Table Of ContentHAJIME NAKAMURA s-naă scîunt1 91l2a,M a tsuîenJ aponia.
Obţinînd dteid tolcutloîn r 1,9 4l3a,U n iversidtiaTnto ekay o, de
vineî na celaaşnip rofeassoorc idaefit l ozoifined ianşăib udistă.
Începaset feol c ariedriăd actciesc eăv aî ntinpdeep arcursaul
pesttreei d ecenaitiîîn,t J aponciîaşt,iîn StatUelnei t(elu an iversi
tăţHiarlvear d,S tanfoHradw,a iFil,o rişdiîa n)E uropaA.c tviitatea
sad idactişcidă e c erceteasrtîeenc ununatăd en umeroatsiet lşuir i
distincdţoicit:ho orn orciasus aa lU niversNiethărţ(ui 1i 96a6l) ,
UniversVitanhăanhţ iid in Saigo(n1 97a3lU) n,i versKiatlăaniţyiai
dinS riL ankeat cd.e,c aanlF acultdăeţL iiit edrienT o kyo( 1962-
1964P)r,o fesEsmoerr itallSl a celeiuanşiiv ersimteămţbiru.a l
Academijeaip onedzeeş tiinhţoen,o rfaerlyl aol w RoAysaila tic
SocieştiIy n diCaonu ncfiolrC ultuRreallao tnsid,i recatlEo asrt
em InstidtiunTt oek yop,r eşedailnJ taep an-ISnodciiae Ptryim.e ş
ted ea semenPerae miIumlp erailaA lc ademiei jadpeşo tnieizneţ e
(195O7r)d,in uClu ltudrianpl a rtÎemap ăratJualpuoin (ie1i9 77),
OrdinuDla khina-ablaR heug elNueip alu(l1u9i7 ş8ia) l tele.
Autoarp est7e5 0de a rticoîlnj ea poneşziaă p est2e0 0în engleză
şig ermanăH.a jimeN akamuersat eed itao�ro cisaautc onsulltaan t
numeroaser evisdtefie l ozoşfiire e ligpireec,u Pmh ilosEoapshty
andW esMto,n umeNnitpap onJiocuarn,ao lft hHei storlyd eaofs ,
ThJeo urnaolft hPeh ilosoofRp ehlyi gieotncP .r intrceă rţsiallee
înj aponeszenă u mărIăs:t ofirilao zoVfieediii n(t4va o lumMe)e,
tafilziimcbaa jIudleuifiill,eo zoHfiueaiY anI,n trodîuncg errae
matilicmab itiib etaOnpee,r eallee aslele u Hia jiNmaek amura
(2d3e v olumşei)m onumnetalDuilc ţidoent aerr minobluodgiies
tăD.i ntorpee reslaeltr ea dussea up ublicdaitreein c te ngleszeă
cerme nţionWaateyo:sf T hinkionfEg as ternP eoplIensd,i an Bud
dhisAm S:u n'weiytB hi bliograpNhoitcepasrl.e c uşmiA Compa
ratHiilslteo ofrI yd eas.
HAJIMNEA KAMURA
ORIENSTI O CCIDENT:
,
o ISTORCIOEM PARAAT IĂD EILOR
Traducdeirenen gledzeă
DINU LUCA
I
I
i.
II
I
(:
I
i
,
I
I
I
r, .
•
HUMANITAS
BUCUREŞTI
Coperta
IOANAD RAGOMIRESCU MARDARE
HAJIMEN AKAMURA
HISTORY
A COMPARATIVE OF IDEAS
© HajimNeak amura1 97159,8 6
© HUMANITAS1,9 9p7e,n tprur ezevnetras nieru omânească
ISBN9 73-285--057-5
Preflaeaţd ăi ţia a doua
Trăiîmn tr-eop ocîăn c arleu cruritlree bupiriev itşeit ratlaats ec argăl obală.
Nicuni evenimennuet s tiez oldaeta lteev enimente.
