Probleme actuale ale istoriei, teoriei dreptului şi ştiinţelor administraţiei publice

182 Pages·2010·1.45 MB·Romanian

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „ECONOMIE GENERALĂ ŞI DREPT”
CATEDRA „DREPT PUBLIC”

CENTRUL DE STAT ŞI DREPT DIN CADRUL INSTITUTULUI DE ISTORIE,
STAT ŞI DREPT AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ PE LÎNGĂ PREŞEDINTELE
REPUBLICII MOLDOVA
CATEDRA „ŞTIINŢE JURIDICE”

CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ
Probleme actuale ale istoriei, teoriei dreptului
şi ştiinţelor administraţiei publice
(1-2 octombrie 2009)

Editura ASEM
Chişinău, 2010
CZU 340.12:351(082)=135.1=161.1
P93

Comitetul de organizare:
Conf. univ. dr. Dorin Vaculovschi, decan, Facultatea Economie Generală şi Drept,
ASEM, copreşedinte
Prof. univ. dr. habilitat Andrei Smochină, director, Centrul de Stat şi Drept al IISTD,
AŞM, copreşedinte
Lect. univ. dr. Iulian Muntean, secretar, ASEM
Conf. univ. dr. Alexandru Armeanic, şef de catedră, ASEM
Prof. univ. dr. habilitat Mihail Rotaru, responsabil de organizarea conferinţei, ASEM
Prof. univ. dr. habilitat Valeriu Cuşnir, şef de sector Drept naţional, IISTD al AŞM
Conf. univ. dr. Oleg Balan, director de departament, AAP
Conf. univ. dr. Aliona Ciocîrlan, prodecan, ASEM
Conf. univ. dr. Evlampie Donos, şef de catedră, ASEM
Conf. univ. dr. Galina Pogoneţ, şef de catedră, AAP
Conf. univ. dr. Teodor Popescu, şef de catedră, AAP
Conf. univ. dr. Alic Bîrcă, şef de catedră, ASEM

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

„Probleme actuale ale istoriei, teoriei dreptului şi ştiinţelor administraţiei publice”, conf.
şt. intern. (2009 ; Chişinău). Conferinţa ştiinţifică internaţională „Probleme actuale ale istoriei,
teoriei dreptului şi ştiinţelor administraţiei publice” (1-2 oct. 2009) / com. org.: Dorin
Vaculovschi, Andrei Smochină, Iulian Muntean [et al.]. – Ch.: ASEM, 2010. – 181 p.
Antetit.: Acad. de Studii Econ. din Moldova, Fac. „Econ. Generală şi Drept”, Catedra
„Drept public”, Centrul de Stat şi Drept din Cadrul Inst. de Ist., Stat şi Drept al AŞM [et al.]. –
Texte: lb. rom., rusă. – 50 ex.
ISBN 978-9975-75-513-9.

340.12:351(082)=135.1=161.1
P 93

© Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM

ISBN 978-9975-75-513-9

  2
CUPRINS

ŞEDINŢA PLENARĂ

Contribuţii în cercetarea istoriei şi teoriei generale a dreptului în Republica Moldova:
aspecte teoretice şi bibliografice 7
Prof. univ. dr. hab. Andrei Smochină, ULIM;
Director al Centrului de Stat şi Drept al IISD, AŞM
Aspecte noi în cunoaşterea esenţei şi conţinutului răspunderii juridice 9
Prof. univ. interim. dr. hab. Dumitru Baltag, ULIM
Evoluţia ştiinţelor administrative în Republica Moldova 15
Prof. univ. dr. hab. Alexandru Roman, Rector al Academiei de Administrare Publică pe
lângă Preşedintele Republicii Moldova
Profesorul Mihail Rotaru la 75 de ani 21
Conf. univ. dr. Nicolae Ciubotaru, UPS „Ion Creangă”
Новаторский подход профессора М. Ротару при разработке курса лекций
«История государства и права Республики Молдова» 22
Магистр права, ст. преп., докторант Елена Албул, МЭА

