Table Of ContentLohanul nr. 32, decembrie 2014
Page 1
Sponsori:
Ec. Floriana Enache – SC Enache Morărit SRL, Ing. Ion Vasilica - SC. Petal S.A. Huși, Ing. Marcel Tofan – SC Miluca SRL,
Ing. Ioan Ciomaga – Viacons Rutier SRL , Ing. Valentin Asandei Rominstal Solar SRL, Dr. Nelu Tătaru – Crataegus Pharm SRL,
Adrian Dominte – SC Anta 95 SRL, Ec. Neculai Baltag – Balnec SRL, Ing. Victor Bordei, Ing. Ştefan Catargiu,
Ec. Alexandru Dan Filip Bicomplex SRL, Av. Radu Bobârnat, Av. Aurica Năstase, Notar Armașu Ionuț, Av. Cătălin Țocu,
Ing. Constantin Silimon, Veniamin Boțoroga, Aurel Căciulă, Notar Macovei Radu-Ticu, Marian Vasile, Valeriu Ciupilan,
Jr. Cătălin Dogaru Autobuzul SA, Ing. Nicoleta Rotariu, Ing. Constantin Kogălniceanu, Adrian Butniu, Sofia Dancă.
LLLooohhhaaannnuuulll nnnrrr... 333222 ––– MMMaaagggaaazzziiinnn cccuuullltttuuurrraaalll – şşştttiiiiiinnnţţţiiifffiiiccc
IIIISSSSSSSSNNNN:::: 1111888844444444----7777666688886666 fffooonnndddaaatttăăă::: nnnoooiiieeemmmbbbrrriiieee 222000000777
Redactor șef: Vicu Merlan; Secretar de redacţie: Eliza Merlan
Colaboratorii acestui număr:
Daniel ROXIN, George Liviu TELEOACĂ, Neagu Djuvara, Vicu MERLAN, Teofil IVANCIUC, Ștefan PLUGARU, Neil
KEENAN, Radu GOLBAN, Violeta SAMFIRA, Maria Cordaș, Mircea ŢICLEANU, Radu NICOLESCU, Adriana ION, Alex
PUIU, Aurel CORDAȘ, Rivelina Vali GHIURȚU, Monica ANTONIU, Mioara DONEA, Elena SARDARU, Cristian LAZĂR,
Gica CEAUŞ, Aurelia MILEA, Tatiana BOȚU, Dragoș MATEI, Anca CIOBOTARIU, Florentin SMARANDACHE, Corneliu
VĂLEANU, Alexandra DUMITRIU, Lavinia HUȚIȘORU DUMITRIU, Diana Adriana MATEI, Carmen Rosaura ANGHELUȘ,
Veniamin BOȚOROGA, Neculai OLARIU, Ioan MARCU, Nicolae Vălăreanu SÂRBU, Laurențiu-Alin DUMITRACHE, Teona
SCOPOS, Val ANDREESCU, Georgian GHIȚĂ, Irina Lucia MIHALCA, Crina CIUBOTARIU, Oleg Ioan URSU, Marian
HOTCA, Corneliu VĂLEANU, Corneliu LAZĂR, Elena LUPU, Lina CODREANU, Romeo PIVNICERU, Irina Lucia
MIHALCA, MARUCA PIVNICERU, Gheorghe CLAPA, Ion N. OPREA, George BIANU, Lectura atentă și studiul…138Sorin
ALEXANDRESCU, Andrei OIȘTEANU, Ioana MOLDOVEANU, Georgeta BURLEA, Roxana Cristina MILICI, Daniel ROXIN,
Magdalena DARIE, Angela ANGHEL, Carmen GHEORGHE, Alexandra NEDA, Lucian TOMA, Crenguţa ROȘU, Domnica
KABIRY, Lori Balogh, MIRACOLUL, Radu PĂDURE, Mihai ȘOMĂNESCU, Luciana POP, Ionel DANCU, Delia NICULAE,
Rafael MATEI, Valentina MĂNOIU, Bogdan RADU, Alexandru AMITITELOAIE, Dan BOZARU, Irina BAZON, Robert
LEONTESCU, Cristin NEACȘU, Bogdan FRENȚESCU, Cristin RUSU, Eugenia FARAON, Adriana ENACHE, Maria
CROITORU STOICA.
Referenţii ştiinţifici:
Prof. univ. dr. acad. Constantin TOMA (biologie), prof. dr. doc. H.C. Grigore POSEA
(geomorfologie), prof. univ. dr. Ioan DONISĂ (geografie), prof. dr. ing. Avram D.
TUDOSIE (viticultură), dr. Georgeta BURLEA (psihologie), prof. Lina CODREANU
(literatură), prof. dr. ing. Paul ŞUŞNEA (mecanică), dr. George SILVESTROVICI
(medicină generală), ec. Aurel CORDAŞ (economie).