Avemn evoidee un fedle i storcioem prehensai ivdăe ilîonrc ,a reev oluţia
acestosrăfa i dei scutlaant iăv egll obadla,rn ev edems ilsiăţs ip unecmă n us -a
publiîcnactnă i coi c artîena cesste nsD.e sigura,ua părduitv erse lucmraărrei de
prestigciuum,a rf iH istoorfyP hilohsyoE pastearnn dW estesrna uH istooryf
WorlRde liognisş ia şam ai depaÎnr atcee.s tteex tseî netx pusînes ăc ăilsee parate
ded ezvoltaa irJee ilîoncr a,p itaoplaer tsec,r idseec ercetădtiofreiriş ţidi i nun
ghiudreio sbeitei,a rr ezultaftienlaepl aer a fip redai sparanteei,z butsiăns de
conformeztee menii,c îins coşpi n iccia s til.
În
opininao astroă a,s emenceoan formalraet emăde vinpeo sibdialcăeă v olu
ţiiildee ildoirna riciu lturdailfee rsiînttae n alizdaeut nes ingauurt oÎnr .a cescta z
detaluirmielaez ăs ăf iceo rectdaeta el ţcie rcetăstpoercii,a lîni zdaiţvie rse aspec
tea lceu noaştoemriein eşstaiuî nd iferite tradiţii.
Acestaa f osstc opuple c arle- am urmcăurp irte,ma ar e îndrăzneaploăa te,
cînnde -apmr opussăs crieom i stocroimep arataăi deiclaroers ăp unăî nd iscuţie
divertrsaed iţliani i vegll obaLla.n sînduî-nna ec esptr oieamc td,o ristăe vităm
teoretiezlaraebao rşaist ăăl ăsăfma pteslăve o rbeadscelă a s inea,ş ac umv ad e
monstrao priviarurnec atăp aginiclaorrue rm eazăU.n elceo nseirdaţtieio retice
auf osdte,is gudre,n eevitdaatrn, i cuin ad int eoridiilnce a rtedae f aţnău s eîn de
părteazpăr emau ldte f aptecloen creatleei storiinetie lectuale.
Am încerscaădt e scrişeism ăe valuăamn umiptreo bleme-cdhienii set oria
ideilaotrîd,ti nO riecnîtşt i d inO ccideMnatt.e riaalf uolss ttrî nsc ur ăbdareel;s e
aflaac olşoie rap ăcastă n uf ioer donîanttr -ufne sla ua ltşuils ăn ufi e prezentat
publicuclauriare, p uteîan,f onds,ăg ăseascceăv fao losiîtnpo arg inile acestea.
Lucrarenau a copenreăa părtaota tsei stemele reşlifi iglioozaosifiemc peo r
tantEea.s er efenruăm alia a celtreă săturis aua specatleeg îndicrairise î ncto mu
neO rientuşliOu cic identpuîlnulăia s fîrşisteuclo luallXu IiX -leCao.n sideraţiile
den atusriăn cronsiîcnpătr ezentmaatiae l eîns textpurlo priui-arzs iism,i litudi
nildei acronsiîcnmete nţiondaetr ee guîlnăn otedlees ubsol.
Prezensttuuld airuel ab azoă serideep atru confţeirniulntaţeU e n iversitatea
Harvardî n1 963P.e ntru acelceo nferianmţ deo,ri s ăa ducemmu lţumirîni s pe
ciaplr ofesorRuolbueirH t. L .S latefro,sd ti recltaoC re ntrul psetnutdruir uell i
giillourm iUin,i versiHtarvaatreda, p rofesoruDlanuiie lH .H .In galldse l aH ar
varşdi d omnul1ui.M a ssons,t udelnaat c eeauşnii versiStpartiej.iş nisu ulg estiile
6 PREFAŢĂLA EDIŢIAA D OUA
oferidtepe r ofC.h arlWe.s M onisş id ep rofD.e ltoLn.S cudddeerl aU niversi�
tatdeian F lorindea- afuo sdte m area jutîno rc ercetfuile noastre.
De atuncin e-amo cupadte r evizuişride eaz volttaermeeaÎi n.v araa nului
196a9m particilpaaC te ad e-ac incecao fnerinţaă fi lozfiolorO,ri ent-cOcident
del aC elltrOurli ent-OcciddienUn nti versidtianHt aewaa işiia m rămalsa H o
nolulduu păî ncheiecroenaf eripneţenit,ra u c omplemtaan uscriÎsius lî.n tem
foarrteec unoscădt-olruii MiSnhoirun odpar,o fesdoeri storlaiU en iversitatea
dinH awaiif oşsidt i recatloI nrs titupteunlturiSu tu diuClu lturCiein,t ruOlr ient
Occidencta,r nee -sap rijmiunlitÎt n m uncad esfăşurîna ttăi mpuşle deraicio lo.
