Table Of ContentUL1ICH ilj GER
M
i s i u n e a
E TH R ID G E
ROMANIA
OKI IMSflMlQA
ara ta ira S ra o s ra
FUNDAŢIA ACADEMIA CIVICĂ
• Mark Foster Ethridge s-a născut la • Mark Foster Ethridge vvas horn on
Meridian (Missouri) la 22 aprilie 1896 şi a 22.04.1896 in Meridian (Missouri) and died
murit la 5 aprilie 1981 la Moricure (North 05.04.1981 in Moncure (North Carolina).
Carolina). • He marii ed Willie Snow on
$ S-a căsătorit cu Willie Snow la 12 12. î 0.1921 and had four children.
octombrie 1921 şi au avut 4 copii.
• He began working as journalist in
• începând cu anul 1913 a lucrat ca
1913 and at the same time (1914-1917)
ziarist, timp în care» intre 1914-1917, a
studied at u ni verşi ty.
urmat şi cursuri universitare.
• Intre 1917-1919 a activat în Marina • He served in the U.S. Mari nes
SALA. between 1917-1919.
• A scris şi lucrat pentru diverse ziare ca • He wrote for various newspapers,
Meridian Star, Coiumhus Enquirer, Macon among them Meridian Star, Coiumhus
Telegraph, Richrnond Times Dispatch, Enquirer, Macon Telegraph, Richrnond
New York Sun anei Consolidated Press, limes Dispatch, New York Sun and
Associated Press, Washington Post între Consolidated Press, Associated Press,
1919 şi 1936. A fost director, editorial ist şi Washington Post (1919-1936). He was
redactor şef la Louisville Courier Journal şi director, editor, and editor-in-chief for the
Louisville Times între 1936-1963. A lucrat Louisville Courier Journal and Louisville
pentru acest ultim ziar în diferite funcţii
Times (1936-1963), and was thus on the
mai mult de 27 de ani.
staff of this newspaper in different
• A fost membru în conducerea
capacities for mo re than 27 years.
fundaţiei Ford (1954-1967).
• Din anul 1961 a fost preşedintele • Was member of Ford Foundation
Consiliului de Administraţie al ziarului The (1954-1967).
Louisville Newspapers, până în 1980, când • From 1961 to 1980 he was head of
s-a retras din această funcţie. administration at The Louisville Newspaper
• Docent la Universitatea din North when retired from this oftice.
Carolina, pentru ştiinţe şi jurnalistică» între • Before the Second World War,
1965 şi 1968. Franklin Delano Roosevelt, President of
• înainte de război, preşedintele S.U.A., USA, appointed Ethridge as Chairman of
Franklin Delano Roosevelt, l-a numit pe
the Fair Employment Practices Committee
Ethridge ca preşedinte al Comitetului
specialized in probiems of racisni in the
pentru practici corecte de angajare,
work-place.
specializat în cercetarea problemelor
• Apart from visits to Romania and
rasismului Sa locul de muncă.
m în afară de vizitele în România şi Bulgaria, Ethridge was involved in the
Bulgaria, a tăcut parte, în 1947, din comisia commission that analyzed the problems
care a analizat problemele frontierei concerning the borders of Greece, Between
Greciei. în perioada 1948-1950 a fost 1948-1950 was a member of an American
membru a! unei comisii a guvernului government com m ission.
american.
• Ulrich Burger MA was born in 1966.
• Ulridî Burger M. A., născut în anul He studied Eastern European History,
1966. A studiat Istoria Europei de Răsărit, Politica! Science and Contemporary
Ştiinţele Politice şi istoria Contemporană îa
History at Rheinische-Friedrich-Wilhelms
Rheinische-Friedrich-Wilhelms Universităt
University in Bonn. His MA dissertation
din Bonn. Dizertaţia sa de la Heinrich-
analyzes the conflicte between the
H ein e- Uni verşi ta t din Dusseldorf are ca
“historical” parties in Romania and Soviet
temă conflictele între partidele „istorice*
din România şi Uniunea Sovietică în anii Union during the years 1944/1945
1944—1945. (Heinrich-Heine University Dusseldorf).
• Actualmente lucrează la secţia de • At present he works at the Foundation
Fundaţii de la Kreissparkasse din Koln. section in Kreissparkasse Koln.