Colaboratorii acestui număr al revistei sunt direct responsabili asupra conţinutului articolelor publicate.
CCCCoooonnnnttttaaaacccctttt:::: Puteţi citi revista on line pe http:// lohanul.slizhusi.ro
Articole noi pot fi trimise la adresa de e-mail: [email protected] sau prin poştă
la C. P. 51, Huşi, jud. Vaslui, 735100.
Contact telefon: 076.1997.505; 074.5894379
Lohanul nr. 32, decembrie 2014
Page 2
PRIN IUBIRE ŞI CU IUBIRE…………….82 MILICI, Dislalia - cea mai frecventă
CCCCUUUUPPPPRRRRIIIINNNNSSSS::::
- Tatiana BOȚU, Procesul de socializare al tulburare de limbaj la vârsta
preşcolarului………………………………85 preșcolarității……………………………....167
EEEETTTTNNNNOOOOGGGGRRRRAAAAFFFFIIIIEEEE MMMMEEEEDDDDIIIICCCCIIIINNNNAAAA
IIIISSSSTTTTOOOORRRRIIIIEEEE
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- Dragoș MATEI, Muzeul Etnografic din - Daniel ROXIN, Primii oameni modificaţi
- Daniel ROXIN, Împăratul Traian, despre
satul Tămăşeni……………………………...89 genetic……………………………………..172
geto-daci: “Geții (dacii) pe care i-am învins
EEEEVVVVEEEENNNNIIIIMMMMEEEENNNNTTTT - Magdalena DARIE, Sistemul cardurilor de
erau cei mai valoroși războinici din lume”…4
sănătate, eşuat lamentabil în alte ţări
- Daniel ROXIN, Cum s-au “topit” sub ochii --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
europene, este impus cetăţenilor români...180
noştri comori pe care nu am fost în stare să - Vicu MERLAN, Societatea de Geografie din - Angela ANGHEL, Statisticile donatorilor de
le protejăm…………………………………...4 România, filiala Bârlad – 50 de ani de la organe. Un caz tipic de manipulare care ar
- George Liviu TELEOACĂ, ARGUMENTE înființare………………………………… ….90 trebui să ne dea tuturor de gândit………..183
TOORPIGOINNIEMAIVCAEL DAIHN IDCAĂC AIA G PRRAIIVUILNUDI UM FFFFIIIIZZZZIIIICCCCAAAA MMMMEEEEDDDDIIIICCCCIIIINNNNAAAA NNNNAAAATTTTUUUURRRRAAAALLLLAAAA
AN ARTICULAT ……………………..........7 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- - Carmen GHEORGHE, Cura cu lămâie..189
- Neagu Djuvara, „Mileniul întunecat“… - Anca CIOBOTARIU, Rezonanța Schumann - Carmen GHEORGHE, Aproape totul
Golul de 1.000 de ani din istoria românilor.13 Omul ca structură vibratorie……………....91 despre Resveratrol………………………...190
- Vicu MERLAN, Cuptorul medieval de la LLLLIIIITTTTEEEERRRRAAAATTTTUUUURRRRAAAA - Alexandra NEDA, UN MIC DEJUN
Bazga, comuna Răducăneni, jud. Iași…….15 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- REÎNTINERITOR ŞI DELICIOS- Dejunul
- Teofil IVANCIUC, ROMANII DIN CARPAŢII Kollath………………………………….….191
- Anca CIOBOTARIU, Rezonanța Schumann
NORDICI ŞI AŞEZĂRILE ÎNTEMEIATE DE EI..16 - Lucian TOMA, Varza fermentată - doză
– Omul ca structură vibratorie…………….91
- Ștefan PLUGARU, Preoți și parohii din masivă de probiotice fără lactoză………...192
- Florentin SMARANDACHE, Morala este
Protopopiatul Fălciu, Eparhia Hușilor, între - Crenguţa ROȘU, «Mărul de aur» al
populara………………………………….…96
anii 1942-1943……………………………....24 toamnei – Gutuia…………………………..193
- Corneliu VĂLEANU, EPIGRAME……..96
- Ștefan PLUGARU, Inventare de zestrea - Domnica KABIRY, Importantă şi
unor parohii din fostul județ Fălciu………26 Alexandra DUMITRIU Spovedanie 97 necesitatea folosirii uleiului în procedura de
- Ștefan PLUGARU, Câteva date despre masaj therapeutic………………………….195
- Lavinia HUȚIȘORU DUMITRIU, Cartea
trecutul școlilor din comuna Vetrișoaia….29 - Lori Balogh, MIRACOLUL de lângă noi –