Fără atseani tmap licaacreea,s ctaăr tne- afrie xistDaltC .l ifford Masaa bsiruro
nevosiătp arcurmganău scrispuîlnl ăa fi nelcee ludie -adlo ilceaap itdoeld,i cînd
mult tviemrpi fişciăs rtiiil izării.
Am revenliaHt o noluîlnuv arlau i1 97l1ai, n vitaCţeintar ulOurii ent-Oc
cidendta,t ordi-tIăuE iv ereKtlte injarnesc,t oCreunlt rulşuipi ,r ofesollElliiuoit
Deutscuhn,u ld intreed itodreil iaP hilosopEhays ta ndW estp,e ntllal r evizui
manuscriîsnfu olrm as af inală. Tsrpeubasui icceiă î is întem îmnudloatrt apţrio
fesoruWliunif ieEl.Nd a gledye l aU niversidtianHt aewaa ii pepnrtriue teanriăa
tatdăe -lau ngautlî taonri .
Meritcuolm pletmăarniuis crissuelc uuiv inaet ribmuaiita lepsr ofesorului
GeralLda rsodnel aU niversidtiantC eaal ifodrenl iaaS antBaa rbarcaa,ra e a vut
bunăvoţiadn ea venlia C entrcuu u nicsuclo dpe a r evedaecae stte xAtm. lucrat
împreuînnăf iecazride e l a8 dimineaţpaî nlăa p rînz, prşeid cuupăm- amiaza.
Am Învăţmautl tdei nc onversanţoiaisltefăr reă:c olaborsaarc eaar teaa rfin puu
tufti î ncheiată.
Dupăc ep rofesoLllalris osn- îan toîrnsC aliforndilRa o,n alBdu nd el aC en
truOln ·enOtc-ciednta v eniltaT okyop entratu e rmimnuan cad er evizşiide e r e
dactaCrîet.vă r emae staltaT okyod,i na ugusptî nînă decembr1i9e7 e1lş, i -a
dediccaetam aim are paart tiem puloupie raţiudneir leodra ctÎaries .î ntedme ose
bidt eîn datoprenatruţ ein tuziasdmecu alr aed adto vadpăe p arcurcsoulla borării
noastre.
Pentrpuu blicacrăeraţî infi o rmae ifi nalaăm avuotn oardeeaa primîinc ura
jăriplreo fesorCuhlaurilM eosrri s,c arae c itîintt relaugcar aÎrie .m ulţumim pen
trîun delunngoaatsat prrăi etecnarieed ,u readzeăa nişi a nid ez ildee,a proaupne
sfedrets ecol.
Ne onoreamzuăl atj utopreuc lar en il -aauc ordtaota tpee rsaonelmee nţionate
mals us.
Deşişti mf oarbtien ceă t extaurlen umeroapsaes acjaer nee cesciotrăe ctşuir i
aprofundăurlit erionaer-ea,mh otăJ.siătî lp unem toîtnuf şaiţ cai ittoriclao r,
treaptpăr elimipneanrtăar lut cee rcetări.
Lucrarae fao sptu bliciantiăţ liaaT lo kyoi aar cume stree editdaetK ăeg an
PaulI nternatioînnatrl-n oo uăf ormăr,e văzustîăn;t eamd înocn oraşţisi p erăcmă
Orienşti O ccidenOt i:st oriceo mpraatăa ideilvoarfi citidteău np ublimca i
larg.
Pentrauc easntoău ăe diţsiîen,t efmo arrteec unoscdă-tlouPreiit eHro pkinşsi
d-luMia rkN athansdoenl aK eganP aulI nternatioÎnias lî.n tedme a semenea
PREFAŢLAĂ EDIŢIAA DOUA 7
mulîtn datodr-alţuTiir evoLre ggedtetl aB BC - carşet ifeo arbtinee s anscrită
şij aponeşziaă l ceă ruliu crsăîrine tx tremd eb ienp rimiştiîe n In dişaiîn Japonia
- pentarjuu toarcuolr dîannt u meroassiet uaTţuitiu.r loemr u lţumidmi ni nimă.
