mulţumiri.............................................................................................................................................. 9
introducere..........................................................................................................................................13
De ce această lucrare?............................................................................................................... 13
Care este cadrul ştiinţific general al lucrării ? .........................................................................14
De ce a durat atât (2005-2015)?...................................................................................................15
De ce acest titlu ?..........................................................................................................................15
De ce am reluat acest proiect ? ............................................................................................... 16
Ce urmăresc cu această monografie despre psihologia românilor?.......................................18
Care sunt fundamentele demersului monografic ? ...................................................................20
Nu este „periculos” un astfel de demers (cunoaşterea rezultată
putând servi unor scopuri ascunse) ? .......................
24
De ce eu 1 . . . . . . . . .................................................................................................................. 24
Capitolul 1. Scurt istoric : de la Völkerpsychologie la psihologia interculturală.
Cazul psihologiei poporului ro m â n ......................................................................................27
1.1. De la Völkerpsychologie la psihologia socială, culturală şi interculturală......................27
1.2. Arhitectura generală a metodologiei utilizate în psihologia socială,
culturală şi interculturală.....................................................................................................32
1.3. Cazul psihologiei poporului rom ân...................................................................................35
1.4. Limitele abordărilor anterioare ale psihologiei românilor din perspectiva
Völkerpsychologie............................................................................................................... 42
1.5. Concluzii generale...............................................................................................................44
Capitolul 2. Psihologia românilor. Fundamente teoretice şi m etodologice....................45
2.1. Cadrul teoretic.................................................................................................................... 45
2.2. Cadrul metodologic.............................................................................................................55
2.3. Concluzii generale şi strategie.......................................................................................... 75
Capitolul 3. Fundamente despre români şi România............................................................ 77
3.1. Informaţii generale: geografia, limba, demografia şi un scurt istoric..........................77
3.2. Componenta genetică/biologică a românilor. Fundamente...............................................83
3.3. Fundamente ale mediului ecologic...................................................................................92
3.4. Mediul cultural românesc. Fundamente...........................................................................94
3.5. Concluzii generale............................................................................................................. 180
Capitolul 4. Psihologia românilor. R ezu ltate.........................................................................181
4.1.
Cum suntem. Psihologia românilor într-o abordare empirică.......................................181
4.2. Cum credem că suntem (şi cum cred alţii că suntem/cum credem
că sunt alţii). Psihologia românilor intr-o abordare fenomenologico-hermeneutică..........275
4.3. Cum suntem v e rsu s cum credem că suntem.................................................................287
4.4. Concluzii generale.............................................................................................................294
Capitolul 5. Profilul psihologic al ro m ân ilo r........................................................................297
5.1. Cum suntem şi de ce am ajuns a ş a ............................................................................ 298
5.2. Cum credem că suntem (cum cred alţii că suntem/cum credem
că sunt alţii) şi de ce credem (cred) asta.......................................................................... 311
5.3. Comparaţii între cum suntem şi cum credem că suntem
(cum cred alţii că suntem)..........................
313
5.4. Concluzii generale............................................................................................................. 317
Concluzii, limite, implicaţii şi discuţii g e n e ra le .................................................................... 321
Postfaţă. Un cvasiexperiment.....................................................................................................333
A n exe................................................................................................................................................337
Referinţe bibliografice...................................................................................................................369
Index de autori............................................
....... ................................................................. 391
Mulţumiri
Am început să gândesc lucrarea şi să adun date din anul 2005 şi am scris-o pe parcursul anilor
2014-2015. Lucrarea s-a bazat pe o consultanţă largă, naţională şi internaţională. Toată responsabilitatea
pentru textul final integrat îmi revine mie ca autor, căci nu am preluat mereu toate sugestiile
consultanţilor exact aşa cum au fost ele formulate de aceştia. într-adevăr, deşi am avut un nucleu
larg de consultanţi de top, am asumat monografia ca demers individual, deoarece într-o temă atât
de complexă este greu să satisfaci toate nuanţele, adesea contradictorii, cerute din partea specialiştilor
din domenii diferite (uneori chiar din acelaşi domeniu), nuanţe care, deşi importante, ne împiedică
uneori să ajungem la esenţe, schimbând logica constructivă care ne spune că nuanţele vin după
esenţe, pentru a le problematiza şi face mai riguroase, nu înainte de acestea! Aşadar, iniţial am
făcut analizele/studiile şi am scris textul, iar apoi l-am discutat şi nuanţat pe alocuri cu specialişti
de top din domenii relevante pentru monografie.