Secţiunea I. Istoria statului şi dreptului
Rolul istoriei universale şi naţionale a dreptului în formarea profesională a juristului 24
Prof. univ. dr. hab. Om Emerit Mihail Rotaru, ASEM
Probleme actuale ale ştiinţei dreptului constituţional 29
Prof. univ. dr. hab. Gheorghe Costachi, AŞM
Drd. Oleg Arseni
Актуальные правовые проблемы демократизации общества 30
Аспирант Ион Муруйану, Институт истории, государства и права, Асадемия
Наук Молдовы
Некоторые проблемы государств и права в контексте социальных
преобразований 33
В. Г. Бужор, доктор права, первый проректор
Измаильского Института Водного Транспорта (Украина)
Identificarea statutului de autoritate a justiţiei contemporane într-un stat democratic 35
Conf. univ. dr. în drept Andrei Negru, USM
Принципы использования обычного права и местных законов мировыми
судами Бессарабии (конец 60-х – 70-е гг. XIX в.) 37
А.П. Боршевский, доктор истории, старший научный сотрудник
Института культурного наследия Академии наук Молдовы
Istoria dezvoltării teoriei aprecierii valorii în vamă pe plan internaţional şi naţional 40
Conf. univ. dr. în drept Alexandru Armeanic, ASEM
Magistru în drept, drd. Viorel Sîrghii, ULIM
Federalizarea statului unitar – impediment în calea evoluţiei suveranităţii
Republicii Moldova 43
Conf. univ. dr. în drept Dumitru C. Grama, ULIM; cercet. şt. coordonator, IISD al AŞM
Masterandă Rodica Ciubotaru, ULIM
Consideraţiuni generale privind aspectul juridico-moral al statutului
Ombudsmanului 48
Conf. univ. dr. Carolina Ciugureanu-Mihailuţă, ASEM
  3
К вопросу о механизме реализации Республики Молдова национального
суверенитета 50
Доктор юридических наук, В. И. Гуцуляк,
профессор кафедры „Публичное право”, МНУМ
Из истории становления и развития демократических форм правления 54
Преп. Сергей Мишин, Славянский университет Республики Молдовы
Activitatea Europol şi Eurojust în Uniunea Europeană 58
Magistru în drept Alin Gvidiani, consultant, Centrul de Armonizare a Legislaţiei,
Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova
Concepţia predării I.U.S.D.: problema periodizării 61
Conf. univ. dr. Eduard Baidaus, Queen’s College, Mississauga, ON, Canada
Prof. univ. dr. hab. Om Emerit Mihail Rotaru, ASEM
Reflecţii conceptuale privind autonomia locală şi descentralizarea fiscală 65
Magistru în drept, drd. Roman Cazan, AAP
Aspecte conceptuale ale fenomenului dublei impuneri fiscale 66
Drd. Andrei Antonevici, ULIM
Scurt istoric privind constituirea administraţiei de stat teritoriale
în Republica Moldova 68
Drd. lect. univ. Viorica Buruian, USM
Некоторые аспекты правосознания, правовой культуры и правового
воспитания 71
Доктор права, доцент Владимир Токаренко, МЭА
Магистр права Вероника Токаренко, МЭА
Некоторые проблемы осуществления принципа разделения властей 74
Доктор права, конференциар, Николае Грэдинару,
Университет Питешть (Румыния)
Analiza juridică financiar-fiscală privind reintegrarea statalităţii Republicii Moldova 76
Conf. univ. dr. Alexandru Armeanic, şef catedră „Drept Public”, ASEM
Aктуальные проблемы соотношения права и конституции 79
Доктор права, конференциар Георге Костаки,
Румыния, Государственный Университет, Крайова
Noţiunea de stat, reflectată de prof. univ. Mihail Rotaru în cursul universitar
„Istoria dreptului românesc” 82
Conf. univ. dr. Dumitru C. Grama, ULIM; cercet. şt. coordonator, IISD al AŞM

Secţiunea II. Teoria dreptului şi ştiinţelor administraţiei publice

Generalităţi privind cooperarea internaţională a statelor în materia luptei contra
criminalităţii internaţionale 85
Conf. univ. dr. hab. în drept Oleg Balan, AAP
Lect. univ. Ioan Huţanu, Universitatea de Stat Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Romănia
Unele teorii privind definirea persoanei juridice 88
Conf. univ. interim. dr. Aliona Ciocîrlan, ASEM
Теоретические вопросы, разработанные доктором хабилитат,
профессором М.Ф. Ротару в учебном пособии «Основы государства и права
Республики Молдова» 90
Доктор права, доцент Николай Бойко, заведующий кафедрой публичного права
Юридического факультета Славянского Университета