Vieţii…………………………………….…...97
AAAACCCCTTTTUUUUAAAALLLLIIIITTTTAAAATTTTEEEE Stupul albinelor şi diviziunea muncii…….206
- Diana Adriana MATEI, Vişinul………….99
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- - Carmen Rosaura ANGHELUȘ, frig I…...99 DDDDEEEEZZZZBBBBAAAATTTTEEEERRRRIIII
- Neil KEENAN, Familia Dragon (China) a - Veniamin BOȚOROGA, Ca o lumânare.100 - Radu PĂDURE, KENYA:
preluat FMI si Rezerva Federala a SUA !...44 - Neculai OLARIU, Bunicul………………101 STERILIZAREA în masă a femeilor, sub
- Radu GOLBAN, Ländlerul nefiresc româno- - Ioan MARCU, Năravul împrumutat…...101 acoperirea unui VACCIN!..........................210
german……………………………………………...49 - Nicolae Vălăreanu SÂRBU, Necunoscutul - Mihai ȘOMĂNESCU, Epidemia Ebola,
GGGGEEEEOOOOGGGGRRRRAAAAFFFFIIIIEEEE din tine……………………………………...102 doar o MARE MINCIUNĂ?.......................213
- Laurențiu-Alin DUMITRACHE, Odihnă în - Luciana POP, Ebola și INTERESELE
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
temniţa destinului………………………….102 SUA…………………………………………216
- Vicu MERLAN, Trovanții din Podișul - Teona SCOPOS, DOR DE TATA……..103 - Ionel DANCU, EXPERIMENT
Central Moldovenesc……………………….50 - Val ANDREESCU, SE TULBURĂ DEVASTATOR AL FMI în România…...217
- Vicu MERLAN, Resursele de sarea din OGLINDA………………………………….104 - Delia NICULAE, Vedetele autohtone,
Podișul Central Moldovenesc………………52 - Georgian GHIȚĂ, Mozaic………………105 "păpuşi ILLUMINATI"?...........................218
- Violeta SAMFIRA, POTENŢIALUL - Irina Lucia MIHALCA, Un ţipăt risipit..105 - Rafael MATEI, Un OZN de mărimea
DEMOGRAFIC AL COMUNEI - Crina CIUBOTARIU, Acolo!...................106 Pământului apare la suprafața Soarelui!...221
COROISANMARTIN ………………….….53 - Oleg Ioan URSU, Cărarea……………….107 - Valentina MĂNOIU, Controlul climei și
EEEECCCCOOOOLLLLOOOOGGGGIIIIEEEE - Marian HOTCA, Stihuri………………...107 războiul geoclimatic……………………....222
- Maria Cordaș (traducere în limba română), - Corneliu VĂLEANU, Petale de gând…..108 - Bogdan RADU, Vaticanul doreşte înlocuirea
O schimbare sau un risc? Gaze de șist….....58 - Corneliu LAZĂR, Logodna sărbătorii diabolice de Halloween cu
- Dr. Mircea ŢICLEANU, Radu dintre ape……………………….109 Holyween - o zi de rugăciune……………..233
NICOLESCU, dr. Adriana ION, - Elena LUPU, Forme eminesciene în lirica - Alexandru AMITITELOAIE, Bizara
EXPLOATAREA GAZELOR DE ŞIST stănesciană……………………………….116 impunere în forţă a homosexualilor.…….235
PRIN FRACTURARE HIDRAULICĂ – O - Lina CODREANU, BIBLIORAFT (IV) SSSSPPPPIIIIRRRRIIIITTTTUUUUAAAALLLLIIIITTTTAAAATTTTEEEE
(Autori din zona Huşilor)………………..118
METODĂ CU POSIBILE EFECTE
- Romeo PIVNICERU, Crăciun la Huși…122 - George BIANU, Era conştiinţei globale .248
CATASTROFALE PE TERMEN MEDIU ŞI
- Lina CODREANU, Repatrierea - Dan BOZARU, Puterea voinţei în viziunea
LUNG……………………………………….60
(Întoarcerea prizonierului acasă, în şivaismului din Caşmir…………………...257
- Alex PUIU, Chevron va fora perpendicular
Mândreşti)………………………………….123 - Irina BAZON, Semnificația apei și fântâna
pe falia seismică Vidraru-Snagov-Shabla…65
- Corneliu VĂLEANU, Colecţionarul ca simbol sacru în viaţa tradiţională
EEEECCCCOOOONNNNOOOOMMMMIIIIEEEE cleptoman…………………………………..125 românească………………………………..259
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- - Irina Lucia MIHALCA, FATA DIN VIS.126 - Robert LEONTESCU, Bunătatea la