Pentru partea de psihologie:
•
Prof. univ. dr. Dragoş Iliescu (Universitatea din Bucureşti) şi conf. univ. dr. Anca Dobrean
(Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca) au avut un rol important. Dragoş Iliescu este
preşedintele International Test Commission şi a avut un rol decisiv în adaptarea unui număr mare
de teste în România prin TestCentral. Anca Dobrean este expert internaţional în psihodiagnostic
şi a avut un rol decisiv în adaptarea unui număr mare de teste în România prin RTS Cluj.
Amândoi mi-au pus la dispoziţie testele adaptate, de interes pentru această lucrare, şi bazele de
date necesare pentru analize primare şi secundare şi m-au asistat în calitate de consultanţi la
interpretarea unor rezultate.
•
Mulţumiri speciale trebuie să le adresez colegilor cu care m-am consultat pe partea de metodologie:
prof. univ. dr. Florin Alin Sava, Universitatea de Vest din Timişoara; prof. univ. dr. Dragoş
Iliescu, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Mircea Comşa, Universitatea „Babeş-Bolyai” ;
lector univ. dr. Silviu Matu, Universitatea „Babeş-Bolyai” ; şi lector univ. dr. Robert Balâzsi,
Universitatea „Babeş-Bolyai”.
•
Le mulţumesc colegilor de la Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie şi doctoranzilor
de la Şcoala Doctorală de Psihodiagnostic şi Intervenţii Psihologice Validate Ştiinţific din cadrul
Universităţii „Babeş-Bolyai” pentru ajutorul dat la identificarea literaturii de specialitate (de
exemplu, având rolul de al doilea evaluator în analiza rezultatelor din bazele de date internaţionale),
la culegerea unor date noi şi/sau prelucrarea primară şi secundară a unor date (cu rol de dublă
verificare). îi menţionez p e: prof. univ. dr. Aurora Szentâgotai, conf. univ. dr. Oana David,
lector univ. dr. Amfiana Gherman, lector univ. dr. Silviu Matu, lector univ. dr. Cristina Mogoaşe,
lector univ. dr. Simona Ştefan, cercetător Cristina Costescu, bursierii postodoctorali Ioana
Cocia, Raluca Igna şi doctoranzii: Aurelian Bizo, Roxana Cardoş, Diana Căzănescu, Diana
Cândea, Alina Cîmpean, Carmen Coteţ, Raluca Georgescu, Alexandra Neguţ, Horea Oltean,
Costina Păsărelu, Alice Prefit, Radu Şoflău şi Sergiu Vălenaş.
•
Le mulţumesc colegilor de la linia maghiară din Universitatea „Babeş-Bolyai” care s-au implicat
în calitate de consultanţi, pentru ajutorul dat la culegerea şi analiza unor date şi la clarificarea
unor concluzii.
10
MULŢUMIRI
•
Le mulţumesc altor colegi psihologi din ţară pentru comentarii şi sugestii: prof. univ. dr.
Simona Trip (Universitatea din Oradea) şi prof. univ. dr. Ticu Constantin (Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din laşi).
•
De asemenea, le mulţumesc unor colegi psihologi din diaspora ştiinţifică românească (dr. Vlad
Glăveanu, Aalborg Universitet, Danemarca/London School of Economics, Marea Britanie, dr. Alina
Agiurgioaei Boie, Albert Ellis Institute, SUA etc.) pentru datele oferite şi comentariile utile.
Adrian Stanciu (Bremen International Graduate School of Social Sciences) şi Corina Tarniţă
(Princeton University) mi-au facilitat accesul la date primare, unele încă nepublicate, care au
făcut obiectul analizei secundare în monografie.
•
Antonio Terracciano (Florida State University) şi David Rând (Yale University) mi-au facilitat
accesul la datele primare din studiile lor, care au făcut obiectul analizei secundare în monografie.
Dr. Terracciano este şi coautor al celui de-al treilea studiu (trimis deja spre publicare la o revistă
internaţională).
