Perdele forestiere de protecție Forerst shelterbelts Aliniamente Woody alignments Silvicultură ...

162 Pages·2014·6.11 MB·Romanian

SSSSSSSSSSSSSSSiiiiiiiiiiiiiiilllllllllllllllvvvvvvvvvvvvvvviiiiiiiiiiiiiiicccccccccccccccuuuuuuuuuuuuuuullllllllllllllltttttttttttttttuuuuuuuuuuuuuuurrrrrrrrrrrrrrrăăăăăăăăăăăăăăă
RRReeevvviiissstttaaa dddeee
CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnneeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeettttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
şşşiii
Anul XIX | Nr. 34 | 2014
Perdele forestiere de protecție Aliniamente
Forerst shelterbelts Woody alignments
Silvicultură Arbori excepționali
)
r Silviculture Outstanding trees
u
m
i
T
ș
i
h
C
o Genetică Biodiversitate
t
o Genetics Biodiversity
f
(
i
ț
u
i
ă
B
u Protecția pădurilor Faună
b Forest protection Fauna
m
â
r
t
S
.
S
O. Parcuri dendrologice Legislație
n Dendrological parks Legislation
i
d
r
a
l
u
c
e
is Din activitatea Societății „Progresul Silvic”
t
ul The activity of „Progresul Silvic” Society
m
g
a
f
e
d
r
a
l
p
m
e
x
E
Societatea Progresul Silvic
www.progresulsilvic.ro
AUTORI •
PAG. CUPRINS • CONTENT ADRESE • ADDRESSES
AUTHORS
Scrisoare deschisă către Președintele Senatului
5
Open letter towards Senate President 1.Preşedintele Societăţii "Progresul Silvic",
tel.: [phone], fax: [phone],
email: [email protected]
2. Membru titular ASAS – Univ. Transilvania Braşov, FSEF
Ghidul inginerului silvic în contextul schimbărilor climatice (disciplina silvicultură), ASAS, mob.: [phone]
7 1.Gheorghe Gavrilescu 3. Ing. – expert tehnic silvicultură, mob.: [phone]
Forest engineer guide in the context of climate change
2.Ion Florescu 4. CS I dr. ing. – ICAS Braşov (ecologie),
3.Ion Cioară mob.: [phone]
4.Valentin Bolea
Ing. for. – CAROMBOIS,
Codru grădinărit în Europa și în România Manoir de Lurcy, 58300 Toury-Lurcy, FRANŢA,
18
Selection forest system in Romania comparing to Europe tel./fax: [phone],
email: [email protected]
Petre Bradosche
2. Sing. ICAS Braşov (conservarea seminţelor),
tel.: [phone]
Conservarea seminţelor de molid e-mail: [email protected]
28
Preservation of Norway spruce seeds 1. CS III dr. ing. – ICAS Braşov (genetică), tel.: [phone]
e-mail: [email protected]
2.Tibor Şerban
3. Tehn. pr. ICAS Braşov
1.Marius Budeanu
3.Gabriela Lupu
Bark beetles in Norway spruce stand of Bistra Valley Basin Drd. ing.– O.S. Oţelu Roşu (D.S. Caraş-Severin)
32
Gândacii de scoarţă în molidişurile din bazinul Văii Bistra e-mail: [email protected]
Daniel Poliţă
Perdeaua forestieră de protecție a Lacului Firiza. Partea II-a
38
Forest protection belt of Firiza Lake. Part two
Reconstrucția, ecologia, îngrijirea și conducerea ecosistemelor foresti-
53 ere riverane cursurilor de ape
Reconstruction, ecology, tending and management of riparian forest ecosystems
Ghidul de bune practici, în crearea aliniamentelor Partea II-a
83 1. CS I dr. ing. – ICAS Braşov (ecologie),
Good practice guide for woody alignments. Part II mob.: [phone],
e-mail: [email protected];
Recenzie Ioan Nădișan, Vasile Bologa „Surse hidrominerale și
2. CS I dr. ing. – ICAS Braşov (protecţia pădurilor),
101 microstațiuni balneare din Maramureș” 1. Valentin Bolea mob.: [phone], e-mail: [email protected]
Review Ioan Nădişan, Vasile Bologa „Hydromineral water sources and small spa 3. Ing. şef ocol O.S. Firiza (D.S. Maramureş)
2. Dănuţ Chira
resorts in Maramureş” 3. Marius Săsăran 4. Ing. – ICAS Braşov (cinegetică)
Recenzie Ion Munteanu „Trusa cu plante medicinale” 4. George Sârbu
108
Review Ion Munteanu „Therapeutic herbal kit”
Recenzie Dumitru Ducaru „Fascinația trecerii munților. Mărturii inedite
despre istoria construirii Transfăgărășanului”
116
Review Dumitru Ducaru „Crossing mountains fascination. Original testimonials
on building the histrory of Transfăgărăşan road”
Recreerea în pădure – o provocare pentru silvicultură Dr. ing. – ICAS Mihăeşti, Cert. Apr. IUFRO
74 mob.:[phone]
Leisure forests – a challenge for silviculture
e-mail: [email protected]
Ilie Muşat
Parcul dendrologic Bazoș în anul 1925
84
Bazoş Dendrological Park back in 1925
Recenzie: Ullrich B., Kühn U., Kühn S., 2012: Unsere 500 ältesten Bäu- CS I dr. ing. – ICAS Simeria, Membru de onoare (MO) ASAS
me-Exclusiv aus dem Deutschen Baumarchiv/ Cei 500 cei mai bătrâni tel.: [phone], mob.: [phone]
90
arbori ai noștri (preluați) exclusiv din Arhiva Germană a Arborilor
Review: Our oldest 500 trees (based on) exclusively from German Tree Archive Stelian Radu
1. Dr. ing. – preşedinte Asociaţia Dendro-Ornamentală
“A. Fătu”, Iaşi, tel. [phone];
Plopii fără soț din Bucium – Iași, la vârsta de cca. 302 ani 2.Drd. ing. - O.S.Iaşi
95
„The odd poplars” from Bucium, Iaşi, around 302 years old tel. [phone]
1.Ionel Lupu 3. Ing. chim. – consilier APM Iaşi, tel. [phone];
2.Dan Panaite 4. Biol. Consilier APM Iaşi, Tel.: 0752+005.344
3.Vlad Rachieru
4.Loredana Cantemir
AUTORI •
PAG. CUPRINS • CONTENT ADRESE • ADDRESSES
AUTHORS
Arbori excepţionali din Maramureș Prof. biol., membru în Comisia Monumentelor Naturii din
99 Academia Română
Outstanding trees of Maramureş
Tel.: [phone]
Ioan Nădişan
Ing. expert I - Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei
103 Contribuția plantelor la apariția vieții pe Terra
Mediului (amelioratii silvice)
Plant contribution to the occurrence of life on Earth
Ion Munteanu