  4
Оригинальное учебно-методическое пособие по курсу «Всеобщая история права
и государства», подготовленное профессором Михаилом Ротару 92
Доктор права, доцент Владимир Токаренко, МЭА
Realităţi şi perspective ale reglementărilor legale privind administrarea probei cu
martori în procesul civil 93
Lect. univ. dr. Corina Petică-Roman,
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, România
Uniunea Europeană – vectorul strategic prioritar al dezvoltării Republicii Moldova 96
Drd. lect. sup. Elena Albul, ASEM
Aspectele juridice privind aplicarea metodelor de determinare a valorii în vamă la
importul şi exportul mărfurilor în/din Republica Moldova 98
Conf. univ. dr. Alexandru Armeanic, ASEM
Magistru în drept, drd. Viorel Sîrghii, ULIM
Unele consideraţii privind natura juridică a mesajelor şefului statului 101
Conf. univ. dr. Serghei Ţurcan, şef catedră „Drept Public”, ULIM
Conţinutul principiului respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului 104
Conf. univ. dr. Carolina Ciugureanu-Mihailuţă, ASEM
Regimul juridic naţional privind modalităţile de evitare a dublei impuneri fiscale 106
Drd. Andrei Antonevici, ULIM
Noi viziuni asupra „faptei care nu prezintă pericol social” în contextul procesului de
depenalizare 108
Magistru în drept, lect. sup. Djulieta Vasiloi, ASEM
Aspectele corelative ale cadrului juridic autohton în sfera autonomiei locale
şi descentralizării fiscale 110
Magistru în drept, drd. Roman Cazan, AAP
Новый Кодекс Республики Молдова о правонарушениях:
теоретические проблемы и некоторые пути их разрешения 112
Доктор права, конференциар Н. Ф. Бойко,
Славянский университет Республики Молдова
Lupta politică pentru adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova 116
Drd. Gheorghe Cernea, UPS „Ion Creangă”
Уголовно-процессуальный кодекс Республики Молдова и некоторые вопросы
его дальнейшего совершенствования 121
Конф. унив., д-р Дмитрий Милушев, декан юридического факультета
Славянского университета Республики Молдова
Situaţia procesuală a experţilor. Opinii exprimate în literatura juridică 127
Drd. Ecaterina Baltaga, ULIM; lect. sup., UASM
Teoria generală a contractelor comerciale internaţionale 130
Magistru în drept, lect. univ. Natalia Ciobanu, ASEM
Unele aspecte privind procesul de dejudiciarizare 133
Magistru în drept, lect. sup. Djulieta Vasiloi, ASEM
Noţiunea şi pericolul social al participaţiei în dreptul penal 136
Drd. lect. sup. Alexandra Tighineanu, ASEM
Subiectul de drept în contextul actual – reflecţii juridice 138
Lect. dr. Elena-Doina Lepădat, Universitatea Tibiscus, Timişoara, România
Правовая социализация личности – важнейшее условие становления правовой
государственности в Республике Молдова 142
И.В. Янак, преподаватель кафедры «Публичное право» КГУ,
магистр права, докторант ИИГиП АНМ

  5
Europenizarea dreptului între integrare şi expansiune 144
Tatiana Cernei, Oficiul Consiliului Europei în Republica Moldova
Ştiinţa administrării şi perspectivele pregătirii personalului în administrarea publică 147
Conf. univ. dr. Ion Dulschi, AAP
Răspunderea politică – practica internaţională 148
Drd. Elena Moraru, ULIM; lect. univ., UASM
Aspecte istorice şi metodologice ale înţelegerii justiţiei ca principiu
al administraţiei publice 153
Dr. în istorie Silvia Dulschi, AAP
Unele aspecte ale realizării dreptului de proprietate într-un mediu sănătos 154
Conf. univ. dr. în drept Vlad Vlaicu, USM
Impactul autorităţilor administraţiei publice asupra protecţiei consumatorilor
de energie electrică 156
Magistru în drept, lect. univ. Mariana Bordian-Postolachi, USM
Impactul culturii organizaţionale asupra comportamentului personalului, climatului
şi eficienţei organizaţiei 159
Dr. Ilie Demerji, ASEM
Caracterele juridice ale dreptului la moştenire în baza prevederilor constituţionale ale
Republicii Moldova şi jurisdicţiei CEDO 162
Magistru în drept, lect. univ. Valeriu Baeşu, ULIM
Contractul de asigurare. Teorie şi practică 164
Conf. univ. dr. Silvia Marian;
Masterand Vitalie Marian, ASEM
Unele aspecte conceptuale privind clauza aur 171
Conf. univ. dr. Victor Carauş, ASEM
Unele aspecte privind instrumentele juridice de contracarare a riscurilor în
raporturile de comerţ internaţional 175
Conf. univ. dr. Victor Carauş, ASEM