Pentru părţile mulţi-, inter- şi/sau transdisciplinare le mulţumesc următorilor:
•
Prof univ. dr. Mircea Dumitru (Universitatea din Bucureşti) şi prof. univ. dr. Mircea Flonta
(Universitatea din Bucureşti), membri corespondenţi ai Academiei Române (consultanţi pentru
capitolele 1 şi 3 şi, în general, pentru părţile/analizele culturale din lucrare). Prof. univ. dr.
Ioana Both (Universitatea „Babeş-Bolyai”) mi-a oferit de asemenea consultanţă pentru partea
culturală (cu accent pe secţiunea legată de limba română).
•
Prof. univ. dr. Octavian Popescu, membru al Academiei Române, prof. univ. dr. Andrei Miu
(Universitatea „Babeş-Bolyai”) şi dr. Beatrice Kelemen (Universitatea „Babeş-Bolyai”) (consultanţi
pentru părţile de biologie/genetică din lucrare).
•
Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta (Universitatea „Babeş-Bolyai”) şi prof. univ. dr. Călin Felezeu
(Universitatea „Babeş-Bolyai”) (consultanţi pentru părţile de istorie din lucrare).
•
Prof. univ. dr. Ioan Chirilă (Universitatea „Babeş-Bolyai”) (consultant pentru părţi culturale la
interfaţa cu religia).
•
Prof. univ. dr. Vasile Dâncu (Universitatea din Bucureşti) şi conf. univ. dr. Mircea Comşa
(Universitatea „Babeş-Bolyai”) mi-au fost consultanţi pentru discuţii metodologice clarificatoare.
Vasile Dâncu, prin IRES, a contribuit la elaborarea unor studii recente riguroase cu referire la
auto- şi heterostereotipurile românilor, iar Mircea Comşa este membru al echipei care a
coordonat culegerea datelor din România incluse în World Values Survey (date utilizate şi în
această lucrare - 2010-2014).
Alte mulţumiri:
»
Le mulţumesc tuturor celor care au participat la conferinţele în avanpremiera lucrării de la
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Universitatea de Vest din Timişoara şi care, prin intervenţiile
avute, m-au ajutat la finisarea concluziilor monografiei.
►
Le mulţumesc tuturor specialiştilor psihologi care de-a lungul timpului au adaptat instrumente
psihologice riguroase în România. De asemenea, mulţumesc echipelor din România şi din celelalte
ţări care au contribuit de-a lungul timpului la culegerea datelor din World Values Survey. Multe
dintre aceste informaţii au făcut obiectul analizelor secundare incluse de mine în această lucrare.
•
Le mulţumesc profesorilor Septimiu Chelcea (Universitatea din Bucureşti), Luminiţa Iacob,
Maria Nicoleta Turliuc, Ion Dafinoiu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) şi Alin
Gavreliuc (Universitatea de Vest din Timişoara) pentru indicarea unor referinţe relevante pentru
această monografie şi/sau discuţiile clarificatoare.
'
Le mulţumesc jurnaliştilor Ruxandra Hurezeanu (Sinteza), Remus Florescu (Adevărul) şi Raluca
Pantazi (HotNews.ro) pentru publicarea în reviste de cultură şi/sau în mass-media a unor
avanpremiere ale lucrării; curiozitatea lor a fost şi un imbold pentru încheierea lucrării la timp.
De asemenea, mulţumesc Asociaţiei Cluburilor Lions din România şi Camerei de Comerţ
MULŢUMIRI
11
Româno-Germane din Bucureşti, care au organizat conferinţe de prezentare a lucrării, în
avanpremieră. Avanpremierele au constituit oportunităţi de derulare a unui cvasiexperiment (vezi
postfaţa lucrării) şi clarificări importante.
•
Mulţumesc Foreign Policy România pentru premiul de cercetare/inovare în 2015, care s-a bazat
şi pe această lucrare (şi pentru diseminarea unor concluzii în avanpremieră).