2
ULRICH BURGER
MISIUNEA ETHRIDGE
ÎN ROMÂNIA
The Ethridge Mission in Romania
Die Ethridge Mission in Rumănien
In româneşte de Florica Mateiaş şi Raluca Schiau
Cu o prefaţă de Dennis Deletant
Şi
o postfaţă de Romulus Rusan
mch
' / K
j
FUNDAŢIA ACADEMIA CIVICĂ
Bucureşti, 2000
Documente
6
Editor: Romuliss Rusan
Redactor: Ioana Boca
Corector: Domnica Dobriţoiu
Konrad Cartea a fost publicată cu sprijinul
Â
-^denauer financiar a! FUNDAŢIEI
n KONRAD ADENAUER, care a
Sîiftung
acoperit costul traducerii şi
Fundaţia Kooracl AOertauer tipăririi.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale
BURGER ULRICH
Misiunea Ethridge în România / Uîrich Burger - Bucureşti
Editura Fundaţiei Academia Civică, 2000
252 p; 20 cm - (Documente; 6)
ISBN 973-99605-1-0
94(498)
© Copyright Fundaţia Academia Civică, 2000
4
SUMAR
Prefaţă de Dennis Deletant ................................................ 7
Preface by Dennis Deletant................................................ 11
între priorităţi şi realităţi: Misiunea lui Mark Ethridge în
toamna lui 1945. O evaluare a politicii externe a S.U.A.
faţă de Europa de Sud-Est de Ulrich Burger ................... 15
Zwischen Prioritâten und Realităten: Die Mark Ethridge
Mission im Herbst 1945. Zur Bewertung der
Sudosteuropapolitik der Vereinigten Staaten von Ame-
rika von Ulrich Burger ..................................................... 53
MISIUNEA ETHRIDGE.
RAPORT ASUPRA SITUATIEI POLITICE
ÎN ROMÂNIA
- Scrisoarea de transmitere la Departamentul de Stat
a programului lui Mark Ethridge .......................... 99
- Programul lui Mark Ethridge................................. 101
- Scrisoarea lui Mark Ethridge către Secretarul de
Stat James F. Byrnes - 7 decembrie 1945 ............... 109
- Raport privind situaţia politică din România ....... 110
- Rezumatul Raportului privind politica sovietică în
România şi Bulgaria .................................................. 125
- Scrisoarea lui Mark Ethridge către Secretarul de
Stat James F. Byrnes - 8 decembrie 1945............... 130
- Note asupra convorbirilor lui Mark Ethridge cu:
- generalul Susaikov .................................................134
- Gheorghe Tătărescu ..............................................137
- Petru Groza..............................................................142
- Petre Constantinescu-Iaşi ......................................146
- Gheorghe Gheorghiu-Dej......................................149
- Mihai Ralea..............................................................151
- Teohari Georgescu.................................................154
- generalul Răşcanu ..................................................159
- ŞtefanVoitec..........................................................162
- Lucreţiu Pătrăşcanu ..............................................164
- Ana Pauker ..............................................................168
5
- Iuliu Maniu .............................................................176
- Şerban Voinea .......................................................184
- Lothar Rădăceanu.................................................188
- Jumanca şi Brătfăleanu.........................................190
- Iordăchescu, R. Dan, L. Filderman, Dimitriu-
Pop ..........................................................................193
- Basile Stoica............................................................194
- Max Auschnitt ........................................................196
- A. Ştefănescu ..........................................................199
- M. Durma...............................................................202
- N. Georgescu-Roegen ...........................................207
- Un membru al Partidului Comunist....................210
- Constantin (Dinu) Brătianu.................................212
- C. (Bebe) Brătianu................................................214
- M. Romniceanu ......................................................217
- C. Angelescu ...........................................................221
- C. Vişoianu .............................................................223
- C. Titel Petrescu .....................................................225
- Iosif Şraer................................................................229
- Anexă: Activităţile guvernului Groza în dez
organizarea armatei (generalul Rădescu) ..........231
~ Scrisoarea Misiunii Americane de transmitere a
memorandumului preşedintelui P.N.L................237
- Memorandum privind situaţia actuală din
România de C. I. Brătianu...................................238
- Telegramă cifrată trimisă de secretarul de Stat
James F. Byrnes Misiunii Statelor Unite din
Bucureşti .................................... ...242
ETHRIDGE MISSION.
