Table Of Contentb
PED
Cluj-Napoca | 2012
Platforma de evaluare a dezvoltării
Volumul al II-lea
b
PED
Evaluarea aptitudinilor cognitive
Coordonatori
Mircea MICLEA
Anca BĂLAJ
Platforma de evaluare a dezvoltării
Volumul al II-lea
b
PED
Evaluarea aptitudinilor cognitive
Autori
Monica ALBU
Anca BĂLAJ
Oana BENGA
Robert BALÁSZI
Petru CURŞEU
Anca DOMUŢA
Daniel DAVID
Éva KÁLLAY
Ramaiana MARIŞ
Mircea MICLEA
Viorel MIH
Adrian OPRE
Dan PORUMB
Mihaela PORUMB
Sebastian VAIDA
George VISU-PETRA
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
PEDb : platforma de evaluare a dezvoltării : 6/7-18 ani /
Mircea Miclea, Anca Bălaj (coord.). - Cluj Napoca :
Editura ASCR, 2012
2 vol.
ISBN 978-606-8244-44-0
Vol. 2 : Evaluarea aptitudinilor cognitive. - Bibliogr. -
ISBN 978-606-8244-46-4
I. Miclea, Mircea (coord.)
II. Bălaj, Anca (coord.)
159.922.7
159.922.8
Toate testele din acest volum au fost avizate în anul 2009, pe durată nedeterminată, de Colegiul Psihologilor din
România. Aceste teste fac parte din bateria CAS++. Pentru consultarea studiilor de validitate şi fidelitate ale testelor
vezi volumul CAS++ - Aptitudini cognitive (versiunea electronică poate fi accesată din platforma PEDb).
Coperta: Carolina Banc, Rafael Oros
Paginaţie şi prepress: Rafael Oros
Pentru comenzi:
Tel.: 0264-581499
[email protected]
www.cognitrom.ro
Copyright © 2012 COGNITROM
Toate drepturile rezervate.
Reproducerea integrală sau parţială a textului și stocarea sa într-o bază de date, fără acordul prealabil în scris al editurii,
sunt interzise şi se pedepsesc conform legii.
CUPRINS
I. ABILITATEA GENERALĂ DE ÎNVĂŢARE 3
I.1. Introducere 4
I.2. Importanţa evaluării abilităţii generale de învăţare 5
Bibliografie 5
I.3. Testul Raţionament analitic 7
Bibliografie 19
Anexe 21
I.4. Testul Transfer analogic – 12‑17 ani 30
Bibliografie 38
Anexe 41
I.5. Testul Transfer analogic – 18‑22 ani 52
Bibliografie 61
Anexe 64
I.6. Testul Inhibiţie cognitivă 73
Bibliografie 83
Anexe 84
I.7. Testul Comutarea atenţiei 87
Bibliografie 102
Anexe 104
I.8. Testul Flexibilitatea categorizării 125
Anexe 141
Bibliografie 152
II. ABILITATEA VERBALĂ 155
II.1. Introducere 156
II.2. Prezentarea generală a testului Vocabular 157
Anexe 164
II.3. Prezentarea testului Înţelegere a textelor 170
Anexe 178
Bibliografie 184
III. ABILITATEA NUMERICĂ 187
III.1. Introducere 188
III.2. Importanţa evaluării aptitudinii numerice 189
III.3. Prezentarea generală a testului Raţionament matematic 190
Anexe 197
III.4. Prezentarea generală a testului Calcul matematic 203
Anexe 209
III.5. Prezentarea generală a testelor Calcul matematic şi
Raţionament matematic pentru vârsta 10-12 ani 215
Bibliografie 233
Anexe 235
IV. APTITUDINEA DE PERCEPŢIE A FORMEI 243
IV.1. Introducere 244
IV.2. Importanţa evaluării abilităţilor de percepţie a formei 247
IV.3. Prezentarea generală a testului Constanţa formei 247
Anexe 254
IV.4. Prezentarea generală a testului Perceperea detaliilor 269
Anexe 275
IV.5. Prezentarea generală a testului Analiză perceptuală complexă 282
Anexe 288
Bibliografie 303
V. APTITUDINEA SPAŢIALĂ 305
V.1. Introducere 306
V.2. Definirea abilităţii spaţiale şi componentele acesteia 307