Considerații privind realizarea de plantații trufiere 1. CS I dr. ing. – ICAS Braşov (ecologie)
109 tel.: [phone], e-mail: [email protected];
Considerations on settlement of the truffle plantation
2. CS. III ing. – ICAS Braşov (ecologie)
1. Lucian Dincă
2. Maria Dincă
Oameni și fapte de dăruire pentru execuția acestui frumos drum mon- Ing.inspector principal (construcții)
115 tan - Transfăgărășanul tel.: [phone]
People and facts in the execution of Transfagarasan mountain road e-mail: [email protected]
Dumitru Ducaru
1. CS III dr. ing. – ICAS Braşov (ecologie),
Liliecii (Ordinul Chiroptera) și importanţa lor în ecosistemele forestiere mob.: [phone],
119 e-mail: [email protected]
Bats (Order Chiroptera) and their importance in forest ecosystems
2. CS drd. ing. - ICAS Braşov (biometrie),
tel.: [phone]
1.Diana Vasile
2.Gruiţă Ienăşoiu
Începuturile cercetării știinţifice organizate a faunei cinegetice în Ro-
mânia – Secţia de Cinegetică a Institutului Naţional Zootehnic 1.CS I dr. geogr. biol. – Institutul de Geografie (şef col.
127 biogeografie – mediu), Academia Română, Bucureşti,
The beginnings of the organised scientific research on the fauna in Romania –
tel.: [phone]
the Fauna Department of the National Zootechnical Institute
Sorin Geacu
Jocul cu etologia sau jocul de-a etologia
130
Playing with ethology or Playing ethology Conf. dr. ing. – Facultatea de Silvicultură şi Exploatări
Forestiere Braşov (vânătoare şi salmonicultură), Fun-
Date privind biometria ursului brun daţia “Pro ursus” Miercurea Ciuc, Harghita,
134 tel.: [phone], e-mail: [email protected]
Data concerning the brown bear’s biometry
Ion Micu
Modele predictive ale fluxului de gene în populațiile de carnivore mari
Drd. ing. – ICAS Braşov şi Facultatea de Silvicultură şi
din România Exploatări Forestiere Braşov
139
Predictive models for gene flow (“landscape genetics”) in Romanian large carni- tel.: [phone]
vores populations email: [email protected]
Ancuța Cotovelea
1. Drd. ing. – ICAS Braşov şi FSEF Braşov
Genetica moleculară un instrument util în conservarea speciilor de 2. Drd. ing. – FSEF Braşov (autor corespondent)
142 arbori și faună sălbatică tel.: [phone]
Molecular genetics a useful tool for trees and wildlife species conservation email: [email protected]
(autor corespondent)
2. Elena Ciocirlan
1. Ancuta Cotovelea
Germania Federală: Lupii pe urmele strămoșilor?
138
Federal Germany: Wolves in their ancestor’s footsteps
Dr. rer. nat. – expert silvic Soc. R+F & FCH, Ettenheim,
Silvicultură în dialog cu pădurea? Pe marginea unui proiect german GERMANIA,
148
Cooperation between silviculture and forest? Considering a German project tel./fax: [phone],
e-mail: [email protected]
Biodiversitatea – inerentă existenței umane Aurel Teuşan
118
Biodiversity – inherent in human existence
Regulamentul 995/2010 și certificarea FSC Drd. ing. – Universitatea Transilvania din Braşov, FSEF
145
Regulation No. 995/2010 and FSC forest certification Braşov, e-mail: [email protected]
Aureliu-Florin Hălălişan
AUTORI •
PAG. CUPRINS • CONTENT ADRESE • ADDRESSES
AUTHORS
Ziua Silvicultorului Privat, ediția a III a Ing. Preşedintele Filialei Braşov-Covasna a Societății
149 Progresul Silvic
Private forester’s day, IIIrd edition
Tel.: [phone]
Maria E. Munteanu
Ing.– Preşedintele Filialei Alba Iulia a Societăţii “Progre-
Filiala Alba Iulia a Societăţii Progresul Silvic în acţiune sul Silvic”,
153
Alba Iulia Subsidiary of „Progresul Silvic” Society in action tel.: [phone], fax: [phone],
e-mail: [email protected]
Alexandrina Ilica
Prof. univ. dr. ing. – Universitatea Transilvania Braşov,
FSEF Braşov (disciplina silvicultură), Membru titular
154 Independența Societății Progresul Silvic
ASAS,
The independence of „Progresul Silvic” Society mob.: [phone]
Ion Florescu
Tatiana Eugenia Șesan la 70 de ani. CS I dr. ing. – ICAS Braşov (fitopatologie),
159
Tatiana Eugenia Şesan at 70 years old mob.: [phone], e-mail: [email protected]
Dănuț Chira
Necrolog Ilarion Vlase Dr. ing. – Staţiunea Braşov
161
Obituary Ilarion Vlase Tel.: [phone]
Dan Ciobanu
Comitetul de redacţie 13. CS III dr. ing. Diana Vasile- ICAS Staţiunea Braşov, 26. IDT I ing. Ion Giurgiu - şef staţiune ICAS Braşov,
14.CS dr. ing. Andrei Ion Manea- ICAS Staţiunea Braşov, 27. CS II dr. ing. Vadim Leandru - ICAS Bucureşti,
1. CSI dr. ing. Valentin Bolea - Institutul de Cercetări şi Ame- 15. CS dr.ing. Nicu Constantin Tudose –ICAS Staţiunea 28. Ing. Maria Munteanu - Preşedintele Filialei Braşov-
najări Silvice (ICAS) - Staţiunea Braşov, redactor şef, Braşov, Covasna a Societății Progresul Silvic,
2. CS III dr. ing. Eugen N. Popescu - ICAS Braşov, redactor 29. Ing. Ilica Alexandrina - Preşedintele Filialei Alba Iulia a
şef adjunct, responsabil Producţie silvică, Secretariat de redacţie Societății Progresul Silvic,
3.Conf. dr. ing. Ion Micu – Facultatea de Silvicultură şi Exploa- 30. Ing. Ion Cotârlea - DS Sibiu,
tări Forestiere (FSEF), Universitatea Transilvania Braşov (UTBv), 16. Trad. Mădălina Daniela Săftescu – secretar, 31. Dr. ing. Marius Ureche - director tehnic DS Sibiu,
responsabil Cinegetică, 17. Econ. Mihai Florin Ionescu- traduceri, 32. Ing. Costel Stan – Preşedintele Filialei Argeş a Societății
4. Prof. dr. ing. Neculae Şofletea - MC ASAS, FSEF, UTBv, res- Progresul Silvic,
ponsabil Învăţământ silvic, Membri 33. Prof. dr. ing. Tatiana Şesan - MC ASAS, Fac. Biologie, Univ.