  6
ŞEDINŢA PLENARĂ

CONTRIBUŢII ÎN CERCETAREA ISTORIEI
ŞI TEORIEI GENERALE A DREPTULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
ASPECTE TEORETICE ŞI BIBLIOGRAFICE

Prof. univ. dr. hab. Andrei Smochină, ULIM;
Director al Centrului de Stat şi Drept al IISD, AŞM

Conferinţa ştiinţifică, care şi-a început, astăzi, lucrările, este un eveniment de importanţă
majoră, constituit din prezentarea şi dezbaterea publică a unei probleme de stringentă
actualitate, care, în prezent, focalizează preocupările cercetătorilor din domeniul istoriei şi
teoriei generale a dreptului. Istoria statului şi dreptului este legată organic cu ştiinţa teoriei
generale a dreptului. Altfel spus, nu este deloc întâmplător faptul că în şirul disciplinelor
fundamentale din planul de învăţământ în toate facultăţile de drept din Republica Moldova
sunt incluse istoria statului şi dreptului şi teoria generală a dreptului.
Simt obligaţia de a supune atenţiei Dvs. realizările şi problemele care s-au conturat,
astăzi, în ceea ce priveşte obiectul de studii şi analiză. Aprofundând discursul, vom menţiona
că istoria statului şi dreptului, precum şi teoria generală a dreptului sunt ştiinţe culte, pline de
idei, gânduri, ipoteze, experienţă, exemple demne de luat în considerare şi chiar îndoieli. Ele
şi-au fundamentat independenţa şi au reuşit să-şi afirme statutul ştiinţific în arta de a dezvolta
facultăţile intelectuale ale omului din Republica Moldova.
În perioada sovietică s-au realizat cercetări consacrate istoriei statului şi dreptului şi
istoriei doctrinelor politice şi de drept în Moldova: История государства и права
Молдавской ССР (1917-1959) (1963) de A.Surilov; Общественно-политические и
правовые воззрения Андронакия Донича (1983) de D.Grama.
Drept consecinţă a evenimentelor, ce s-au produs în Moldova odată cu destrămarea URSS
(1991), se formează sistemul contemporan de drept moldovenesc. Republica Moldova şi-a
declarat independenţa şi a abandonat definitiv tot ceea ce aparţinea trecutului comunist.
Aceasta a marcat o nouă etapă în istoria dreptului autohton, semnalând începutul reformelor
pentru organizarea unui stat democratic şi de drept, suveran şi independent, unitar şi
indivizibil, bazat pe supremaţia legii şi pe respectarea drepturilor omului, recunoscut pe plan
internaţional, deschis către statele europene şi întreaga lume. Aceste transformări şi-au găsit
expresie în legislaţia nouă a ţării noastre, aplicându-se, în totalitate, normele legislaţiei
moldoveneşti ajustate la principiile dreptului internaţional, în special la cele ale legislaţiei
Uniunii Europene.
În perioada respectivă, ample cercetări în domeniul ştiinţelor juridice s-au efectuat pe
ramuri şi instituţii de drept. Se produce revenirea reală a dreptului naţional în zona de
activitate a sistemului de drept continental (familia de drept romano-germanică). Ştiinţa
juridică moldovenească valorifică potenţele şi poziţia dreptului internaţional şi european.
Dreptul naţional se împarte în drept public şi drept privat. Cunoaşterea ştiinţei istoriei statului
şi dreptului devine la început de secol şi mileniu una din cele mai puternice probe în testarea
gradului de cultură a unui popor.
Cercetătorii şi-au pus drept scop examinarea procesului dezvoltării statului şi dreptului ca
o mişcare de la formele simple spre cele complexe ale fenomenelor politico-juridice. În acest
  7
proces este menţionată experienţa istorică, sub aspect pozitiv şi negativ, îndeosebi, atrocităţile
statelor totalitare în istoria secolului al XX-lea. De o atenţie sporită a beneficiat caracteristica