V.3. Prezentarea generală a testului Orientare spaţială 308
Anexe 315
V.4. Prezentarea generală a testului de Imagini mintale ‑ transformări 328
Anexe 334
V.5. Prezentarea generală a testului Generare de imagini 342
Anexe 348
Bibliografie 351
VI. ABILITĂŢI FUNCŢIONĂREŞTI 355
VI.1. Introducere 356
VI.2. Importanţa evaluării abilităţilor funcţionăreşti 358
VI.3. Prezentarea testului Abilităţi funcţionăreşti 358
Bibliografie 366
Anexe 367
VII. ABILITATEA DE PROCESARE A INFORMAŢIEI – RAPIDITATEA ÎN REACŢII 373
VII.1. Introducere 374
VII.2. Ce măsoară testele? 375
VII.3. Descrierea testelor 377
VII.4. Administrare şi cotare 378
VII.5. Etalonarea testelor 381
Bibliografie 383
Anexe 384
VIII. CAPACITATEA DECIZIONALĂ 387
VIII.1. Introducere 388
VIII.2. Ce măsoară testul? 390
VIII.3. Descrierea itemilor 390
VIII.4. Administrare şi cotare 394
VIII.5. Etalonarea testului 396
Bibliografie 399
Anexe 400
I. ABILITATEA GENERALĂ DE ÎNVĂŢARE
Testul Raţionament analitic
Testul Transfer analogic, 12‑17 ani
Testul Transfer analogic, 18‑22 ani
Testul Inhibiţie cognitivă
Testul Comutarea atenţiei
Conţinutul capitolului
I.1. Introducere
I.2. Importanţa evaluării abilităţii generale de învăţare
I.3. Testul Raţionament analitic
I.4. Testul Transfer analogic, 12‑17 ani
I.5. Testul Transfer analogic, 18‑22 ani
I.6. Testul Inhibiţie cognitivă
I.7. Testul Comutarea atenţiei
I.8. Flexibilitatea categorizării
Bibliografie
Anexe
Aptitudini cognitive
I.1. INTRODUCERE
Evaluarea abilităţilor cognitive oferită de bateria PEDb porneşte de la o analiză detaliată
a potenţialului general de operare cu informaţie al individului, realizată prin cele cinci teste
incluse în Abilitatea generală de învăţare. Abilităţile evaluate prin aceste teste împărtăşesc două
caracteristici esenţiale:
1) sunt abilităţi executive, care presupun operarea activă cu conţinuturi informaţionale pentru
rezolvarea unor sarcini cognitive.
Procesarea activă a informaţiei se concretizează în abilităţi de atenţie selectivă şi ignorare
a informaţiilor irelevante (Inhibiţie cognitivă), comutare atenţională între diferite dimensiuni
relevante ale sarcinii (Comutare a atenţiei). Pe lângă aceste abilităţi executive fundamentale,
procesul de rezolvare de probleme reclamă utilizarea unor procedee complexe de operare cu
informaţie, precum identificarea similarităţilor între aspecte-cheie ale sarcinii (Transfer analogic)
şi combinarea sistematică a datelor din premise pentru a obţine noi informaţii (Raţionament
analitic).
2) sunt abilităţi generale, utilizabile trans‑contextual.
Deşi sunt influenţate de domeniul de cunoştinţe cu care se operează, aceste abilităţi executive
nu sunt specifice acestor contexte informaţionale, fiind transferabile între diverse contexte de
învăţare. Aceasta deoarece ele reprezintă abilităţi de control al funcţionării cognitive generale şi
de management al fluxului de informaţie necesar unei sarcini cognitive (Burgess, 1997).
Analiza factorială surprinde gruparea acestor abilităţi în două componente fundamentale:
una operatoriu-mnezică (relaţionând transferul analogic, raţionamentul analitic şi memoria de
lucru) şi una de atenţie selectivă (inhibiţie şi comutare atenţională).