5. CS I dr. ing. Stelian Radu – Membru de onoare(MO) ASAS, Bucureşti,
18. Ing. Gheorghe Gavrilescu, Preşedinte Societatea
GERMANIA, 34. Dr. ing. Teodor Maruşca – director general Institutul
„Progresul Silvic” Bucureşti,
6. Dr. rer. nat. Aurel Teuşan - expert silvic - Soc. R+F & FCH, C&D pt. Pajişti Braşov, membru asociat (MA) ASAS,
19. Prof. dr. ing. Ion Florescu – membru titular (MT) ASAS,
Ettenheim, GERMANIA, 35. Prof. dr. ing. Neculai Patrichi – director Institutul C&D
FSEF, UTBv,
7. Ing. Petre Bradosche, Toury-Lurcy, FRANŢA, Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură - ICDEAPA Galaţi, Univ.
20. CS I dr. ing. Dănuţ Chira - ICAS Braşov
8. Ing. Rudolf Rösler, Leitender Forstdirector, Regensburg, Dunărea de Jos, Galaţi, MA ASAS,
21. Prof. dr. ing. Ion Milescu - MT ASAS, Fac. Silvicultură, Univ.
GERMANIA, 36. CSI Lector dr. ing Dana Malschi – Fac. Ştiinţa Mediului
Ştefan cel Mare Suceava,
9. Prof. dr. ing. Ladislav Paule, Technical University in Zvolen, Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca, MA ASAS,
22. Prof. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan – rector UTBv,
SLOVACIA, 37. Dr. ing. Victor Ciochia – Institutul Naţional C&D pt. Cartof
23. Conf. dr. ing. Ovidiu Ionescu - prodecan FSEF, UTBv,
10. Ing. Fausto R. Morales Alfaro, COSTA RICA, şi Sfeclă de Zahăr Braşov, MA ASAS,
24. CS I dr. ing. Iovu - Adrian Biriş - ICAS Bucureşti,
11. Profesor asociat dr. ing. Sorin Popescu - Texas A&M Uni- 38. CSI dr.geogr.biol. Sorin Geacu - Institutul de Geografie
25. CS I dr. ing. Ioan Blada - ICAS Bucureşti, membru al Acade-
versity, USA, Academia Română Bucureşti,
miei de ştiinţe din New York
12. CS III dr. ing. Marius Budeanu- ICAS Staţiunea Braşov,
Notă: „Revista de Silvicultură şi Cinegetică” nu cenzurează opiniile autorilor care, însă, îşi asumă întreaga responsabilitate tehnică, ştiinţifică sau juridică privind textele publicate.
Revista de Silvicultură și Cinegetică
ISSN 1583–2112
Varianta online: ISSN 2284 – 7936 www.progresulsilvic.ro
INDEXARE ÎN BAZA DE DATE: CABI
Braşov, Str. Cloşca nr. 13, tel: [phone], fax.: [phone], email: [email protected]
Editura Silvică
EEddiittoorrii:: SSoocciieettaatteeaa „„PPrrooggrreessuull SSiillvviicc””,, IInnssttiittuuttuull ddee CCeerrcceettăărrii şşii AAmmeennaajjăărrii SSiillvviiccee –– SSttaaţţiiuunneeaa BBrraaşşoovv,, FFaaccuullttaatteeaa ddee SSiillvviiccuullttuurrăă şşii EExxppllooaattăărrii FFoorreessttiieerree,, BBrraaşşoovv
Layout şi tipar: EURO PRINT COMPANY S.R.L. Buzău | 0338.101.253 | [email protected]
Anul XIX | Nr. 34 | 2014
Scrisoare deschisă
către Președintele Senatului
Stimate Domnule Președinte Călin Popescu Tăriceanu, Mortalitatea infantilă, cauzată în mare parte de boli
Am luat cunoștință de constituirea Comisiei comune a ale căilor respiratorii se ridică în medie pe România la
Camerei Senatului și a Deputaților pentru revizuirea 26% , mult mai mare decât în Japonia, Suedia, Finlanda,
CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI și vă supunem atenției o Franța, Germania, Norvegia, Slovenia, Spania, Elveția,
completare a Articolului 35, având în vedere situația de- Belgia, Danemarca, Irlanda, Luxemburg, Austria etc.
zastruoasă a mediului de viață din România și rolul din Transformarea zonelor verzi din orașele României în
ce în ce mai important al pădurilor, pe măsură ce efec- „păduri urbane“ ar contribui la îmbunătățirea calității
tele schimbărilor climatice se fac simțite, în redresarea aerului prin degajarea a 120-220 kg oxigen, pe zi, pe hec-
echilibrului ecologic și crearea unui mediu înconjurător tar și prin reținerea anuală a 65 tone pulberi la hectar.