- Aurel CORDAȘ, Educația financiară la - MARUCA PIVNICERU ÎN DIALOG CU români……………………………………...262
Aristotel …………………………………...67 ALICE MAVRODIN – muzicolog………..128 - Dan BOZARU, Vidul transcendent şi roata
BBBBIIIIBBBBLLLLIIIIOOOOTTTTEEEECCCCOOOONNNNOOOOMMMMIIIIEEEE - Gheorghe CLAPA, Ion N. Oprea – o voce energiilor universale……………………….266
distinctă a scriitorilor români - Cristin NEACȘU, Reflexia……………...269
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- contemporani………………………………131 - George BIANU, Mauna – un izvor de linişte
- Rivelina Vali GHIURȚU, A fi - Ion N. OPREA, Gheorghe Ghibănescu - şi energie……………………………………270
bibliotecar…………………………………..76 toată viaţa în presă……………………...…137 - Bogdan FRENȚESCU, Despre Rugăciunea
PPPPEEEEDDDDAAAAGGGGOOOOGGGGIIIIEEEE - George BIANU, Lectura atentă și Inimii cu Părintele Mina Dobzeu…………273
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- studiul………………………………………138 - George BIANU, Compasiunea este totodată
- Interviu cu Sorin ALEXANDRESCU și iubirea atotmilostivă a lui DUMNEZEU…276
- Monica ANTONIU, Serbarea pomului de Andrei OIȘTEANU, Paradoxul lui Mircea - Cristin RUSU, Imnul Perlei – întoarcerea
Crăciun……………………………………...78 Eliade: de la corigentul miop la sufletului în tărâmurile superioare…….…280
- Mioara DONEA, ÎNVĂȚĂTORUL DE savantul excentric………………………….141 - Eugenia FARAON, MEDJUGORJ E -
IERI ȘI DE AZI…………………………….79 - Costin CLIT, Geografi huşeni: Mihai CHEMAREA MARIEI……………….…..281
- Elena SARDARU, RANDAMENTUL ŞI Iancu………………………………………..152 - Adriana ENACHE, Crâmpeie de gânduri şi
I- NCSrUisCtiaCnE LSAUZLĂ ŞRC,O SLerAbRăr …ile… şc…ol…are… –. ……80 PPPPSSSSIIIIHHHHOOOOLLLLOOOOGGGGIIIIEEEE -r eMfleacrţiiai CasRuOprIaT bOuRnUul uSiT-sOimICţ…A,… PI…T…IC.I…I D.2E85
bucurie sufletească………………………….81 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- PE UMERII URIAȘILOR……………….287
- Gica CEAUŞ, Aurelia MILEA, EDUCAŢIA - Dr. Georgeta BURLEA, Roxana Cristina
Lohanul nr. 32, decembrie 2014
Page 3
IIIIssssttttoooorrrriiiieeee
izbânda, dar și să iasă cu bine dintr-oo îînnffrrâânnggeerree.. DDiinn aacceeaassttăă
pprriicciinnăă,, mmuullttăă vvrreemmee aa ffoosstt uunn dduușman de temut pentru
romani”.
ÎÎmmppăărraattuull TTrraaiiaann,, ddeesspprree ggeettoo-daci:
PPoovveesstteeaa ccoolliiccaattăă aa tteezzaauurrelor dacice –
“Geții (dacii) pe care i-aamm îînnvviinnss eerraauu
Cum s-aauu ““ttooppiitt”” ssuubb oocchhiiii nnooşşttrrii
cei mai valoroșșii rrăăzzbbooiinniiccii ddiinn lluummee””
ccoommoorrii ppee ccaarree nnuu aamm ffoosstt îînn ssttaarree
ssăă llee pprrootteejjăămm
Daniel ROOXXIINN – București
Vă prezint câteva citate care llee aappaarrțin unor DDaanniieell RROOXXIINN – București
personalitățții aannttiiccee,, ccoonntteemmppoorraannee ccuu BBuurreebbiissttaa,, DDeecceebbaall,,
Dromihete sau Tomiris. VVâânnăăttoorriiii ddee ccoommoorrii aauu ““ppeerriiaatt”” ssuuttee ddee aannii tteerreennuull
muntos diinn jjuurruull cceettăăţţiilloorr ddaacciiccee ddiinn mmuunnţţiiii OOrraassttiieeii,, iiaarr
1. Împăratul Traian, despre geto-ddaaccii ((““DDee bbeelllloo ddaacciiccoo”” –
mmuullttee ddiinn ppiieesseellee ggăăssiittee aauu aajjuunnss ssăă ssee vvâânnddăă îînn ssttrrăăiinnăăttaattee
carte pierdută din care s-au păstrat citaattee îînn aallttee lluuccrrăărrii))::
pe zeci de mii de dolari.