4
I. Abilitatea generală de învăţare
I.2. IMPORTANŢA EVALUĂRII
ABILITĂŢII GENERALE DE ÎNVĂŢARE
Evaluarea Abilităţii generale de învăţare este o componentă esenţială a procesului de
evaluare a aptitudinilor cognitive, dimensiunile incluse în acest domeniu (memorie de lucru,
inhibiţie, comutare atenţională, raţionament, transfer analogic), reprezentând predictori esenţiali
ai capacităţii de învăţare şi rezolvare de probleme. Informaţii specifice referitoare la integrarea în
cercetarea şi practica testării psihologice, precum şi la validitatea (mai ales predictivă) a probelor
sunt incluse în subcapitolele intitulate „Importanţa evaluării” din descrierea fiecărui test.
Imaginea de ansamblu oferită de analiza rezultatelor unui individ la cele 5 probe din cadrul
Abilităţii generale de învăţare reprezintă un indicator al capacităţii sale de a gestiona propriile
resurse cognitive pentru rezolvarea unor sarcini complexe. Un nivel superior al abilităţii generale
de învăţare evaluat de aceste probe reprezintă un predictor pentru funcţionarea optimă a individului,
fiind relaţionate cu: succesul şcolar (Diamond, 2001) sau cu competenţa socială (Riggs şi colab.,
2006; Ciairano, Visu-Petra şi Settanni, 2007). Mai mult, un studiu recent din Journal of Personality
and Social Psychology (Higgins şi colab., 2007) demonstrează că persoanele cu scoruri foarte bune
la o baterie de teste clasice de funcţii executive sunt şi cele cu evaluări superioare ale competenţelor
manageriale. Autorii estimează că prin adăugarea unor teste de evaluare a funcţionării executive
la interviurile de selecţie de personal se ajunge la o creştere considerabilă a productivităţii (33%,
adică aproximativ 25000$/an/angajat, dacă se ia în considerare un salariu mediu de 75000$). Aceste
rezultate, cu larg ecou în comunitatea de afaceri internaţională, subliniază importanţa introducerii
testelor de evaluare a funcţionării executive în cadrul procedurilor de recrutare de personal. În
consecinţă, am considerat extrem de utilă introducerea în platforma PEDb a acestor măsurători ale
funcţionării executive, deoarece astfel valoarea predictivă a platformei este sporită considerabil şi
este aliniată la cele mai recente dezvoltări din domeniu.
În PEDb, 3 dintre cele 5 instrumente din cadrul Abilităţii generale de învăţare sunt teste
executive care măsoară dimensiuni fundamentale ale funcţionării executive (cele 3 dimensiuni
principale ale funcţionării executive: inhibiţie, memorie, comutare), iar lor le pot fi adăugate
primele două (analogie şi raţionament) tocmai în ideea că toate presupun abilităţi generale de
operare/procesare de informaţie (fapt confirmat şi de cei doi factori ai analizei factoriale), indiferent
de conţinuturile cu care se operează.
BIBLIOGRAFIE
Burgess, P. W. (1997). Theory and methodology in executive function research. In P. Rabbitt (Ed.)
Methodology of Frontal and Executive Function (81-16). Hove, U.K.: Psychology Press.
Ciairano, S., Visu-Petra, L., & Settanni, M. (2007). Executive inhibitory control and cooperative behavior
during early school years: a follow-up study. Journal of Abnormal Child Psychology, 35 (3), 335-345.
Diamond, A. (2001). A model system for studying the role of dopamine in prefrontal cortex during early
development in humans. In C. Nelson & M. Luciana (Eds.). Handbook of Developmental Cognitive
Neuroscience, (433-472). Cambridge, MA: MIT Press.
Higgins, D.M., Peterson, J.B., Pihl, R.O. & Lee, A.G. M. (2007). Prefrontal cognitive ability, intelligence,
Big Five personality, and the prediction of advanced academic and workplace performance. Journal
of Personality and Social Psychology, 93(2), 298-319.
Riggs, N.R. Jahromi, J.H., Razza, R.P., Dillworth-Bart, J.E., & Mueller, U. (2006). Executive function and
the promotion of social-emotional competence. Journal of Applied Developmental Psychology, 27,
300-309.
5
Description:Wood, C., (1999). The contribution of analogical problem solving and phonemic awareness to children's. Ability. choice reaction time: evidence for differential strategies. Ergonomics, 42,327. Willners, C. (2001). Antonyms in Context: A corpus‑based semantic analysis of Swedish descriptive.