REPORT ON POUTICAL SITUATI ON
IN ROMÂNIA (facsimiles)
Bibliografie selectivă despre evenimentele din politica
internă a României, în anii 1944-1945 / Selective
Bibliography on Romania’s Home Policv during
1944-1945 .............................................................................385
Cuvântul editorului de Romulus Rusan .............................389
Editor’s Foreword by Romulus Rusan ..............................392
6
Prefaţă
Până la căderea comunismului, moralitatea nu a exercitat mare
influenţă în problemele internaţionale. Ea a căpătat o importanţă
crescândă în timpul secolului al nouăsprezecelea, dar s-a diminuat
odată cu ridicarea comunismului, fascismului şi colonialismului în al
doilea pătrar al secolului ai douăzecelea. Declaraţia privind Europa
eliberată, făcută la sfârşitul Conferinţei de la Yalta în februarie 1945,
de „a menţine condiţiile în care popoarele eliberate pot exercita
/.../ dreptul tuturor popoarelor de a-şi alege forma de guvernământ
sub care vor trăi” a inoculat o dimensiune morală în ţelurile
postbelice ale Aliaţilor occidentali.
Totuşi, la încheierea celui de-al doilea război mondial, britanicii
şi americanii s-au confruntat cu o Uniune Sovietică care ocupase
militar o mare parte a Europei de Est. Gândul lor s-a dus către
limitarea expansiunii sovietice, dar fară o pârghie de sancţiune
eficientă, în afară de opţiunea militară pe care nici un politician cu
rang, în urma unui război lung, nu era pregătit să o folosească, ele
au fost reduse la rolul de spectatori ai colonizării sovietice a regiunii.
In ochii multora din Europa de Est, Occidentul a renunţat la
propriile principii stând deoparte. Nereuşind să onoreze garanţia
din „Declaraţia privind Europa Eliberată”, Marea Britanie şi Statele
Unite au dat o aparenţă de legitimitate la ceea ce Churchili însuşi a
numit „forţa de disimulare” din partea sovieticilor. Acest eşec a fost
cel care a dăunat cel mai mult Occidentului în Europa de Est. şi nu
mai puţin în România.
Iuliu Maniu, conducătorul Partidului Ţărănesc, care alături de
alţi şefi ai partidelor democratice spera ajutor din partea Aliaţilor
occidentali în efortul său de a restaura un sistem politic pluralist, s-a
7
dovedit o permanentă sursă de jenă pentru Churchill. Cuvintele lui
Maniu, transmise la Londra la 1 decembrie 1944, că el va înţelege
dacă guvernul britanic dorea ca România să-şi împartă soarta mai
degrabă cu Rusia decât cu Occidentul, dar că ar fi recunoscător
guvernului britanic să primească un răspuns clar, l-a incitat pe
primul ministru să precizeze faţă de ministrul său de externe,
Anthony Fxlen: „Să nu mi se pretindă să admitem aşa ceva.”
Maniu a rugat în repetate rânduri să i se spună dacă România a
fost subiectul unei înţelegeri în privinţa intrării în sfera de influenţă
sovietică şi de fiecare dată reprezentanţii britanici au fost instruiţi să
nege acest lucru. Ani mai târziu, Archibald Clark Kerr, fostul
ambasador britanic la Moscova, a spus unei persoane din conducerea
Partidului Naţional Ţărănesc - care reuşise să scape din România -
la Ambasada britanică din Washington că unul dintre cele mai
dezgustătoare lucruri care i s-au cerut să le facă vreodată a fost să-l
mintă pe un om ca Maniu. Fără nici o îndoială că a fost o minciună
costisitoare, pentru că Maniu s-a îndâijit. în rezistenţa sa împotriva
conducerii comuniste, cu convingerea că putea conta pe sprijinul
Statelor Unite şi al Marii Britanii. El a plătit un preţ greu pentru
credinţa sa.
Clark Kerr era pe deplin conştient de situaţia din România. Intr-
un articol despre politica sovietică, datat 27 martie 1945, el descrie
politica sovietică în România drept „cea mai pură politică de forţă,
total lipsită de armonie cu principiile înscrise în declaraţia din
Crimeea /.../ Declaraţia de la Yalta fiind tratată de guvernul sovietic
drept ceva mai mult decât un sedativ, căruia nu i se poate permite să
intervină în ceea ce, în ochii ruşilor, este dreptul lor stabilit, pe
deplin admis de noi, să facă ce vor în România”.