Notă: părţi din această lucrare au fost publicate în reviste de cultură şi gândire critică - (1) Sinteza:
(a) „Radiografia psihologică a poporului român după eliberare. Avanpremieră a lucrării Psihologia
poporului român” (noiembrie 2014 - Zidul care cade, ziduri care cresc - părţi din capitolul 4,
secţiunea personalitate - David, 2014b); (b) „Despre psihologia românilor” (martie 2015 - Obsesia
imaginii -, părţi din capitolul 5 - David, 2015b) şi (c) „Ce s-a schimbat în psihologia poporului
român după 100 de ani” (aprilie 2015 - Generaţia înfrântă -, părţi din capitolul 5 - David, 2015c); (2) în
revista de cultură Tomisul Cultural: „Psihologia poporului român, de la clasici în prezent. O
microanaliză comparativă” (iunie 2015 - părţi din capitolul 5 - David, 2015e) şi (3) in Revista de
Politica Ştiinţei şi Scientometrie: „Cum s-a născut monografia Psihologia poporului român. Profilul
psihologic al românilor. Provocarea peste timp a lui Constantin Rădulescu-Motru” (iunie 2015 - părţi
din introducere şi capitolul 1 - David, 2015d). Părţi din monografie şi baze de date primare pentru
analize independente vor fi postate pe blogul personal la https: //danieldavidubb.wordpress.
com/2015/04/17/mtrebari-si-raspunsuri-cu-referire-la-lucrarea-psihologia-romanilor/, unde vor avea
loc şi discuţii asupra lucrării. Unele segmente din monografie vor fi publicate în reviste de
specialitate din ţară şi din străinătate (toate cele trei studii originale sunt deja trimise spre publicare
la reviste internaţionale de profil).
Introducere
De ce această lucrare?
Ca psiholog cognitivist, sunt interesat de modul în care prelucrările informaţionale
influenţează manifestările noastre subiectiv-emoţionale, cognitive, comportamentale şi
psihobiologice, iar în cadrul lor mă interesează mai ales discrepanţa dintre „cum este”
un fenomen psihologic versus „cum credem” noi că este un fenomen psihologic, deoarece
această discrepanţă are consecinţe psihologice majore, mai ales asupra funcţionării,
adaptării şi sănătăţii noastre psihice. Spre exemplu, studiul cogniţiilor iraţionale - ca
discrepanţă dintre „ceea ce este” şi „ceea ce credem” - a reprezentat şi reprezintă un
program de cercetare fundamental în cariera mea academică, sintetizat recent printr-o
lucrare monografică la Oxford University Press (vezi David et al., 2010), cu implicaţii
aplicative importante (de exemplu, în psihodiagnostic şi psihologie clinică/psihoterapie).
Lucrării i s-a acordat în 2012 Premiul „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei
Române. Ca psiholog format în şcoala clujeană de psihologie - fondată de Florian
Ştefanescu-Goangă -, am orientarea experimentală/empirică (evidence-based/empirically
supported), care este şi fundamentul abordării cognitive în psihologie. Folosesc aici
termenul empiric cu sensul de „validat ştiinţific’’/„bazat pe dovezi”, el având multe sensuri
şi semnificaţii în limbajul comun sau în diverse discipline ştiinţifice. De asemenea,
termenul experimental este utilizat în sensul său mai larg, legat de demersul empiric.
Proiectul de faţă a fost gândit în anul 2005, când Terracciano şi colaboratorii săi au publicat
în prestigioasa revistă Science un studiu major în care analizau, în 49 de ţări/culturi ale lumii,
discrepanţa dintre „cum suntem” sub aspectul trăsăturilor de personalitate şi „cum credem”
că suntem. Publicarea articolului în revista Science arată interesul major al comunităţii
ştiinţifice pentru această temă. într-adevăr, într-o lume globalizată, în care ţările/culturile vin
tot mai des în interacţiune, indiferent de distanţa geografică, şi într-o Uniune Europeană ce
încearcă să-şi integreze cât mai bine membrii extrem de diverşi, înţelegerea acestui aspect
este fundamentală pentru promovarea colaborării şi a păcii şi pentru evitarea conflictelor. Spre
exemplu, dacă o ţară/cultură are o anumită imagine despre sine, foarte discrepantă faţă de
cum este aceasta în fapt, iar altă ţară/cultură o tratează aşa cum este, nu aşa cum crede aceasta
că este, pot să apară frustrări, tensiuni şi situaţii internaţionale dificile.