sănătos în România. Arborii din aliniamentele stradale, scuaruri și parcuri
Indexul de performanță al mediului (EPI) determinat pot contribui la purificarea aerului prin acumularea și
în 2014 de Centrul de Cercetare al Universității Yale și metabolizarea de până la 905 ppm plumb, 60 ppm cad-
Columbia situează România pe locul 86 (scor 50,56) din miu, 20 ppm fluor, 31.320 ppm clor, 1869 ppm natriu,
178 state, ultimul loc din Uniunea Europeană și din gru- 100 ppm cupru, 816 ppm zinc, 1044 ppm fier, 13.200
pul națiunilor est-central europene. Această situație se ppm sulf, 31.120 ppm calciu (Bolea & Chira, 2008).
poate redresa prin reconstrucția, conservarea, proteja- Arborii, cu coroana bine dezvoltată, absorb zilnic 12
rea și dezvoltarea durabilă a pădurilor. kg CO și contribuie zilnic la purificarea aerului cu 6 kg
2
» Ecosistemele forestiere contribuie la reducerea efec- oxigen, reținând anual și 1,4 kg poluanți din aer,
tului de seră prin absorbția a 220-290 kg CO pe zi, Garantarea unui mediu de viață sănătos nu se poate
2
pe hectar. face fără supravegherea mai atentă a calității aerului,
» Coroana arborilor interceptează și încetinește căde- prin completarea rețelei actuale de stații cu analizoare-
rea precipitațiilor la sol, iar sistemul radicelar reține fizico-chimice cu o rețea intensivă de biomonitorizare,
apa înfiltrată în sol, reducând coeficientul de scurgere așa cum se practică în toate țările care au cu adevărat
a apelor pe versanți de la 0,67 în teren defrișat la 0,24 grijă de sănătatea populației și așa cum s-a experimen-
în pădure. tat în Brașov și Baia Mare în baza proiectelor:
» Prin defrișarea pantelor de 45O și a terenurilor de- Services to support Urban Green management in Ro-
gradate, eroziunea crește de la 0,1-2,5 m3/an/ha sub mânia, finanțat de guvernul Belgiei, RNP și Primăria
pădure, respectiv până la 140-750 m3/an/ha, după tă- Brașov (Bolea & Chira,2005)
ierea pădurii sau în lipsa acesteia. Ori, este cunoscut Biomonitorizarea mediului urban derulat cu sprijinul
faptul că cea mai mare cantitate de carbon sechestrat financiar al UE, prin Programul Phare CBC, (Monitori-
în pădurile țării noastre se află în sol (cca. 700 mili- zarea poluării prin bioindicatori: Bolea & Chira, 2009)
oane tone, din totalul de aproximativ 1200 milioane
Schimbarea climatică este una dintre cele mai mari
tone). Așadar, tăierile rase favorizând eroziunile și
priorități căreia trebuie să-i facem față astăzi.
alunecările de teren sunt incompatibile cu eforturi-
I.P.C.C. (Intergoverrnmental Panel on Climate Change)
le actuale ale umanității de a stabiliza clima (Giurgiu,
estimează că fenomenele extreme, precum furtunile,
2010).
incendiile de pădure, secetele și valurile de căldură vor
» În regiunile împădurite din România, turbiditatea me-
deveni din ce în ce mai dese și mai grave. În Uniunea
die a râurilor este de 100 g/m3, față de până la 5000
Europeană daunele produse de furtuni depășesc 50%
g/m3 în râurile din zonele despădurite și fără pădure.
din totalul daunelor înregistrate în sectorul forestier.
După incidența deceselor și a dizabilităților suferite din În România au crescut semnificativ doborâturile produ-
cauza factorilor de mediu, multiplicată cu speranța de se de vânt în ultimele decenii (Popa 2006, Simionescu
viață (vârsta decesului ori handicapului fizic permanent et al. 2001, 2012). Efectele combinate ale schimbărilor
– Disability Adjustad Life Years), urmărit de Organizația climatice vor afecta funcțiile socio-economice și ecolo-
Mondială a Sănătății, România se află pe ultimele locuri gice ale pădurilor din Europa avertizează Comisia Euro-
în Uniunea Europeană (WHO 2014). peană în „Cartea Verde“.
5
Revista de Silvicultură şi Cinegetică
„Întrucât absorb cantități uriașe de carbon, pădurile vor sării ecologice se impune completarea CONSTITUȚIEI
juca un rol de bază în eforturile de menținere a încălzi- ROMÂNIEI cu unele prevederi minimale privind:
rii globale sub 2oC”, a afirmat Connie Hedegaard-comi- » reconstrucția, conservarea, protejarea și dezvoltarea
sarul european pentru politici climatice. durabilă a pădurilor, atât în zonele de câmpie, expuse
La Congresul Forestier Mondial din octombrie 2009 s-a deșertificării și inundațiilor, cât și în regiunile cu relief
precizat că despădurirea și degradarea pădurilor repre- accidentat,expuse alunecărilor de teren și eroziunilor.
zintă 17-20% din emisiile de CO pe Terra (Barthod & » transformarea zonelor verzi în păduri urbane, așa
2
Guilton, 2009). cum se face în SUA, Japonia, Canada, Austria, Ger-
În ultimele două secole, în România, procentul de mania, Cehia, Slovacia, Suedia, Olanda, Spania, Ma-
împădurire a scăzut de la aproximativ 60% la 27% în roc, Marea Britanie etc.
