Table Of Content&
•
De
M. Croix
J. la
MIC
MANUAL
DE BIOETIC
Editat de Asociaia Caritas Bucureti
Cuprins
4
g< Prezentare
aprarea omului
ms Bioetica în •
omul?
Cine este
jgf
Dou
întrebri despre suflet
ms
De omul „Persoan"?
ms ce este
dou
Cele principii ale bioeticii
jbs
uman
ms Pe scurt despre biologia
—
om
nou
unui
începutul
ms
Probleme de bioetica
ms
i genetic
medical terapia
Terapia
ms
prenatal
ms Testul genetic
ms Sterilizarea
anticoncepionalelor
ms Folosirea
preconcepional
Diagnosticul
ms
sau „asistat
Fecundarea „in vitro" .........
ms
„donarea
„asexual sau
Reproducerea
ms ,
T genetic porn nd de la ce ule stern
ms erapia 1
i
provocat voluntar
ms Avortul
de organe
Transplantul
ms
i încpânarea terapeutic
....
Eutanasia
ms
încheiere
jg?
5
Partea I
APRAREA
OMULUI
RIOETICA ÎN
Termenul „bioetic“ este re-
dac
rdcinile
cent, chiar îi are în
dou
cuvinte greceti vechi: „bios‘\
înseamn „via“ i vt
„ethos
care
înseamn „moral‘\
care
Prin urmare, bioetica poate
li
definit
astfel:
TIINA
BIOETICA ESTE
MORAL
CARE REGLEMEN-
TEAZ
INTERVENIILE MEDI-
VIAA
CALE OMULUI.
ÎN
Cu
alte cuvinte, bioetica trebuie
s
ne spun când interveniile me-
omului un
dicale asupra vieii sunt
bine sau un ru, când sunt licite sau
ilicite.
în aceast cutare ne vom lsa
uman:
condui numai de raiunea
T
?
mod, persoan
în acest fiecare ra-
ional va putea înelege cu uurin-
vom
ceea ce prezenta.
Partea a Il-a
OMUL
CINE ESTE
misiunea
întrucât bioetica are
i
de a stabili ceea ce este bine ceea
ru
om, de
ce este pentru înainte
s
tim
toate este necesar cine este
omul.
OM
FIECARE ESTE UNITA-
SUBSTANIAL A UNUI
TE
A
CORP UNUI SUFLET
SPIRI-
SI
TU
AL.
Corpul
a)
Observând omul, înainte de
su
ne lovim de coipul alctuit
toate
din materie, sau fcut din aceleai
baz
elemente de ale întregii mate- CORPUL
atomi molecule.
rii: si
c
$ Tocmai
pentru este alctuit
din materie, corpul omului poate
fi
i
cântrit msurat; se poate muta
dac
nu
dintr-un loc într-altul este
mpiedicat de vreun obstacol mate-
împri pân
rial; se poate chiar la
descompunerea lui ca organism uni-
s
moar.
tar si astfel
T
A.
In afar de aceasta, experiena
c
ne spune toate activitile cor-
pului se produc în timp: pentru a se
dezvolta, a lucra, a se muta dintr-un
loc în altul, coqml omului are ne-
voie de timp.
uman
în concluzie: corpul este
i
supus tuturor legilor materiei nu
are în sine capacitatea de a trece pes-
te ele.
b) Sufletul
Dac
îns observm com-
unele
dm
SUFLETUL portamente ale omului, ne sea-
c
ma
execut
el unele acte de na- 9
tur i
superioar
chiar opuse
celor
de natur
material, care nu pot
deriva din cele materiale,
ci trebuie
s
derive dintr-o realitate superioar,
cu
caracteristici opuse celor ale ma-
teriei.
S
ne amintim
unele din
ele:
m
a
-
In timp ce pentru a muta
cu corpul camer
dintr-o
a casei
s
într-alta trebuie deschid uile
si
» »
am
nevoie de un timp
oarecare, cu
m
s
meu
gândul
pot, într-o clip,
transfer într-un loc îndeprtat de
fr
sute de km, aceasta a deschide
s
ui
sau folosesc mijloace de
trans-
De
port. fapt, gândul meu, contrar
corpului, nu are greutate, nu este
le-
i
gat de timp nu
este condiionat
de obstacole
materiale.
- gândul meu are capa-
10 în plus,
citatea de a formula idei abstracte,
s
ca de exemplu îneleag sensul a
s
ceea ce este scris într-o carte,
s
compun o poezie sau o muzic,
rezolve o problem de matematic
s
i
cultur
progreseze în
i, astfel,
tehnic, activiti care nu sunt
în
de animalele
cunoscute nici chiar
cele mai evoluate, ca de exemplu
s
de care este zadarnic
câinele, la
i
atepi rezolvarea chiar a celei
matema-
mai simple probleme de
învarea
unui
tic „2+2“, sau
limbaj diferit de cel instinctiv de a
ltra.
- Mai experimentez în
mult:
mine capacitatea de a face alegeri
s s
cum vreau sau nu
libere, ar fi:
s
vreau un lucru, doresc una în loc
s
De
de exemplu, sunt liber
alta.
s
cri
sau
continui lectura acestei
s
o amân pe mai
târziu, sau chiar II
renun
la ea pentru totdeauna.
i
„Gândirea*' „libertatea de a
44
alege fiind aciuni de natur supe-
,
i
rioar chiar opuse capacitii
cor-
s
pului, trebuie derive dintr-o reali-
tate diferit de corp, o pe
realitate
am
care numi-o 44 i mai
„spirit sau,
propriu „suflet spiritual44
.
A
om
i
c) In corpul
sufletul sunt
m
unite substanial
jj-
Deci omul
este o „unitate din
corp i 44 îns
suflet despre ce de
fel
.
unitate este vorba?
S
ne explicm
aceasta printr-un
main,
exemplu:
într-o motorul,
pentru a funciona,
are nevoie de
benzin. motor i benzin
între
exist, prin urmare, o unitate pur
„funcional44 adevrat îns c,
este
,
fr
benzin, motorul nu înceteaz OIVI U L
s
mai
fie motor.
La om, schimb, corpul are
12 în
nevoie de suflet pentru a exista ca
uman.
fiin
i
în om, corpul sufletul sunt u-
formeaz
o uni-
„substanial",
nite
c
fr
nu
substan; raional
suflet
fiin uman, un organism
ar fi ci
asemntor
prin ca-
material foarte
cu cim-
racteristicile genetice cel al
o fiin biologic.
panzeului,
omul
în concluzie: este unitate
i
substanial din materie spirit, sau
urm
i
din corp suflet, acesta din
s s
gândeasc i doreasc
capabil
voin
i
(raiune liber).