Aşadar, deşi problema pusă în articolul din Science se încadra, la nivel de ţară/cultură,
perfect în preocupările mele la nivel de individ, nu l-am putut utiliza în cel mai înalt grad
deoarece România lipsea din această analiză! Ţinând cont de interesul propriu de cercetare
şi de tradiţia pe care o aveam în studiul psihologiei românilor (de exemplu, prin Constantin
Rădulescu-Motru), am decis să corectez această lipsă. Am beneficiat aici şi de faptul că,
14
PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN
de-a lungul timpului, ca autor, editor sau consultant, am contribuit la adaptarea în ţară a
unei serii de teste psihologice majore (peste 20), ceea ce îmi dădea avantajul de a înţelege
o componentă a discrepanţei, şi anume „cum suntem”. Odată început acest proiect, am
hotărât să-l fac mai complex, incluzând în analiză cât mai multe dintre studiile deja publicate
în literatura de profil în care românii sunt comparaţi cu alte ţări/culturi, la care am adăugat
trei studii noi, derulate ca parte a acestui proiect. Aşadar, sintetic spus, astfel s-a născut
acest proiect: „cum sunt” versus „cum se cred” românii prin prisma unor atribute psihologice.
Extinderea interesului de la analiza unor teorii cognitive aplicate la nivel individual la analiza
lor la nivel de ţară/cultură corespunde dinamicii internaţionale a domeniului psihologiei/
psihoterapiei cognitive, unul dintre mentorii mei principali în ştiinţă, profesorul american
Aaron T. Beck, fondatorul psihoterapiei cognitive, iniţiind-o prin lucrarea sa de pionierat
din 2000, Prisoners of Hate: The Cognitive Basis of Anger, Hostility, and Violence.
Care este cadrul ştiinţific general al lucrării?
Un domeniu în plină expansiune astăzi în psihologie este cel al psihologiei interculturale,
unde analiza atributelor psihologice se face la nivel de ţară/cultură, comparativ cu alte
ţări/culturi, nu la nivel de individ sau la nivel de grupuri mai mici sau mai mari din
aceeaşi cultură. Psihologia interculturală apare în două forme în ştiinţa psihologică
modernă: ca specialitate sau ca metodologie de cercetare. în această monografie, psihologia
interculturală este folosită mai mult ca metodologie de cercetare în demersul experimental/
empiric, deoarece tematica principală - discrepanţa dintre „cum suntem” şi „cum credem
că suntem” - este legată de ştiinţele cognitive, iar conţinutul său de atribute psihologice
măsurate psihometric (psihodiagnostic) şi clinic. Mai precis, monografia de faţă abordează
într-un cadru dominant etic (cu elemente emice), dintr-o perspectivă cognitivă (cu un
conţinut psihometric şi uneori clinic), discrepanţa dintre „cum sunt” şi „cum se cred”
românii prin prisma unor atribute psihologice, pe un fond experimental/empiric (cu
metodologia psihologiei interculturale), într-un cadru al teoriei complexităţii şi analizei
multinivelare. Acest demers este complementar altor abordări anterioare ale psihologiei
românilor gândite din perspectiva altor specialităţi psihologice (de exemplu, etnopsihologie,
psihologie socială, psihologie interculturală şi culturală), adesea într-un demers dominant emic
(cu elemente etice). Termenii etic şi emic au nuanţe diferite la autori diferiţi (vezi şi Gavreliuc,
2011; Iliescu, 2015 ; Iluţ, 2000). în contextul prezentei monografii, dacă abordarea emică se
referă la înţelegerea şi studierea fenomenului din interiorul culturii analizate, abordarea etică
presupune înţelegerea fenomenului cu o metodologie internaţională care ne raportează
sistematic şi la alte ţări/culturi. Pentru componenta clinică din acest demers, poate mai puţin
cunoscută în acest context, vezi ca exemplu Lucio şi colaboratorii săi (2001), în Journal of
Clinical Psychology, care compară trăsăturile de personalitate la americani şi mexicani.