2010 (la 23% dacă se iau în considerare numai pădu- » absorbția fondurilor europene și de la bugetul național
rile funcționale sub raport ecologic) (Giurgiu, 2010), în pentru împăduriri, amenajarea în complex a bazine-
timp ce, în ultimii 60 de ani Ungaria a dublat suprafața lor hidrografice, corectarea torenților și întreținerea
pădurilor, iar în ultimii 160 de ani, Franța a dublat de investițiilor efectuate, atât în fondul forestier, cât și
asemenea suprafața pădurilor. în intravilanul localităților, evitând pierderile de vieți
În România, suprafața pădurilor s-a redus în ultimii omenești și imense pagube materiale, introducând în
160 ani cu trei milioane hectare, ajungând la un procent circuitul economic și ecologic a unor mari părți de te-
de împădurire de 26%, mai mic decât nivelul mediu în renuri degradate sau cu fertilitate agricolă scăzută și
Uniunea Europeană de 42%. Menționăm că țările euro- protejând localitățile, căile de transport și obiectivele
pene, cu condiții naturale apropiate de spațiul geografic economice, sociale și strategice.
românesc au un procent de împădurire de: 63% Slove- Fondul Forestier Național este, după caz, proprieta-
nia; 47% Austria; 43% Bosnia sau 41% Slovacia. te publică sau privată și constituie BUN DE INTERES
În consecință, conform „Strategiei Naționale pen- NAȚIONAL, conform Codului Silvic și tocmai de ac-
tru Dezvoltare Durabilă” din 2008 și a ”Programului cea propunem ca Articolul 35 din Constituția actuală
național de împădurire”, adoptat prin Codul silvic din ”Dreptul la mediu sănătos” să fie completat și reformu-
2008, în România trebuie împădurită până în 2035 o lat după cum urmează:
suprafață de 2 milioane hectare, în afara actualului fond Statul recunoaște dreptul orcărei persoane la un mediu
forestier. Pădurea creată pe această suprafață ar putea înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, luând mă-
absorbi anual prin fotosinteză o cantitate de cel puțin suri concrete de:
20 milioane de tone de CO . Pentru aceasta, trebuiau
2 » Creștere a fondului forestier la 40% din teritoriul Ro-
împădurite anual, în perioada 2010-2035 câte 80.000
mâniei,
hectare, ceea ce nu este respectat (s-au împădurit anual
» Promovare a pădurilor urbane în toate orașele României.
de 70-80 de ori mai puțin decât era prevăzut - Giurgiu,
2013 ). » Urmărire mai atentă a calității aerului nu numai prin
stațiile fizico-chimice existente, ci și prin biosuprave-
Din străvechile păduri ale Rămâniei au mai rămas ca
ghere.
vestigii istorice valoroase pădurile virgine și exemplare-
le excepționale de arbori care trebuie ocrotite și la nivel » Ocrotire și conservare durabilă a pădurilor virgine și
de constituție. a arborilor excepționali ca și componente ale patri-
moniului național și universal.
Pentru prevenirea colapsului ecologic și garantarea redre-
Inginer Gheorghe Gavrilescu
Președintele Societății Progresul Silvic din România;
Profesor universitar dr. ing. Ioan Florescu
Membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice;
Inginer silvic Ion Cioară
Expert tehnic judiciar/extrajudiciar în domeniul Siviculturii
Fost consilier tehnic la Comisia de Agricultură și Sivicultură a Camerei deputaților (1990-2000);
Cercetător științific dr.ing. Valentin Bolea
Redactor șef al Revistei de Silvicultură și Cinegetică.
21. 05. 2014.
6
Anul XIX | Nr. 34 | 2014
Editorial
Ghidul inginerului silvic
în contextul schimbărilor climatice
GHEORGHE GAVRILESCU, VALENTIN BOLEA
1. Introducere matice evidențiază în raportul de evaluare din 2007:
În zilele noastre, inginerii silvici, precum toată omeni- › Creșterea cu aproximativ 80% a emisiilor de CO
2
între anii 1970-2004 și anume cu 145% în sectorul
rea, se confruntă cu „cel mai global” proces: schimbările
energetic și cu 120% în sectorul de transporturi (în-
climatice considerate de forumurile internaționale de
tre 1990 și 2004 creșterea a fost de 28%);
specialitate „ca reprezentând o amenințare cu potențial
reversibil pentru societate și planeta noastră” (Ministe- › Creșterea temperaturii medii globale de 0,9o C, com-
rul Mediului și Pădurilor: Strategia Națională a Româ- parativ cu temperatura medie din epoca preindus-
niei privind Schimbările Climatice 2013-2020). trială (accentuată în ultimii 50 de ani);
Luând cunoștință de toate reglementările internaționale › Topirea accelerată a ghețarilor și calotelor glaciare și ri-
și naționale (cap. 2), inginerii silvici sunt chemați să do- dicarea nivelului mărilor și oceanelor cu 3,1 mm/an în
vedească complexele cunoștințe ecosistemice și ecolo- perioada 1993-2003, comparativ cu 1,8 mm în perioada
gice acumulate în facultate și consolidate în producție 1961-2003;
și să contribuie la creșterea capacității de sechestrare a › Intensificarea și creșterea frecvenței fenomenelor
carbonului de cate arbori și păduri, atât în fondul fores- meteorologice extreme.
tier, de stat și privat, cât și perdele forestiere, culturi lig-
În acest context, silvicultorii vor acționa în spiritul re-
nicole energetice, parcuri dendrologice și zonele verzi.
glementărilor internaționale și naționale:
Este momentul în care inginerii silvici, cunoscuți pen-
» Convenția națiunilor Unite asupra Schimbărilor Cli-
tru generozitatea lor față de societate și atașamentul lor
matice (UNFCC) semnată în 1992 la Rio de Janeiro
față de pădure, își pot etala în toată plenitudinea, mă-
ratificată de 190 de țări, inclusiv România prin Legea
iestria și polivalența profesională:
nr. 24/1994 care ne obligă să:
» Intuind evoluția în timp a ecosistemelor forestiere și
› inventariem și să actualizăm periodic emisiile de
contrabalansând, prin măsuri silviculturale, efectele
gaze cu efect de seră la nivel național;
negative ale schimbărilor climatice;
› elaborăm documente pragmatice pentru reduce-
» Reacționând cu promptitudine la toate efectele acci-
rea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea
dentelor climatice și consolidând prin măsuri silvicul-
capacității naturale de absorbție a CO din atmosferă;
turale, stabilitatea și rezistența pădurilor; 2
› integrăm problematica schimbărilor climatice în
» Adaptând măsurile silviculturale, sub raportul intensității
politică și în acțiunile de dezvoltare economică, so-
și periodicității lucrărilor în sensul consolidării ecosis-
cială și de protecție a mediului.