generală a principiilor sistemelor de drept: anglo-saxon şi continental, care constituie, în
prezent, un corp important de reguli şi de norme.
S-au realizat cercetări în domeniul teoriei generale a dreptului, istoriei statului şi
dreptului şi istoriei doctrinelor politice şi de drept: Bazele statului şi dreptului Republicii
Moldova (1994) de Avornic G.; Baieş S. şi Creţu V.; Istoria dreptului românesc (1995) de
Aramă E.; Tehnica legislativă (1997) de Negru B.; Tendinţele evoluţiei doctrinelor juridice în
Moldova (1774-1859) (2000) de Grama D.; Organele judiciare şi extrajudiciare din Moldova
sub regim totalitar bolşevic (2000) de Frunză Iu.; Istoria universală a statului şi dreptului
(2001) de Guştiuc A., Chirtoacă L., şi Roşca V.; Tеория государства и права (1998) de
Fiodorov G.; Юридическая ответственность. Вопросы теории (2002) de Tocarenco V.;
Teoria generală a dreptului (2004) de Avornic G., Aramă E., Negru B. şi Costaş R.; Elemente
de drept în doctrinele filosofiei occidentale (2003) de Bantuş A.; История румынского
государства и права (2003) de Lupaşcu Z.; Istoria universală a statului şi dreptului. Epoca
Antică şi Medievală (2002) de Smochină A.; Istoria universală a statului şi dreptului. Epoca
Modernă şi Contemporană (2002) de Smochină A.; Teoria generală a dreptului. Curs teoretic
(2002) de Baltag D. şi Al. Guţu; Aspecte ale evoluţiei statului şi dreptului în Roma Antică
(2005) de Grama D.; Страницы истории государства и права (2005) de Grama D; Istoria
universală a statului şi dreptului (2006) de Smochină A.; Teoria generală a dreptului şi
statului (2006) de Negru B. şi Negru A.; Bazele statului şi dreptului Republicii Moldova
(2007) de Rotaru M.; Советский тоталитаризм: уроки истории (2007) de Smochină A. şi
Ivanov V.; Teoria răspunderii şi responsabilităţii juridice (2007) de Baltag D.; Основы
политической науки и права (2007 ) de Sedleţchi Iu. şi Volcov Ed., Мировая юстиция
Бессарабии (к.60-х-70-х гг. XIX в.) de Borşevschii A.P. (2008).
Prin problematica sa, prin analizele şi constatările formulate aceste lucrări sunt destinate
studenţilor, intelectualilor cu preocupări de cunoaştere cât mai cuprinzătoare a procesului de
interacţiune şi de sinteză în dreptul contemporan, complexe forme de guvernare existente în
etapa actuală.
Noul mediu din Republica Moldova, în care s-au dezvoltat ştiinţele istoria şi teoria
generală a dreptului după anul 1991 au influenţat nemijlocit problematica, metodologia,
abordările conceptuale şi baza documentară a cercetărilor efectuate în ultimele două decenii.
Procesul istoric în ansamblu şi dezvoltarea instituţiilor de stat şi drept au fost supuse unor
reconsiderări principiale. Reformele din Republica Moldova, care, practic, au loc în toate
domeniile vieţii sociale, necesită o susţinere activă din partea ştiinţelor juridice. Istoria
statului şi dreptului Republicii Moldova are menirea nu numai de a arăta trecutul statalităţii
noastre, dar şi de a ajuta generaţiei actuale să mediteze asupra trecutului, să tragă anumite
învăţăminte din acest trecut.
Materia este reprezentativă atât graţie imensităţii, cât şi diversităţii. Lucrările au fost
elaborate într-o structură riguroasă, întemeiate pe luarea în considerare a principiilor abordării
istorice sistematice, studiindu-se constituirea şi dezvoltarea institutelor statale şi de drept în
evoluţie, care rezidă în analiza condiţiilor economice, sociale, politice a relaţiilor
corespunzătoare cu scopul descoperirii adevărului relativ.
Intenţia cercetătorilor în domeniu este de a prezenta obiectiv structurile şi mecanismele