Prin această abordare asupra unui fenomen atât de complicat - psihologia românilor -,
monografia de faţă se încadrează perfect în ştiinţa contemporană, care promovează studiul
fenomenelor complexe, prin abordări mulţi-, inter- şi transdisciplinare. Spre exemplu, în
2011 am participat ca membru în proiectul European Science Foundation/ESF cu referire
la analiza multinivelară a minţii umane: Human Brain : From Cell to Society, proiect
strategic care arată că ştiinţa contemporană trebuie să abordeze fenomene complexe
relevante ştiinţific şi social, nu doar fenomene disciplinare.
INTRODUCERE
15
De ce a durat atât (2005-2015)?
în primul rând, am vrut ca această analiză să fie riguroasă şi complexă. Din păcate, la data
respectivă (2005) nu existau adaptate în România principalele teste/instrumente psihologice
care să ne permită astfel de analize valide (de exemplu, „cum suntem” vs. „cum credem
că suntem”). Spre exemplu, Constantin Rădulescu-Motru a tras concluzii bazate pe
metodologia de vârf existentă la vremea sa. Dar, cum nu existau atunci multe date
disponibile prin prisma metodologiei de astăzi, majoritatea concluziilor sale au de fapt o
valoare epistemică mai apropiată de nişte ipoteze interesante decât de nişte cunoştinţe
validate ştiinţific. în plus, în lucrările anterioare nu s-a urmărit programatic distincţia
dintre „cum suntem” şi „cum credem că suntem” sub aspectul unor atribute psihologice,
amestecându-se aşadar cele două în concluziile formulate. Ştiam în 2005 că există un
program complex de adaptare a mai multor teste psihologice majore în România, aşa că
am preferat să aştept apariţia lor (în adaptarea unora m-am implicat personal) pentru a
aborda tema la nivelul de vârf al metodologiei vremurilor noastre (care probabil va fi la
rândul ei depăşită în viitor). Durata, deşi poate să pară mare, este similară aplicaţiilor
practice majore din alte domenii de vârf ale ştiinţelor vieţii; spre exemplu, în farmacoterapie,
distanţa de la cercetarea fundamentală la medicament poate dura chiar mai mult şi la fel
stau lucrurile şi în domeniul psihologiei clinice/psihoterapiei.
De ce acest titlu?
Am vrut să pornesc de la lucrarea academicianului, filosofului şi psihologului Constantin
Rădulescu-Motru - Psihologia poporului român - (vezi Rădulescu-Motru, 1999), pe care
să o dezvolt însă într-o paradigmă modernă a psihologiei contemporane. Aşadar, demersul
este atât unul ştiinţific, cât şi un tribut adus academicianului Constantin Rădulescu-Motru
şi fondatorului psihologiei experimentale Wilhelm Wundt. într-adevăr, Constantin
Rădulescu-Motru face parte, alături de Eduard Gruber şi Florian Ştefanescu-Goangă, din
prima generaţie de doctori români în psihologie de la Wilhelm Wundt (Wundt-Motru);
pe linia lui Florian Ştefanescu-Goangă, eu fac parte din a cincea generaţie (Wundt-
Goangă-Roşca-Radu-David). Am inclus însă un subtitlu - Profilul psihologic al românilor
într-o monografie cognitiv-experimentală - pentru a arăta că nu mă voi rezuma la o simplă
listare/analiză a unor aspecte psihologice, ci că aceste aspecte psihologice vor fi incluse
într-un profil psihologic comprehensiv, care poate avea apoi utilizări diverse (vezi mai
jos). Aşadar, am lăsat ca titlu Psihologia poporului român pentru a arăta conexiunea - ca
preocupare, nu drept cadru teoretico-metodologic - cu lucrarea anterioară a lui Constantin
Rădulescu-Motru; sintagma fiind mai veche nu se regăseşte şi în volum decât atunci când
se referă la lucrări din trecut care au utilizat-o. Am adăugat însă în subtitlu profilul
psihologic al românilor pentru a ne diferenţia (sintagmă utilizată şi în lucrare). în
literatura psihologică de profil se utilizează frecvent ca sinomini termeni precum ţară,
cultură, naţiune, societate, populaţie etc.; şi eu am utilizat aceşti termeni în carte adesea
în forma ţară/cultură. La fel de bine se regăsesc în titluri ale lucrărilor sau în texte
ştiinţifice (sau guvernamentale) sintagme precum psihologia americanilor (psychology of
Americans), psihologia italienilor (psychology ofltalians) etc. sau, cu referire la atributele