temelor forestiere din punctul de vedere al structurii,
» Protocolul de la Kyoto din Japonia preconizează redu-
biodiversității și cerințelor ecologice ale speciilor pentru
cerea emisiilor de gaze cu efect de seră de 5% în peri-
a asigura stabilitatea și îndeplinirea optimă a funcțiilor;
oada 2008-2010 comparativ cu 1990;
» Extinzând preocupările silviculturale de la fondul fo-
» Rapoartele științifice ulterioare precizează că pentru
restier la mediul urban și rural prin creșterea capacității
stabilizarea concentrației de gaze cu efect de seră la un
de fotosinteză și de stocare a CO de către arborii și
2 nivel nepericulos pentru sistemul climatic este nece-
vegetația lemnoasă a orașelor și satelor și mărirea efec-
sară scăderea cu cel puțin 50% în 2050 față de 1990 la
telor de ameliorare a mediului de viață prin transfor-
nivel global și cu 60-80% la nivelul țărilor dezvoltate;
marea zonelor verzi în păduri urbane și periurbane.
» Uniunea Europeană adoptă în 2007 angajamentul de
2. Reglementările internaționale și a reduce cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră până
naționale privind schimbările climatice în 2020 comparativ cu 1990 și aprobă în 2009 un pa-
chet legislativ privind:
» Grupul Interguvernamental asupra Schimbărilor Cli-
7
Revista de Silvicultură şi Cinegetică
› extinderea comercializării certificatelor de emisii (EU și 3. Aportul inginerilor silvici în
ETS) și reducerea cu 21% a emisiilor în 2020 față de 2005;
menținerea și creșterea suprafețelor cu
› reducerea emisiilor din sectoarele diferite din sche-
vegetație lemnoasă
ma EU și ETS în 2020 cu 10% comparativ cu 2005;
3.1 Creșterea suprafeței fondului forestier
› asigurarea cadrului legislativ pentru promovarea
După lucrarea „Planul Național de combatere a tăierilor
generării energiei din surse regenerabile.
ilegale de arbori”:
» Comisia Europeană promovează la nivel comunitar
» Suprafața pădurii din România este de 6,38 mil.ha
măsuri de limitare a efectelor negative ale schimbări-
(din care 4,2 mil.ha proprietate de stat), reprezentând
lor climatice în diferite sectoare de activitate;
26,7% din suprafața țării, față de 29,3% media euro-
» Cartea albă publicată de Comisia Europeană preco-
peană și față de 35% valoare optimă prin asigurarea
nizează măsuri de adaptare naționale la Schimbă-
echilibrului ecologic pe termen mediu;
rile Climatice pentru a asigura un impact minimum
» Unui locuitor îi revin 0,33 ha;
asupra sistemelor economice și sociale și un grad de
protecție și conservare adecvat resurselor naturale; » Suprafața de pădure tăiată ras, prin tăieri ilegale este
» Strategia națională asupra schimbărilor climatice evaluată la 32.524 ha și trebuie împădurită urgent;
2013-2020 abordează: » În acțiunea de împădurire academicianul dr. doc. Vic-
tor Giurgiu (2013) recomandă:
› reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
› Renunțarea la tăierile rase, care sunt în contradicție
› adaptarea la efectele schimbărilor climatice.
cu legile naturii și trebuie evitate în Carpați;
» Decizia nr. 406/2009/CE privind mecanismul de re-
› Adaptarea compozițiilor de regenerare și a
ducere a emisiilor până în 2020 prin aplicarea sche-
compozițiilor țel la structura compozițională a pă-
mei E.U. și E.T.S.;
durilor virgine din zona dată.
» Planul de acțiune pentru pregătirea României în ve-
Prin strategia Națională a României 2013-2020-2030
derea implementării pachetului legislativ „Energie –
se preconizează împădurirea:
Schimbări Climatice” din 2009;
» În cadrul Directivei 28/2009/CE, România va atinge în » Terenurilor degradate, neproductive, improprii pen-
tru folosințe agricole;
2020 un procent minimum de 24% din consumul final
de energie generat din resurse regenabile de energie; » Terenurilor din zonele deficitare în păduri (câmpie
» Prin „Planul Național de Acțiune privind eficiența 10,9%; deal 37,2%; munte 51,9%);
energetică” s-a prevăzut reducerea emisiilor de gaze » Terenurilor expuse la inundații, alunecări de teren,
cu efect de seră în sectorul rezidențial cu 41,5% până eroziuni, colmatări;
în 2020 față de media 2001-2005. » Se preconizează crearea perdelelor forestiere de
Silvicultorii își vor aduce contribuția la reabilitarea, protecție.
extinderea și transformarea spațiilor verzi în păduri
urbane și periurbane (centurile verzi ale localităților
și marilor orașe) care constituie o sursă naturală de
stocare a carbonului prin derularea unor proiecte
finanțate atât de la bugetele locale naționale, cât și din
proiectele finanțate de către organismele de finanțare
internaționale.
» Strategia Națională a României privind Schimbările Cli-
matice 2013-2020 preconizează două măsuri principale:
› creșterea capacității naturale de absorbție și stocare
a CO din atmosferă;
2
› adaptarea ecosistemelor forestiere la efectele schim-
bărilor climatice.
Fig. 1 Plantarea perdelei forestiere antipoluante în perimetrul Uzinei
Legea nr. 289/2002 (art. 3) declară de utilitate publică
Kronospan Brașov
acțiunea de înființare a Sistemului Național al Perdele-
» Crearea coridoarelor ecologice prin Programul
lor Forestiere de protecție. În cazul în care proprieta-
Național de Împădurire din 2010. În perioada 2012-
rii terenurilor sunt de acord cu înființarea perdelelor,
2020 se vor împăduri:
aceștia beneficiază de compensații bănești, iar dacă nu
sunt de acord, se declanșează procedura de expropie- › 12.200 ha terenuri degradate preluate de R.N.P;
re, conform art. 9, alin. 6 din Legea 289/2002. Această › 12.200 ha terenuri degradate deținute de persoane
acțiune de interes național a fost demarată în 2012 de fizice și consilii locale;
către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în colabo-
› 38.900 ha terenuri agricole;
rare cu Ministerul Mediului și Pădurilor, în conformita-
› 90.000 ha terenuri agricole degradate deținute de
te cu Legea nr. 213 din 15 noiembrie 2011.