HAJIME NAKAMURA
Professor UEnmievreirtsduiisTtn,oa tkyeoa
DireFcotnodra atlIons rt ituOtruileuniTt oakylo,
Prefeadţiat orului
Cartperao fesorNualkuaim urrae prezoi ntîăn cerdceara ed ezbaitset oirdieai
lorî ns pecidailn p erspecgtîinvad iriais iatiîcneî ntregueli ,u neoraic centul
punîndu-îsnes măa im ultp el umeian diaRneăzu.l tatulo pereszteen taar per o
blemeliosrt oriinetie lectualeu ndgihnditre -sutudnle d ifedreic te înl carsee p la
seazăm ajoritaitsertaio cieluorro peşniai m eircania ii deilcoarre,tr ateaizsăt oria
filozofifeoil osgiînndd ierureoap eancăan ormăs aUc riteriAuc.e steas tuen udli n
însemnatemleeri tael el ucrădreif ia ţfiăr,e sîcn săd,at fi ind sceăd atoredaziăf e
renţedlionrtr trea diţidielc ee rcetşartei inţDiefivcăi.nt eo tuşdie studle l impdee,
pem ăsurcăep arcurgteemx tpurlo fesorNualkuaim urac,ăv echedai hotoOmriie
ent-Occiedsetnîetn m ultper ivipnuţreş is implu inadecvatăp.r obAlneummei te
intelecctuoamluen aeu i eşîintp rim planî nt oatceu ltiulrşei d,a căd orismă f a
cemp rogressee mnificatîinvc ee ecae p riveîşntţee legiesrteoari ideeii lor, trebuie
săg ăsimme toddee a depăpşrie ocuparleeag adteăb inomuOlr ient-OccÎnid ent.
acelatşiim îpn s-ă şia cesetsat pear adoxcuălrţ iliu Hi. N akamur-al as fîrşitul
lectunrei diă mc lasre amacă m ultdei nt emelaeş a-numi(tdeeci ă trfiel ozofii
occident"agîlnid)irim odernea"u a părşuitîn IndiaC,h inşai J aponiîan,a indtee
În
perioa"doacc identalidzaărr inie"s,i stşeism paotriacd icl.o cul oriceănttrăeri i
ştiiînnţtăî landiems ecao nsideertaiţceiexi t redmeo meneşti.
Cititovradu els copceărl iu craa dreef aţeăs toe s ursdăei nformdaiţnic eipl u
În
ţidno uăi mportanptuen ctdeev edere.p rimurînld ,H .N akamuras eî nscrîine
tradiţsiaav anţiclaroera u fost titulariide f cialtoezddorefiel eiaU nivetrastiedai n
Tokyos,a vandţeim arec alibirnut elecîtunca elp riveşctaen titşaitc eaal itatea
exegezCeui n.u madio uăg eneraîţniaii nptreoaf esuoiruN lakamurîalg ăsim aici
peJ unjiTraok akucsaar ep,rin trael teal vee,g helaatp ublicarîenta i mpul vieţii
salae e diţiTeaii sdhiniJT ripiţbauk.adi sCteăl.c arei -uarm ata f oscte leblpr ruo
fesoarll uHi .N akamurdar,H akujUui ,c are,l îpnegu ăne xtredmeu tidli cţionar
budişsita ltneu meroase laup curbălriitc,ea xttu dle r efericnupţ răi vilraZe e nul
În
chin-ezo perîna tr eiv olumZee nshSiih iK enkyii. acelau cradrreU ,ia oferit
lungcii taştice o mentadriinti e xtcea raer fi f oartgreeU deg ăsipte ntrcui titorul
obişn(uşiutin eocrhii aşrip entrceul m aip uţin obiTşontua istt)fc.ei lti,t ovrau l
descopîenrc ia rtdeeaf aţcăă e rudiţipar ofesorNualkuaim urai mpunree spect,
fiidnodc umentlaatm ăa ximumî:nl ocs ă-aşsic unsduăr seîlnse p ateplaer afraze
lore,lo feraăd esecai tadtienc eam ail argăg amăi maginadbietl eăx tşeic omen
tatoarsit,f îenlc nîetp utebmu cura condess ttainlotur li gianlam la rilpoerr sonali
tăţdii ni stoirdieai lor.
