Omilii și adnotări la Geneză

672 Pages·2014·1.604 MB·Romanian

by  Origen, Adrian Muraru (ed.)

Studiu introductiv,
traducere ”i note
de Adrian Muraru
POLIROM
2006
Adrian Muraru (n. 1973, Roman) este cadru didactic al Facultª(cid:254)ii
de Filosofie, Universitatea (cid:132)Al.I. Cuza(cid:148), Ia”i. Absolvent al Seminarului
Teologic (cid:132)Sf. Gheorghe(cid:148), Roman. Licen(cid:254)iat (cid:238)n Filosofie, Filologie
clasicª ”i Filologie rom(cid:226)neascª al Universitª(cid:254)ii (cid:132)Al.I. Cuza(cid:148) Ia”i. Doctor
(cid:238)n filosofie (2004) cu o tezª de filosofie anticª (Libertate ”i liber
arbitru la Origen). Doctorand al Universitª(cid:254)ii Ioannina, Grecia, cu o
temª de filosofie greacª veche (Influen(cid:254)e platonice asupra lui Galenus).
' 2006 by Editura POLIROM
www.polirom.ro
Editura POLIROM
Ia”i, B-dul Copou nr. 4; P.O. BOX 266, 6600
Bucure”ti, B-dul I.C. Brªtianu nr. 6, et. 7, ap. 33, O.P. 37;
P.O. BOX 1-728, 70700
Descrierea CIP a Bibliotecii Na(cid:254)ionale a Rom(cid:226)niei:
ORIGENES
Omilii, comentarii ”i adnotªri la Genezª/ Origen; trad.,
note ”i studiu introd. de Adrian Muraru. (cid:150) Ia”i : Polirom, 2006
ISBN: (10) 973-46-0315-9; (13) 978-973-46-0315-2
I. Muraru, Adrian (trad.)
ISBN ePUB: 978-973-46-2953-4
252
ISBN PDF: 978-973-46-2954-1
Printed in ROMANIA ISBN Print: 978-973-46-0315-2
Cuprins
Notª asupra edi(cid:254)iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Nota traducªtorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Abrevieri pentru cªr(cid:254)ile biblice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Origen ”i posteritatea sa (cid:238)n contextul Antichitª(cid:254)ii t(cid:226)rzii
(Tabel cronologic) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Origen, un faimos literalist
(Studiu introductiv) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Omilii la Genezª (Homiliae in Genesim) . . . . . . . . . . . . 119
Omilia I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
Omilia II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169
Omilia III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201
Omilia IV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229
Omilia V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245
Omilia VI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263
Omilia VII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
Omilia VIII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
Omilia IX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315
Omilia X . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 331
Omilia XI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351
Omilia XII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 367
Omilia XIII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 383
Omilia XIV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 403
Omilia XV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 417
Omilia XVI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 439
Comentarii la Genezª (Commentaria in Genesim) . . . . . 461
Adnotªri la Genezª (Adnotationes in Genesim) . . . . . . . 521
Note la Omilii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 609
Note la Comentarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 627
Note la Adnotªri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 634
Bibliografie selectivª . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 643
Indice de referin(cid:254)e biblice (cid:238)n traduceri . . . . . . . . . . . . . . 653
Indice de nume proprii (cid:238)n traduceri . . . . . . . . . . . . . . . . 667
Notª asupra edi(cid:254)iei
Acest volum (cid:238)”i propune sª ofere cititorului toate textele ori-
geniene care, prin titlu ori prin aderen(cid:254)ª la o specie exegeticª
consacratª, sunt dedicate interpretªrii primei cªr(cid:254)i a Scripturii,
Geneza. Textele originale, grece”ti ”i latine”ti, care (cid:238)nso(cid:254)esc tradu-
cerile urmeazª edi(cid:254)iile precizate (cid:238)n aparatul critic secvent fiecªrei
traduceri.
Am urmat, (cid:238)n dispunerea exegezei origeniene, diviziunea cla-
sicª prezentatª (cid:238)n Clavis Patrum Graecorum.
Opera origenianª
Cantitativ, opera lui Origen a fost estimatª de Epifanie la 6000 de
lucrªri (Adversus haereses 64, 63); Ieronim ne furnizeazª cifra de
2000 de titluri (Contra Rufinum 2, 22).
Calitativ, scrierile origeniene au fost incluse de cercetarea
modernª (cid:238)n patru genuri: opere exegetice, apologetice, dog-
matice, practice. Acestea se adaugª efortului de criticª textualª
(cid:238)ntreprins de Origen (cid:238)n Hexapla. Ar trebui amintitª aici ”i
coresponden(cid:254)a origenianª, pªstratª lacunar.