8
Anul XIX | Nr. 34 | 2014
asociații de proprietari, unități administrativ-teri- În țara noastră, până în anul 2020, 24% din consumul
toriale, unități de învățământ sau de cult; final de energie va fi generat din surse regenerabile de
› 6.700 ha perdele forestiere de protecție. energie, conform „Strategiei Naționale a României pri-
vind schimbările climatice 2013-2020”.
Lucrările vor fi finanțate de la bugetul de stat și din Fon-
dul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, Aportul inginerilor silvici la acest obiectiv va consta
în cadrul Programului Național de Dezvoltare Forestieră. în asigurarea alimentării cu energie în comunitățile
izolate prin valorificarea resurselor locale de energie:
Materialele de împădurire vor fi produse în pepinierele
instalații de încălzire bazate pe tehnologia panourilor
R.N.P. unde producția anuală de 80 milioane de puieți va
solare, instalații de iluminat cu utilizarea panourilor fo-
crește corespunzător cu creșterea suprafețelor de împădurit.
tovoltaice, eliberarea de „Certificate verzi” pentru ener-
Recoltarea materialului de reproducere se va face din
gia din surse regenerabile.
cele 58.000 ha de rezervații de semințe și din cele 700 ha
În crearea culturilor energetice pentru biomasă sunt im-
plantații semincere, în care se vor prefera proveniențele
portante câteva repere privind tehnologiile de cultivare:
mai rezistente la secetă și rupturi de vânt.
» Alegerea soiurilor de salcie energetică Tordis, Inger,
3.2. Evitarea despăduririlor
Torhid, Sven în zonele calde; Dimitros, Tordis și Inger
Conform Inventarului Național al Emisiilor de Gaze cu
în zonele secetoase și Tora, Doris sau Gudrun în zone-
Efect de Seră din 2012, pădurile din România stochează
le cu îngheț (http://culturienergeticegiurgiu.ro);
anual o cantitate medie de cca. 42,9 Mt CO cq, repre-
2 » Amplasarea culturilor de salcie se face pe terenuri alu-
zentând 25% din emisiile totale la nivelul ultimilor ani.
viale cu umiditate permanentă sau periodică, salcia
Prin degradarea pădurilor, despăduriri și atribuirea de
având o mare capacitate de evapotranspirație (16-18 l
alte utilizări pentru cultura plantelor sau zootehnie
de apă pe zi și pe m2);
scade capacitatea de sechestrare a carbonului.
» Înaintea plantării se pregătește terenul prin elimina-
Din cantitatea de CO stocată (24% în rădăcini și sol și
rea buruienilor (distrugerea rădăcinilor și erbicidare);
2
76% în masa lemnoasă și biomasă – trunchi, ramuri,
» Plantarea se face din martie până cel târziu în mai, cu
frunze), 38% se eliberează prin despădurire.
butași de salcie din lujeri de un an (recoltați iarna și
3.3. Creșterea procentului de regenerări naturale depozitați în camere frigorifice la -4OC) la schema de
Conform paginii web a Regiei Naționale a Pădurilor – 13.000 butași la hectar;
Romsilva, aceasta parcurge cu lucrări de regenerare o » În primii doi ani după plantare se administrează
suprafață de peste 18.200 ha (în fondul forestier de stat
îngrășăminte;
aflat în administrarea sa) de pe care s-a recoltat masă lem-
» Recoltarea prin tăierea plantelor la nivelul solului se
noasă ca urmare a aplicării tăierilor de produse principale.
face anual sau la doi-trei ani, toamna sau iarna, după
Dintre tratamente se preferă tăierile progresive, care au
căderea frunzelor (în al doilea an producția preconi-
caracteristici apropiate de modul în care se regenerează și
zată de comercianți poate ajunge, în condiții optime,
se dezvoltă ecosistemele forestiere virgine (Giurgiu, 2013).
la maxim 30-35 t/ha, iar începând din anul al trei-
În contextul schimbărilor climatice, în fiecare zonă geografi- lea la maxim 40-45 t/ha până la sfârșitul ciclului de
că se vor promova în regenerările naturale speciile cele mai: producție de 25-30 ani; până la testarea acestor hibrizi
» rezistente la secetă, cu coroanele bine dezvoltate, noi - atât d.p.d.v. al tehnologiei, condițiilor de cultură,
frunzele mai păroase; cât și cifrele privind potențialul de creștere prezentate
de comercianți sunt considerate drept orientative).
» adaptate la inundații;
» rezistente la doborâturi de vânt, prin rădăcinile pivo-
tante, puternic ancorate în sol ca bradul sau gorunul.
Se va asigura regenerarea la marginea masivului care să
împiedice pătrunderea vânturilor vătămătoare.
3.4. Creșterea ponderii energiei regenerabile
Promovarea culturilor de plante energetice contribuie la:
» Economisirea lemnului de foc produs în păduri;
» Diminuarea importurilor de energie primară și
creșterea ponderii energiilor regenerabile;
» Valorificarea superioară a terenurilor agricole necul-
tivate, părăsite;
Fig.2 Culturi energetice de Salix viminalis
» Sechestrarea bioxidului de carbon din atmosferă.
(Recolta.eucotidianagribusiness, 2011)
Înființarea culturilor de plante energetice se poate reali-
» Concentrarea culturilor, pe 1000-1500 hectare pe
za și prin accesarea fondurilor europene nerambursabile.
zonă, permite realizarea unor fabrici de peletizare
Cadrul legislativ pentru promovarea energiei din surse
sau brichetare care să permită transformarea bioma-
regenerabile este asigurat prin Directiva 28/2009/CE.
sei într-o sursă de energie.