M
“Geții (dacii) pe care i-aamm îînnvviinnss eerraauu cceeii mmaaii vvaalloorrooși uulltt aamm ppiieerrdduutt,, pprreeaa ppuuţţiinn aamm ffoosstt îînn ssttaarree ssăă ppăăssttrrăămm
rrăăzzbbooiinniiccii ddiinn lluummee,, nnuu nnuummaaii ddaattoorriittăă ttăărriieeii ttrruuppuulluuii lloorr,, ddaarr și
îînn mmuuzzeeeellee nnooaassttrree,, ffiiee ccăă eessttee vvoorrbbaa ddee cceelleebbrriiii
datorită doctrinei pe care o dețțiinn ddee llaa ssllăăvviittuull lloorr ZZaammoollxxiiss..
kosoni sau ddee mmaassiivveellee bbrrăăţţăărrii ccuu ccaarree ddaacciiii
Convinși că ei nu mor nicidecum, doar că îșșii sscchhiimmbbăă llooccuull ddee
domoleau mânia zeilor.
șșeeddeerree,, eeii ssuunntt mmaaii ddeeggrraabbăă ddiissppuușșii ssăă îînnffrruunnttee moartea decât
alții călătoriile.”
Tot ce s-aa ggăăssiitt ppâânnăă îînn 11882211 aa ddiissppăărruutt llaa ttooppiitt ssaauu ss-a
pierdut
2. Pitagora, despre geți (“Legile morale șșii ppoolliittiiccee””))::
Dacia preromană eerraa bbooggaattăă aaii mmeettaallee pprreeţţiiooaassee,, iiaarr dduuppăă
ccuucceerriirree,, rroommaanniiii aauu pprrooffiittaatt ddee aassttaa şşii aauu ccoonnssttrruuiitt îînn ccaappiittaallaa
“Călătorește la geți, nu ca ssăă llee ddaaii lleeggii,, ccii ccaa ssăă ttrraaggii
imperiuluuii ccllăăddiirrii iimmppuunnăăttooaarree ddaattoorriittăă aauurruulluuii ddiinn CCaarrppaaţţii,, ddaarr
învățțăămmiinnttee ddee llaa eeii.. LLaa ggeețții,, ppăămmâânnttuurriillee ssuunntt ffăărrăă mmaarrggiinnii,,
aauu oorrggaanniizzaatt şşii ppaattrruu lluunnii ddee jjooccuurrii şşii sseerrbbăărrii dduuppăă vviiccttoorriiaa ddiinn
toate câmpurile sunt comune. ȘȘii ddiinnttrree ttooaattee ppooppooaarreellee ssuunntt cceeii
anul 106.
mai înțelepți, ne spune Homer.”
TToottuuşşii,, îînn zzoonnaa SSaarrmmiizzeeggeettuusseeii aauu rrăămmaass mmuullttee ccoommoorrii ccaarree aauu
3. Strabon, despre Burebista („Geografia”): fost găsite de-aa lluunngguull sseeccoolleelloorr,, cceellee mmaaii vveecchhii iinnffoorrmmaaţţiiii ffiind
despre o descoperire făcută la 1540 în albia râului Strei. Este
vvoorrbbaa ddee 4400..000000 ((!!)) ddee mmoonneeddee ddiinn aauurr,, mmuullttee ddiinnttrree eellee ddee ttiipp
“Ajungând în fruntea neamului său, care eerraa iissttoovviitt ddee rrăăzzbbooaaiiee
KKoossoonn,, mmoonneeddee ccaarree ccâânnttăărreeaauu ccaamm 336600 kkgg îînn ttoottaall.. DDiinn aacceesstt
dese, getul Burebista l-a înălțțaatt aattââtt ddee mmuulltt pprriinn eexxeerrcciițțiiii,,
uriaş tezaur nu s-aa mmaaii ppăăssttrraatt nniimmiicc,, aa ssppuuss îînn pprreezzeenntarea sa,
abțțiinneerree ddee llaa vviinn șșii aassccuullttaarree ffaațțăă ddee ppoorruunnccii,, îînnccââtt,, îînn ccââțțiivvaa
Ernest Oberlander – Târrnnoovveeaannuu,, ddiirreeccttoorruull MMuuzzeeuulluuii NNaaţţiioonnaall
ani, a făurit un stat puternic șșii aa ssuuppuuss ggeețțiilloorr cceeaa mmaaii mmaarree
de Istorie.
parte din populațțiiiillee vveecciinnee.. BBaa îînnccăă aa aajjuunnss ssăă ffiiee tteemmuutt șșii ddee
romani.”