Comentarii, omilii, scolii, adnotªri
Origen a redactat, conform mªrturiei lui Eusebiu (Historia
ecclesiastica 6, 24), douªsprezece cªr(cid:254)i de comentarii la Genezª,
pe l(cid:226)ngª omilii ”i scolii. Cele trei specii exegetice diferª prin
con(cid:254)inut, stil, scop, public. Comentariile (To/moi, Commentaria) (cid:238)”i
propun redactarea unei exegeze savante, minu(cid:254)ioase, (cid:238)ntr-un stil
doct, acuzat uneori de inflexiuni baroce, exegezª destinatª unui
public educat. Cea de-a doua specie este cea a omiliei, O ( mili/a,
8 NOTˆ ASUPRA EDI(cid:222)IEI
Homilia, ini(cid:254)ial rostitª (cid:238)n fa(cid:254)a comunitª(cid:254)ii cre”tine: astfel, cititorul
devine public secund al unei scrieri cu evident scop edificator, cu
un con(cid:254)inut (cid:132)popular(cid:148), scriere (cid:238)n care retorica autorului este ades
(cid:238)ntrezªritª. Cea de-a treia specie exegeticª este scolia, Sco/lia,
Excerptum: a”ezatª (cid:238)n marginea Scripturii, ea practicª laconic
explica(cid:254)ia eruditª, (cid:238)n succesiunea scoliei antice.
Din exegeza origenianª la Genezª s-au pªstrat doar c(cid:226)teva
fragmente din Comentarii, preponderent (cid:238)n greacª, ”aisprezece
Omilii, (cid:238)n traducerea latinª a lui Tyrannius Rufinus, precum ”i un
numªr important de Adnotªri, de asemenea (cid:238)n greacª. ˛n privin(cid:254)a
acestei ultime clasificªri, (cid:238)n care termenul adnotªri este preferat
celui de scolii, se impun (cid:238)n continuare c(cid:226)teva precizªri.
Dispunerea exegezei origeniene (cid:238)n cursul transmiterii ei a fost
(cid:238)n mare parte estompatª: cel mai bine au supravie(cid:254)uit, (cid:238)n specia
lor, omiliile. Comentariile ”i scoliile s-au pierdut (cid:238)n mare parte:
dacª exceptªm cele c(cid:226)teva cªr(cid:254)i, pªstrate integral, ale unor comen-
tarii, tot ce se mai poate citi, sub numele lui Origen, din comen-
tariile ”i scoliile dedicate cªr(cid:254)ilor Scripturii se aflª (cid:238)n catenele
biblice, succesiuni de adnotªri exegetice multiauctoriale a”ezate
(cid:238)n marginea paginii Bibliei. Aceastª situa(cid:254)ie justificª preferin(cid:254)a
pentru titlul Adnotªri, mai potrivit dec(cid:226)t cel de Scolii, (cid:238)n edi(cid:254)iile
moderne ale operei origeniene.
Regretabil (cid:238)n privin(cid:254)a acestor (cid:132)lan(cid:254)uri(cid:148) de adnotªri la Scripturª
este ”i faptul cª nu se mai poate recunoa”te provenien(cid:254)a, dupª
specie ”i uneori chiar dupª titlul originar al lucrªrii excerptate, a
exegezei origeniene. Adnotªrile cuprind uneori ”i fragmente din
omiliile origeniene pierdute sau pªstrate (cid:238)ntr-o imprecisª traducere
latinª. ˛ndoiala se poartª chiar mai departe, asupra paternitª(cid:254)ii
origeniene a unor fragmente atribuite prin tradi(cid:254)ie savantului
alexandrin. Pe de altª parte, cercetarea modernª a depistat urme
ale operei origeniene la autori posteriori, (cid:238)ncerc(cid:226)nd filtrarea acestor
exegeze ulterioare lui Origen pentru ob(cid:254)inerea filonului origenian.
˛n consecin(cid:254)ª, chestiunea autenticitª(cid:254)ii fiind (cid:238)ncª (cid:238)n dezbatere,
am decis sª urmªm (cid:238)n acest volum culegerea consacratª a adno-
tªrilor origeniene la Genezª, cea din edi(cid:254)ia Migne. Am tradus
inclusiv acele note care se bucurª de minimª plauzibilitate ori-
genianª, lªs(cid:226)nd deoparte notele indicate (cid:238)n Clavis Patrum ca
apar(cid:254)in(cid:226)nd altor autori. Edi(cid:254)ia generalª a catenelor la Genezª, a
cercetªtoarei F. Petit, a fost ”i ea consultatª, men(cid:254)ion(cid:226)ndu-se (cid:238)n
aparatul critic al traducerii, la locul potrivit, existen(cid:254)a unor variante
fa(cid:254)ª de textul recept, ori chiar a unor scolii presupus origeniene
prezente doar (cid:238)n edi(cid:254)ia Petit.