9
Revista de Silvicultură şi Cinegetică
Culturile de Paulownia se remarcă de asemenea prin ur- și au afectat vitalitatea arborilor;
mătoarele aspecte: » secetele din zona de câmpie, care au provocat chiar și
» Aceaste specii consumă până la de zece ori mai mult uscarea arborilor.
CO decât oricare altă specie (1200 tone de CO pe an) În acest context, menținerea activă a procesului de seches-
2 2
și poate produce biomasă când e plantată la schema trare a bioxidului de carbon necesită măsuri speciale de:
de 1.100 plante/ha, ori cherestea la schemele cu 5-6
» depistare, prognoză și combatere a dăunătorilor prin
rotații fără replantare de 500-600 plante/ha;
extinderea utilizării feromonilor, inhibitorilor de
» Având rădăcini pivotante de până la 10-12 m, are o creștere (Dimilin și Rimon) și mai ales a preparatelor
mare capacitate de fixare și stabilizare a solului, îl biologice - bacteriene (Dipel, Foray), fungice și virale,
ecologizează și îi îmbunătățește calitățile, asigurând precum și integrarea acestora cu metode de combatere
protecția sistemelor subterane de apă; culturală specifice (Mihalciuc et al. 1995, Chira & Chi-
» Frunzele sunt bogate în azot și au o valoare nutritivă ra 1996, 2002, 2007, Tomescu et al. 2000, Mihalache
ridicată, și se pot folosi pentru alimentația animalelor et al. 2003, Reddemann 2003, Voicescu 2003, Chira et
și îngrășarea solului. al. 2005, Ciornei et al. 2011, Fătu et al. 2012ab, Simi-
Adaptarea diferiţilor hibrizi de Paulownia trebuie testa- onescu et al. 2012, Chira et al. 2013, Duduman 2014);
tă pentru condiţiile din România, primele culturi expe- » revigorare a arboretelor prin executarea la timp și în
rimentale nefiind foarte concludente (Kuna et al. 2014). mod corect a lucrărilor de îngrijire;
» înmulțire a mușuroaielor de furnici și a cuiburilor de
4. Adaptarea măsurilor silviculturale în
păsări care ajută la combaterea insectelor dăunătoare;
contextul schimbărilor climatice
» selecție și promovare a speciilor rezistente la boli, in-
4.1. Intensificarea lucrărilor de îngrijire a arbo- secte și noxe.
retelor
4.3. Reducerea pierderilor de carbon din sol și
» Efectuarea din timp a depresajelor în cazul lăstări șurilor; îmbunătățirea capacității de absorbție a acestuia
» Degajarea curentă a speciilor principale față de speciile » Evitarea pregătirii solului pentru împăduriri prin arat
pioniere ori față de arbuștii copleșitori (Rubus idaeus); în condiții de umiditate excesivă a solului;
» Curățiri puternice pentru formarea și dezvoltarea co- » Utilizarea pentru împăduriri a speciilor rezistente la
roanelor; secetă care necesită la întreținere mai puține lucrări
» Rărituri curajoase care să situeze toți arborii de viitor de mobilizare a solului;
în etajul dominant. Aceste rărituri sunt necesare pen- » Restaurarea mlaștinilor și turbăriilor și protejarea
tru că în arboretele prea dese: materiei organice din sol;
› arborii sunt doborâți de vânt și sunt rupți de zăpa- » Restaurarea carbonului în solurile degradate, cu risc ri-
dă, având coeficienți de zveltețe (H/D) mai mari de dicat de eroziune sau deșertificare prin (Blujdea 2006):
1,4; coroane asimetrice, tulpini înclinate, sinuoase,
› Fixarea solului prin gărdulețe și cleionaje;
cu tensiuni interne și procente ridicate de putregai
› Pregătirea terenului pentru plantare în terase pe
și inimă roșie (la fag);
curbe de nivel;
› arborii sunt mai expuși la secetă, având coroane
› Plantarea speciilor adaptate la sol nisipos (salcâm,
mici și sistem radicelar redus din cauza concurenței
gladiță), pietros (pin, mojdrean, carpiniță etc.), ar-
mari în spațiul aerian și subteran;
gilos (cer, gârniță), sărăturat sau alcalinizat (săl-
› arborii ating diametre de 50-70 cm abia la vârste
cioară), acidificat (castan bun, cvercinee) etc.
mai mari de 120 ani, vârstele la care crește frecvența
» Evitarea defrișării arborilor solitari cu rădăcini pivo-
putregaiului și a inimii roșii (Bolea & Velea 2004).
tante sau a pâlcurilor de arbori;
Prin intensificarea lucrărillor de îngrijire a arboretelor
» Identificarea și conservarea arborilor excepționali;
tinere se asigură păduri bine structurate, corespunză-
toare condițiilor staționale și tipurilor natural funda- » Evitarea instalării vegetației invazive;
mentale de păduri capabile să reziste și la înrăutățirea » Prevenirea eroziunii solurilor prin împăduriri;
factorilor climatici.
» Reducerea efectelor negative ale precipitațiilor abun-
4.2. Însănătoșirea arboretelor dente prin crearea de arborete cu consistențe închise.
Capacitatea de absorbție a bioxidului de carbon este di- 4.4. Măsuri de consolidare a stabilității ecosisteme-
minuată de: lor forestiere și de creștere a rezistenței speciilor
» defolierile cauzate foioaselor (în principal de Lyman- După Marcu et al. (1969):
tria dispar, Tortrix viridana, Operophtera brumata și alte
» Brădeto-făgetele, amestecurile de brad, fag, larice și
Geometridae etc.) și rășinoaselor (Lymantria monacha
molid sau goruneto-șleaurile rezistă la vânturi cu vi-
etc.), care au redus considerabil suprafața de fotosin-
teză de până la 29 m/sec;
tetizatoare;
» Brădetele, făgetele și gorunetele pure sau cu un amesec re-
» dezrădăcinările și rupturile de vânt și zăpadă care au
dus din alte specii rezistă la vânturi de până la 23 m/sec;
favorizat inmulțiri în masă ale gândacilor de scoarță
10