4. Horațțiiuu,, ddeesspprree ppeerriiccoolluull ddaacciicc îînn sseeccoolluull II îî..CChh..((OOddee))::
“Puțin a lipsit ca Roma, sfâșiată de lupte interne, să fie
nimicită de către daci și etiopieni: aceșșttiiaa ssuunntt ddee tteemmuutt pprriinn
flota lor, iar aceia (dacii – nn..nn..)) ssee pprriicceepp mmaaii bbiinnee ddeeccââtt ttooți la
aruncarea săgeții.”
5. Dio Casius, ddeesspprree DDeecceebbaall ((„„IIssttoorriiaa RRoommaannaa”)
NNuu ssee mmaaii şşttiiee nniimmiicc nniiccii ddeesspprree tteezzaauurreellee ddaacciiccee ddee aarrggiinntt
„„CCeell mmaaii îînnsseemmnnaatt rrăăzzbbooii ddee aattuunnccii aall rroommaanniilloorr aa ffoosstt cceell ggăăssiittee îînn sseeccooll 1188,, mmoonneeddeellee ffiiiinndd ccuu ssiigguurraannţţăă ttooppiittee îînn
împotriva dacilor, aassuupprraa ccăărroorraa îînn vvrreemmeeaa aacceeeeaa ddoommnneeaa vveecchhiimmee.. CCeell mmaaii vveecchhii tteezzaauurr ddiinn ccaarree mmaaii eexxiissttăă ppiieessee aa ffoosstt
DDeecceebbaall.. DDuurraass,, ccaarree ddoommnniissee mmaaii îînnaaiinnttee,, llăăssaassee lluuii DDeecceebbaall ddeessccooppeerriitt îînn ssaattuull CCiiooaarraa ddiinn jjuuddeeţţuull AAllbbaa,, ddaarr ppiieesseellee ssuunntt llaa
de bună voie ddoommnniiaa,, ppeennttrruu ccăă eerraa ffooaarrttee pprriicceeppuutt îînn ppllaannuurriillee Viena.. În rest, ttooaattee tteezzaauurreellee ggăăssiittee îînnaaiinnttee ddee 11882211 ss-a
de război șșii iissccuussiitt îînn îînnffăăppttuuiirreeaa lloorr,, șșttiiiinndd ssăă aalleeaaggăă pprriilleejjuull rătăcit sau au fost distruse.
pentru a-l ataca pe dușman șșii ssăă ssee rreettrraaggăă llaa ttiimmpp.. DDiibbaaccii îînn aa
IInntteerreessaanntt eessttee ccăă,, ddeeşşii îînn zzoonnaa ffoosstteeii ccaappiittaallee ddaacciiccee ssee ffaacc ddee 9900
întinde curse, era un bun luptător șșii ssee pprriicceeppeeaa ssăă ffoolloosseeaassccăă
de ani săpături arheologice susţţiinnuuttee,, nu a fost găsit niciun
pppp.... 4444 LLLLLLLLoooooooohhhhhhhhaaaaaaaannnnnnnnuuuuuuuullllllll nnnnnnnnrrrrrrrr........ 3333333322222222,,,,,,,, ddddddddeeeeeeeecccccccceeeeeeeemmmmmmmmbbbbbbbbrrrrrrrriiiiiiiieeeeeeee 22222222000000001111111144444444
IIIIssssttttoooorrrriiiieeee
tezaur.. Două tezaure dacice s-aauu ppăăssttrraatt aapprrooaappee ccoommpplleettee,, AAlltteellee aauu ffoosstt ppuurrttaattee,, îînnssăă pprroobbaabbiill ddee bbăărrbbaaţţii mmaattuurrii ccuu ffuunnccţţiiii
îînnssăă vvoorrbbiimm ddee ddeessccooppeerriirrii ffăăccuuttee îînn zzoonnee îînnddeeppăărrttaattee ddee OOrrăăşşttiiee:: îînnaallttee,, aacceessttee ppooddooaabbee aavvâânndd îînn aacceell ccaazz rrooll ccllaarr ddee eexxpprriimmaarree aa
SSâânnccrrăăiieennii ((jjuudd HHaarrgghhiittaa,, ggăăssiitt îînn 11995544)) şşii PPeetteennii ((jjuudd CCoovvaassnnaa,, aauuttoorriittăăţţiiii,, aa uunneeii ppoozziiţţiiii ssoocciiaallee pprriivviilleeggiiaattee..
1964). “A fost un fel de miopie prooffeessiioonnaallăă,, ffiiiinnddccăă aarrhheeoollooggiiii
Altele au fost folosite în ritualuri ccuu rroolluurrii mmaaggiiccoo-religioase, iar
nu s-aauu dduuss mmuulltt ttiimmpp îînn zzoonnaa uunnddee ffuusseesseerrăă ggăăssiittee tteezzaauurree””,
uunneellee,, mmuulltt mmaaii ffiinnuuţţee,, aauu ffoosstt ddeessttiinnaattee uunnoorr aaddoolleesscceennţţii ssaauu
spune directiorul MNIR.
probabil unor femei.