Nota traducªtorului
Traducerile din acest volum cuprind exegeza origenianª la
tratatul biblic al Genezei. Av(cid:226)nd (cid:238)n vedere caracterul scrierii
tªlmªcite, dar ”i tipul de autor tradus, principiile ce conduc (cid:238)n
mod necesar traducerea sunt exactitatea ”i fidelitatea fa(cid:254)ª de
original (chiar ”i atunci c(cid:226)nd acesta este unul latin). Traducerea
(cid:238)ncearcª sª redea (cid:238)n respectul originalului termenii fundamentali
ai exegezei, rela(cid:254)iile sintactice ce structureazª un anumit (cid:238)n(cid:254)eles al
interpretªrii, urmªrind ”i situarea adecvatª a terminologiei specifice
(cid:238)n lexicul general al limbii rom(cid:226)ne. Aceastª din urmª exigen(cid:254)ª
obligª la depª”irea limitelor lexicale impuse uneori de arhaicul
stil ecleziastic: cantitativ, originalul solicitª, cu specializare semanticª
strictª, mai mul(cid:254)i termeni dec(cid:226)t poate oferi lexiconul teologic
normativ, iar calitativ expandarea acestui lexicon specializat aduce
poate o notª neologicª textului. Sintactic, principala diferen(cid:254)ª fa(cid:254)ª
de original este datª de segmentarea perioadei ample, clasice. ˛n
cazul unor termeni consacra(cid:254)i, traducerea preia echivalarea standard
din aria teologicª: acolo unde se impune, o notª predª echivalarea
precisª a termenului, (cid:238)nso(cid:254)itª de explica(cid:254)iile cuvenite. Nu am
putut apela totdeauna (cid:238)nsª la variantele clasice de traducere, cele
evidente (cid:238)n stilul ecleziastic consacrat: dacª traducerea ar fi rªmas
(cid:238)n cercul vocabularului teologic consacrat, rezultatul ar fi fost un
text confuz prin simplificare, deci impropriu. A”adar, exigen(cid:254)a
claritª(cid:254)ii determinª realocarea de fond lexical.
Traducerea textelor biblice este una fidelª, chiar atunci c(cid:226)nd
ea pare stridentª sau neclarª: scopul urmªrit de traducªtor a
fost exactitatea. De asemenea, este important de observat cª
textul Septuagintei, a”a cum (cid:238)l citea Origen (cid:238)n secolul al treilea,
este adesea altul dec(cid:226)t cel disponibil (cid:238)n edi(cid:254)iile moderne ale
Septuagintei. Dificultª(cid:254)i suplimentare aduc ”i traducerile latine ale
textelor biblice: un alt motiv pentru diferen(cid:254)ele evidente (cid:238)n aceastª
edi(cid:254)ie.
10 NOTA TRADUCˆTORULUI
Exactitatea, asumatª ca principiu al traducerii, construie”te
uneori pagini remarcabile estetic: (cid:238)n mªsura posibilului, cititorul
calofil se poate regªsi (cid:238)n multe secven(cid:254)e ale traducerii.
*
* *
Acest volum este dator amabilitª(cid:254)ii domnului Silviu Lupescu,
directorul Editurii Polirom, care a acceptat ini(cid:254)ierea colec(cid:254)iei
(cid:132)Tradi(cid:254)ia cre”tinª(cid:148).
Gratitudinea mea se (cid:238)ndreaptª cªtre doamna Anca Vasiliu,
CNRS Paris, ”i cªtre domnul Mihnea Moroianu, UP Bucure”ti, care
au ameliorat prin observa(cid:254)ii studiul introductiv.
Ioan-Florin Florescu a corijat multe din inadverten(cid:254)ele textului
ini(cid:254)ial, lucru pentru care trebuie sª-i mul(cid:254)umesc; din numeroasele
lui observa(cid:254)ii am preluat ”i unele sugestii care au contribuit la
(cid:238)mbunªtª(cid:254)irea volumului. Responsabilitatea pentru forma finalª a
textelor (cid:238)mi apar(cid:254)ine.
Stagiul de cercetare la Universitatea Nanzan (Japonia), devenit
posibil gra(cid:254)ie familiei mele ”i colectivului Divine Word Seminary,
a ajutat semnificativ (cid:238)n realizarea acestui volum. Le mul(cid:254)umesc
pentru sus(cid:254)inere.
O traducere precum cea de fa(cid:254)ª nu poate fi dedicatª vreunei
persoane, oric(cid:226)t de apropiatª sau de importantª (cid:238)n economia
(cid:238)ntreprinderii ar fi. Dacª acest lucru ar fi fost posibil, aceastª
traducere ar fi fost dedicatª fiului meu, David.
Adrian Muraru