10 PREFAŢEAD ITORULUI
Orienşt ie ccideon its:t oriceo mparaat iăd eilpoora tfie c onsideor sautrăs ă
dei nformaţşiipi r ifna ptcuălc ercetă(tmoariail ie cse id ind omenifiullo zofiei
comparaştiae l r eligcioemip araot veo)r g ăsdie osebdieft e cundMău.l tdei n
comparaţsiuigleer adtepe r ofesloN raukamuraau f osdte zvoltcahtieaî rnc artea
def aţÎăn.u nelcea zuîrnis ăn,e răbdăstăoe rxp loraelzteze o nea,u torau mle rs
maid eparltăes,î înndu rmăo provocaarder escaetrăc etătuolrtielroiaroc reied,ae
a continsuăsa t udieze mastceorlsia al luumli nDăe. m ultoer pir ofesoNraukla
muraa indicealît n suaşniu miatsep ecctaer mee ristăăf iaep rofundaDtaec.ăar fi
detalcihaita erlt oatfee nomenienltee resdainnpt uen cdte v ederceo mparativ,
aceasctaărt ea rf ia vucte plu ţiunnv oluÎmn p lus.
Cîtp riveeşdtiet alruecar ăerais i-,af ă cucta,s ăs puneamş aî,n d oi" timpi".
Dr Gerald Laar îsnocne paucte asatcăt iviîtnav taera an ulu1i9 7l1aH, o nolulu.
Dupăc ea pregăpteinttru publiccaraep ito1l şuiol m arep artdei nc apitolul II
(part1e şaia II-aa)n,g ajamenstaellaeen teriolar-eao ub ligsaăts e Î ntoarpce ă
"contineînnta "c.e ap erioapdrăo,f esoNrualk amursae p regătseaar evinlăa
Tokyop entall-lş i rîenlduaat ordierş ielfae ld epartamentduefil luoiz ofiined iană
şib udisdteăl a U niversidtianTt oekay oA. d evenaistt fneelc essaăsr e a pelelzae
una l doilea S-eadh iottoărra.ît tu nccaie us ăm ergî na cesstc olpa T okyoî,n
augus1t9 17.În cepîcnupd a rtae Ia IId-ian c apitoIIl,au lm p regămtaintu scrisul
pentpruu blicîanrceh,e iînn mda rti1e9 7A2p.oi a cesatf ao stritm isl aS antBaar
baraî,nC alifornuinad,edr Larsoanm aic itîintc oă d atîăn tretgeuxlt .
Muncad ee ditanruea rf ip utufit î ndeplinrairtăăi nspirvaeţniiadt iăn spre
H.N akamurîan suPşrii.sn i mplfualp dte a f il ucrate lmc,uu l ţcio leaguif osîtn
demnaţsiăp erseverînc mzaen iermae ntolllliour(i v ezdie e xemplCuu vîntul
înainatlpe r ofesoruIlnuaidl aan ouas atr aducedrienM ulamadhyamaka-karikas,
Hokuseid1o9,7 0P)ro.f esollli Naokbaţmiunrreaa,r săă f acnăi miscp eciîanl
acesste nst,o cte e stmea ib unî nc eic arvei nî nc ontaccute lE.l e steu no m
vesecla,l şdi d ornic săs ec oncentreizmee diaastu prpar oblemeclaorrae p aînr
nenumăraptreoliee îcntc ea rees taen gajîanmt o d constant.