Tezaurele dacice după 1989 – ZZvvoonnuurrii,, jjaaff,, ssccaannddaall şşii ccââtteevvaa
ÎÎnn oorriiccee ccaazz,, aacceessttee bbrrăăţţăărrii ccaarree cchhiiaarr şşii îînn ttiimmppuull lluuii DDeecceebbaall
recuperări
eerraauu ddee ddoommeenniiuull ttrreeccuuttuulluuii,, aauu rreevveenniitt îînn pprriimm ppllaann ppeessttee 22..000000
“Pentru perioada 1993-22001133 aaşş ssppuunnee ccăă vvoorrbbiimm ddee uunn jjaaff ppee de ani maii ttâârrzziiuu,, dduuppăă ccee îînn cceell ppuuţţiinn cciinnccii llooccuurrii ddiinn zzoonnaa
scară larrggăă,, uunn ddeezzaassttrruu ccuullttuurraall,, mmaannaaggeerriiaall şşii aaddmmiinniissttrraattiivv””, cetăţilor aauu ffoosstt ggăăssiittee pprroobbaabbiill 2244 ddee bbrrăăţţăărrii. Vânătorii de
spune Ernest Oberlander-TTaarrnnoovveeaannuu.. ÎÎnn aanniiii ddee dduuppăă 11999933 ccoommoorrii aauu ppuuss mmâânnaa ppee eellee şşii,, ccuu aajjuuttoorruull ggrruuppăărriilloorr ddiinn DDeevvaa şşii
presa a fost plină de zvonuri ddeesspprree ccoommoorrii ddiinn DDaacciiaa GGrrăăddiişştteeaa ddee MMuunnttee,, şşii pprriinn ddeeaalleerrii ssâârrbbii şşii ttuurrccii,, aauu aajjuunnss ssăă ffiiee
pprreerroommaannaa,, ddeesspprree ddeessccooppeerriirrii uulluuiittooaarree ffăăccuuttee îînn zzoonnaa OOrrăăşşttiiee.. vândute llaa ccaassee ddee lliicciittaaţţiiee pprreessttiiggiiooaassee ddiinn OOcccciiddeenntt,, ppeennttrruu
S-a vorbit de denari romaannii,, mmoonneeddee ddaacciiccee ddee aauurr şşii mmaaii aalleess sume de peste 50.000 euro.
ddeesspprree bbrrăăţţăărrii îînn aauurr mmaassiivvee tteerrmmiinnaattee ccuu ccaappeettee ddee şşaarrppee..
TToottuuşşii,, ssttaattuull rroommaann aa rreeuuşşiitt,, ddiinn 22000077 şşii ppâânnăă aaccuumm,, să
Zvonurile s-aauu ddoovveeddiitt aa ffii rreeaallee îînn ccââtteevvaa ccaazzuurrii,, iiaarr îînn 11999966 uunn recupereze 13 brăţări îînn ggrreeuuttaattee ttoottaallăă ddee 1122,,66 kkgg,, rreeppaattrriieerreeaa
llooccuuiittoorr ddiinn OOrrăăşşttiiee aa ooffeerriitt sspprree vvâânnzzaarree mmuuzzeeeelloorr 440000 ddee făcându-ssee ddaattoorriittăă pprreevveeddeerriilloorr ccoonnvveennţţiieeii UUNNIIDDRROOIITT. Cert
monede de aur de tip Koson, în connddiiţţiiiillee îînn ccaarree îînn ttooaattee eessttee ccăă ppoovveeşşttiillee rreeccuuppeerrăărriiii bbrraaţţăărriilloorr ssuunntt ppaallppiittaannttee,, aauu
mmuuzzeeeellee ddiinn lluummee eexxiissttaauu îînn ttoottaall ddooaarr 114400 ddee KKoossoonnii……DDuuppăă iimmpplliiccaatt şşii aaccţţiiuunnii ssuubb aaccooppeerriirree,, iiaarr uunnaa ddiinnttrree ppiieessee aa ffoosstt mmuulltt
mmaaii bbiinnee ddee uunn aann ddee nneeggoocciieerrii,, MMuuzzeeuull NNaaţţiioonnaall ddee IIssttoorriiee a timp ascunsă sub un coteţ de câine…
achiziţionat 197 de piese,, ddaarr pprreeţţuull cceerruutt ddee ggăăssiittoorr aa ffoosstt mmuulltt
RRoommaanniiii aauu ggăăssiitt mmuulltt aauurr dduuppăă ccee aauu iinnttrraatt îînn DDaacciiaa,, îînn aannuull
redus, de la 900 lire sterline/monedă, la 1000 mmăărrccii ggeerrmmaannee,,
106. Sute de ani după RReettrraaggeerreeaa AAuurreelliiaannaa ddiinn 227711 ccăăuuttăăttoorriiii
ssppuunnee şşeeffuull iinnssttiittuuţţiieeii.. CCeell ccaarree aa ooffeerriitt sspprree vvâânnzzaarree mmoonneeddeellee
au găsit comori dacice pe care le-aauu ccăărraatt ccuu ssaaccuull ssaauu ccuu
susţinuse că le-aa ggăăssiitt zziiddiittee îînn ccooşşuull ccaasseeii,, îînnssăă cceerrcceettăărriillee nnuu aauu
animale de povară şi le-aauu ttooppiitt aappooii,, ppiieerrzzâânndduu-se astfel valori
confirmat aşa ceva.