Decizia din octombrie 1945 a lui James Byrnes, secretar de stat
al Statelor Unite, de a trimite pe redactorul ziarului „Louisville
Courier", Mark Ethridge, în România şi Bulgaria, într-o misiune de
aflare a faptelor, a creat printre liderii partidelor democratice din
România speranţa că Aliaţii occidentali se pregăteau să adopte o linie
fermă în insistenţa de a se reveni la un sistem politic pluralist în ţara
lor. Propria dorinţă a lui Byrnes de „a fi siguri că părerile noastre
despre situaţia din aceste ţări nu se bazează pe informaţii eronate sau
tendenţioase”', pare să sprijine această opinie. Ca o dovadă a modului
8
de gândire independent al lui Ethridge, Byrnes i-a cerut special lui
Molotov să ia notă că în România Ethridge a găsit foşti colaboratori
profascişti şi chiar legionari pronazişti ocupând funcţii cheie în
guvern. In ciuda concluziei lui Ethridge că guvernul Groza nu
corespundea condiţiilor din Declaraţia de la Yalta, că era autoritar,
că era dominat de un singur partid şi că excludea forţat de la
reprezentare partide democratice, Byrnes şi colegul său britanic,
Ernest Bevin, au putut smulge de la Stalin numai compromisuri
minime: includerea în guvernul Groza a câte unui singur
reprezentant pentru partidele Naţional Ţărănesc şi Naţional Liberal.
Acuzaţia care poate fi adusă politicii americane şi britanice faţă
de România nu este că aceasta a dat voie Uniunii Sovietice să facă ce
vrea în această ţară (după Conferinţa de la Teheran din noiembrie
1943 Aliaţii occidentali 1111 mai puteau face nimic să împiedice acest
fapt), dar că, ocupându-se de situaţia din România, oficialii
americani şi britanici, conştient sau nu, au făcut pe românii
prooccidentali să creadă că Vestul era pregătit să intervină eficient pe
lângă ocupanţii sovietici şi marionetele lor comuniste. Autoritatea
raportului lui Ethridge conferă o greutate în plus acestei acuzaţii. Dr.
Angelescu, membru marcant al Partidului Naţional Liberal, i-a spus
lui Ethridge la 25 noiembrie 1945 că „singura speranţă a României
este o intervenţie internaţională, în special americană /.../ Pre
şedintele Truman este considerat aproape un salvator în România11.
Părerile lui Constantin (Bebe) Brătianu expuse într-un memoran
dum pregătit în timpul vizitei lui Ethridge, şi rezumat de repre
zentantul politic al Statelor Unite în România, Burton Berry, au fost
că intervenţia sovietică în problemele interne ale României este
cauza dificultăţilor actuale din ţară, în toate domeniile. Deoarece
problema României trecuse „pe plan internaţional11, singura
alternativă la situaţia prezentă era presiunea Statelor Unite asupra
ruşilor de a aplica principiile promovate în convenţiile de la Yalta şi
Potsdam.
Punctul de vedere comun al Regelui Mihai şi al opoziţiei, în
frunte cu Maniu şi Brătianu, era ca, pentru reducerea influenţei
sovietice, Statele Unite să se abţină, într-un prim pas, să recunoască
guvernul Groza, până când acesta ar fi devenit mai reprezentativ.
După îndeplinirea acestui obiectiv, ei ar fi urmat să-şi asume
9
responsabilitatea pentru rezolvarea problemelor româneşti, cerând
doar (aşa cum consemnează Ethridge) ca Statele Unite să încerce să
creeze o arie cu o mai mare libertate politică şi economică, în care să
se poată ajuta singuri. Ei sperau că Ethridge le va împărtăşi
concluziile şi îl va convinge pe preşedintele Truman să ţină piept lui
Stalin cu privire la România.
Ethridge, în scrisoarea introductivă la raport, şi-a exprimat
regretul faţă de Byrnes „că misiunea nu a avut succes în sensul unor
rezultate imediate”. S-a dovedit a fi inutilă şi în condiţii de termen
lung. Consecinţa postbelică în România ar fi putut fi diferită numai
dacă în primăvara lui 1945 forţele generalului Patton ar fi înaintat în
câmpiile Ungariei în loc să rămână staţionate la Eger, aşteptând ca
t"uşii să elibereze Praga, conform înţelegerii.
Dennis Deletunt
10