Cîptr ivepşetres oanfăerlăde e c armeu ncam eal aT okyomi arf ip utuatv ea
loc( ceplu �nn ul af edle u şoşri p lăcumtu)l,ţ umimrielleet rebusiăfie e a dresate
maiî ntdînie Dio rothRyo berdtes lCae ntrOurli entc-cOidednitnH onoluclaur,e
ne-rae unpiett oţait unccîin sd- aa flcaăte ditatrreebau iseăs ef acîăn J aponÎina .
ald oilreîan rdar,ă p rieteniYao shliuhiMi artos unacmair,îe ls econdepaezp ăr o
fesorNu alk amurlaaI nstitOurtiueln tdailnT okyos,a rcimneaa a rfi fosmtu lt
maiî ndleungaştimă a i anevoşiiom auslămt a ip uţinp lăcuDtnăa.M iriaGmo uld
del aC entrulO rient-Occaira dceuntmt u lte supgeem sătsiuir căe v erifitceax tul
înf ormfian alÎăn.s fîrşit, eldaTi otkayrnoeU aa rfi p utufit fă cută fămruăn cad e
dactilograşfiice orree ctufărciultede e N ancyB urr,a lc ăreiinc redsiibmiaţll l im
biai făcutp osibpirleăz entuanreeciaă rcţair es,p ere,s tleaf edle u şodre c itpiet
cîet diem portantă.
RONALD BURR
Nottar aducătorului
1.Pe ntrau u şurrao sticroerae cat tăe rmenilsoarn scrfrieţic,v enutt iliîzna ţi
pasajul
textduelf aţrăe,p roducmeamij os relevanptr icvuil rape r onunţie din
Notaa supread ţiieliaC elmea iv echUip anşiade(E dituŞrtiai nţifiBcuăc,u reşti,
1993t,r aducsetrued,ii nutr oducştici ovm entadreiR ia du Berpc.e2 a9,) :
a sep ronunmţaăiî nchiasp,r opdiear to mă.;
a,i ,ii sînvto calleu ngi;
aia,u s îndti ftongi;
r,I s învto calper,o nunţfia,lt ;ie
'fi noteanzaăz alizvaorceaalp erie cedecnatî enfr, . b on;
/:le stoe a spirasţuireda ăv ocalperie cedente;
h estaes pirsaotnao rcăa,î nr omh.o rn;
!.d s înto cluzicveer ebrparloen,ţu antceu v îrfluilm bînitio rssp re
gurai i,
celUI c ine nglt.o wnd,o nen;az alac erebr�a şliăs ibilanta
cerebrŞa aluăa celalşoid cearti culare cuo cluzivreelsep ective;
este gu l
li nazaa l tur aă, pronunţcaatî ane nglk.i ng;
iie stnea zaplaa laptroanlunăţc,aaînt ăfr .c ompagnie;
5 este sibpiallaatnatplară o,n unţaîtănr ocmas. c enă;
c,j sînatfr icaptael ataplreo,n unţcaaît ner omc.i ncgiea,m ;
g 'inaindteee şii s ep ronuncţaîă n r omg.h emg,h indă;
y estsee mvioclaă, pronunţcaaînt ă r om.i apăi,e purieu,r eş;
kh,g h.c hj,h , thd,h ,p h,b h sînstu netuniec e înc arasep iraţsiea
auded istinct.
Numelper oprşiiti e rmencihii nemzein ţionîantţi e xatu f osttr ansliteîrna ţi,
traducerpoet,ri vailtf abetupliuniy icne,lm aic omun asÎtnăa zfia rlau miain glo
S;ll\Oşnine u,p otrivailtf abetuWlaudie -Giulteisl idzeaa utt or.
2 Am căutadtefi, e care cdîantadăc esltu cIaU f osctu p utinsţăăa ,p elălma
j
traducesltialned ar"idnl imbrao mânaăl ep asealocri tadteeH .N akamurCaî.n d
una utoers tcei tpaetn tprru imoaa răa,m adăuîgnna ott edlees ubsfioşla c omple
tăa ediţrioemiâ nîne ;r estcualz uripleonrtr,au e vitîall cărcatreexat ulaumia ,p e
lalta a breviecroimluen dee t iopp .c its.a ue d.ci tF.i inddel as inîen ţelceărs e fe
ririlleae diţiirloem ânenşeta ip arţin,n ua m considenreacte scauru ,n a sdaouu ă
excepţilie,s emsnăa lpărmi nno tiaaţN .t .În unelsei tuaaţtiuin,cc îin pdr ofeslo ru
Nakamurpaa rafrazesaazucă i teazfăăr ăs ăm enţionseuzres aam, marcaptr in
tr-una steri(s*ctr )i mitelraev ae rsiurnoemaâ neasdcaăc,aă c easatp au tutfi iden
tificată.