statale şi de drept ce asigură democratizarea şi vitalitatea societăţii cu luarea în considerare a
acţiunii simultane a diverşilor factori obiectivi şi subiectivi, interni şi externi, locali, regionali
şi globali asupra procesului istoric. Studenţii vor găsi aici o conchisă, dar cuprinzătoare sursă
de informaţie de larg înţeles. Lucrările se bazează pe un vast material bibliografic, cuprinzând
cele mai reprezentative lucrări din literatura juridică naţională şi un număr impunător de
  8
lucrări din literatura juridică străină, din care cercetătorii au selectat şi au preluat idei şi teze
teoretice viabile.
O pondere importantă în tratarea problematicii a fost acordată aspectelor esenţiale care au
contribuit la stabilirea direcţiilor magistrale ale dezvoltării civilizaţiei: spre libera activitate
economică, democraţie, legalitate, spre statul de drept, care se bazează pe societatea civică.
În Republica Moldova omul şi cetăţeanul au obţinut drepturi politice şi civile,
nevalorificate încă în istoria statului nostru. Fiecare om înţelege în felul său criteriile
fundamentale privind viaţa umană şi calitatea ei. În acest context, se cere personificarea
istoriei, de a elucida cum în urma confruntărilor intereselor personale şi sociale, care, deseori,
capătă forme furioase, se cristalizează traiectoria finală a istoriei, care poartă pe umerii săi
pecetea timpului, normele, tradiţiile şi regulile de comportament acceptate de societatea
timpului respectiv.
Am putea să conchidem asupra faptului că greutăţile pe care le-a întâmpinat Republica
Moldova şi continuă să le înfrunte au avut un impact negativ şi asupra ştiinţei juridice. Deşi
ştiinţa juridică în Republica Moldova, actualmente, este la o nouă etapă de înviorare, fapt
despre care ne vorbesc numărul de lucrări ştiinţifice, de teze de doctor şi doctor habilitat, are
şi multe restanţe, având un câmp larg de cercetare. Ştiinţa teoriei generale a dreptului şi a
istoriei statului şi dreptului are obligaţia de a contribui la procesul de edificare a statului de
drept, a societăţii democratice, a cetăţeanului liber şi responsabil.
În concluzie, ţinând cont de cele expuse anterior, menţionăm necesitatea ca procesele,
fenomenele şi evenimentele istorice privind apariţia, evoluţia şi dezvoltarea instituţiilor statale
şi de drept trebuie să fie elucidate din punctul de vedere al istoricului profesionist, dar nu de
pe poziţiile partinice, ideologice, moldovenismului sau românismului.
Pornind de la o asemenea accepţiune, este evident că susţinerea ştiinţei istoriei statului şi
dreptului, bazată pe cunoaştere, este imperativul zilei. Acum, în condiţiile vieţii moderne,
ştiinţa istoriei statului şi dreptului, mai mult ca oricând, are un rol decisiv în luarea de
atitudini pentru dezvoltarea societăţii.
Actualmente, când nu numai la nivel de declaraţie, dar şi în practică, politica Republicii
Moldova este orientată spre integrarea europeană, obiectivele ştiinţifice sunt clare şi pentru
cercetătorii din domeniul teoriei şi istoriei dreptului – să-şi aducă aportul la acest proces de
integrare. Pentru dezvoltarea ştiinţei juridice este necesară crearea unui institut al teoriei
statului şi dreptului, care se va ocupa de studierea ştiinţei fundamentale.
În numele comunităţii ştiinţifice, participanţii la lucrările conferinţei de astăzi, declarăm
că vom contribui dezinteresat, cu tot potenţialul intelectual de care dispunem, la cercetarea
problemelor-cheie civilizaţionale ale istoriei universale şi naţionale a statului şi dreptului pe
parcursul a mai multor secole.

ASPECTE NOI ÎN CUNOAŞTEREA ESENŢEI ŞI CONŢINUTULUI
RĂSPUNDERII JURIDICE

Prof. univ. interim. dr. hab. Dumitru Baltag, ULIM

În doctrină s-a format un număr destul de mare de diverse modalităţi de interpretare a
răspunderii juridice. Printre cele mai răspândite, am putea numi următoarele: răspunderea
juridică este o sancţiune, o pedeapsă, care prevede o măsură de constrângere a delincventului
de către stat; obligaţia juridică a persoanei vinovate de săvârşirea unui delict să suporte
pedeapsa; raport juridic în cadrul căruia delincventul suportă o măsură de constrângere
aplicată de stat [1, p.118]. Ceva mai generală decât concepţiile amintite anterior este
  9
concepţia răspunderii juridice, ca fenomen complex ce include aspectele retrospectiv şi cel
pozitiv. În drept există şi alte explicaţii ale răspunderii juridice, însă, într-un fel sau altul, toate
se reduc la una dintre cele patru amintite mai sus.
Vom începe cu prima interpretare – răspunderea juridică este o sancţiune (o pedeapsă).
Admisibilitatea şi temeinicia înţelegerii răspunderii juridice ca sancţiune ce prevede o măsură
de reprimare, o pedeapsă aplicată de către stat asupra delincventului, de regulă, sunt legate de
faptul că sancţiunile constituie un element obligatoriu al instituţiei răspunderii juridice.
Majoritatea autorilor leagă noţiunea de răspundere juridică cu constrângerea de stat,
fundamentată pe aprecierea juridică a comportamentului subiectului încălcării şi care se
exprimă prin stabilirea unor consecinţe negative pentru subiectul ilegalităţii, consecinţe sub
formă de limitări cu caracter subiectiv, personal sau patrimonial. Numai tandemul dintre
aceste trei elemente naşte răspunderea juridică.
În literatura de specialitate autohtonă, există diverse abordări teoretice ale fenomenului
răspunderii juridice, care păstrează, în principiu, aceeaşi esenţă, răspunderea este o
constrângere şi o sancţiune. Spre exemplu, prof. Gh. Avornic, prezentând diverse abordări
pentru conceptul de răspundere juridică, menţionează, în special, că „răspunderea juridică este
o măsură de constrângere aplicată de către stat pentru comiterea unei fapte ilicite, exprimată
prin aplicarea unor sancţiuni cu caracter material, organizaţional sau de ordin patrimonial” [2,
p.7].
Ca formă de constrângere este dată şi definiţia răspunderii juridice civile de prof.
E. Cojocaru, „răspunderea juridică civilă… se foloseşte ca mijloc de apărare a drepturilor
subiective civile, precum şi ca mijloc de exercitare forţată a obligaţiilor contractuale” [3,
p.25].
Autorul A. Bloşenco subliniază faptul că nu toate sancţiunile sunt măsuri de răspundere,
deoarece răspunderea juridică este un tip de sancţiune care se caracterizează prin trăsături
specifice [4].
De asemenea, A. Băieşu defineşte răspunderea civilă ca fiind o formă a constrângerii de
stat care constă în delegarea oricărei persoane de a repara prejudiciul cauzat altuia prin fapta
sa ilicită prevăzută de lege sau de contract [5,p.403].
Profesorul V. Guţuleac consideră că răspunderea juridică contravenţională este reacţia
statului … prin aplicarea constrângerii statale prevăzută de legea contravenţională în modul şi
în termenele stabilite de lege [6,p.36].
Gh. Boboş, reprezentant al doctrinei române, defineşte, de asemenea, răspunderea juridică
ca fiind un raport juridic de constrângere ce are ca obiect sancţiunea juridică [7, p.264].
Cercetătorul I. Craiovan vine cu o altă manieră de a exprima esenţa noţiunii, invocând
caracterul represiv şi educaţional al dreptului care urmăresc evidenţierea „capacităţii acestuia
de a antrena o reacţie colectivă constrângătoare, faţă de cel ce violează norma de drept şi a
cărei anticipare este în măsură să inducă respect şi conformare din partea membrilor societăţii
care nu vor să atragă asupra lor sancţiuni juridice” [8, p.49].
Trebuie să presupunem că tocmai prin aceasta se şi explică faptul că perceperea
răspunderii juridice ca pe o sancţiune este cea mai răspândită în practica juridică. De aceea,
trebuie să recunoaştem că aceasta este una dintre definiţiile teoretice afirmate ale răspunderii
juridice cea mai uzuală la ora actuală.
În cadrul analizei critice a interpretărilor răspunderii juridice, se poate observa că a doua
direcţie a interpretării schimbă accentul de pe pedeapsă, sancţiune pe obligaţia delincventului
de a suporta măsura de constrângere aplicată de stat.
V. Cîmpeanu şi V. Tarhon, studiind răspunderea materială şi patrimonială, definesc
răspunderea ca obligare a celui ce a cauzat din vina sa un prejudiciu la repararea acestuia [9,
p.314; 10, p.13].
  10