fantastice.
TTrreebbuuiiee ssppuuss ccăă nnuummeellee KKoossoonn vviinnee ddee llaa uunn rreeggee ccaarree aa ddoommnniitt
UUnneellee ccoommoorrii aauu rreeuuşşiitt ssăă aajjuunnggăă îînn mmuuzzeeee,, îînnssăă ccăăuuttăăttoorriiii ss-au
în Dacia preromana întrree aanniiii 4400 şşii 2299 ii HHrr,, iimmeeddiiaatt dduuppăă
modernizat şi eii,, ttrreeccâânndd llaa ddeetteeccttooaarree ppeerrffoorrmmaannţţee ddee mmeettaall şşii
Burebista.
aavvâânndd lleeggăăttuurrii ccuu ccoommpplliiccii ddiinn OOcccciiddeenntt ccaarree şşttiiaauu uunnddee ssăă dduuccăă
Aşa-zziissee ddeessccooppeerriirrii uulluuiittooaarree aauu ffăăccuutt şşii oobbiieeccttuull uunnoorr eemmiissiiuunnii oobbiieecctteellee,, ppeennttrruu aa ssee uummppllee aappooii ddee bbaannii.. PPuuţţiinnee ddiinn ccoommoorriillee
mmaanniippuullaattoorriiii llaa OOTTVV,, îînnssăă cceerrtt eessttee ccaa ““vvâânnăăttoorriiii”” ddee ccoommoorrii nnuu ddaacciiccee ppoott ggii ggăăssiittee îînn mmuuzzeeee,, iiaarr mmuullttee aalltteellee pprroobbaabbiill ccăă
aauu aavvuutt aassttââmmppăărr,, îînn ţţaarraa eexxiissttâânndd mmaaii mmuullttee ggrruuppăărrii,, aattââtt îînn aşteaptă ca pământul ssăă ffiiee îînnddeeppăărrttaatt ddee ppee eellee.. CCeerrtt eessttee ccăă
zona Deva, cât şii llaa CClluujj,, ddaarr şşii llaa GGrrăăddiişştteeaa ddee MMuunnttee,, civilizaţia dacilor fascinează aassttăăzzii şşii nnuu ddooaarr îînn ţţaarrăă,, ccii şşi
VVâânnăăttoorriiii ddee ccoommoorrii aauu aavvuutt ddeetteeccttooaarree ppeerrffoorrmmaannttee,, ddaarr şşii ”aaffaarraa””,, ddoovvaaddaa ccăă rreevviissttaa NNaaţţiioonnaall GGeeooggrraapphhiicc pprreeggăătteeşşttee uunn
lleeggăăttuurrii ccuu iinntteerrmmeeddiiaarrii ddiinn ţţăărrii vveecciinnee,, îînn ssppeecciiaall SSeerrbbiiaa,, ppeennttrruu material care se va regăsi într-uunn vviiiittoorr nnuummăărr,, llaa nniivveell mmoonnddiiaall,,
aa ssccooaattee rraappiidd ddiinn ţţaarrăă ppiieesseellee ggăăssiittee.. AAuuttoorriittăăţţiillee ddiinn RRoommâânniiaa nu doar în ediţia locală.
au deschis mai multe anchete pprriivviinndd jjaaffuull aarrhheeoollooggiicc ddiinn
Sursă: http://www.hotnews.ro/stiri-ccuullttuurraa-14777713-povestea-
zzoonnaa cceettăăţţiilloorr ddaacciiccee,, iiaarr eexxppeerrţţii ddiinn OOcccciiddeenntt aauu îînncceeppuutt dduuppăă
complicata-tezaurelor-dacice-cum-ttooppiitt-sub-ochii-nostri-
22000055 ssăă ttrriimmiittăă iinnffoorrmmaaţţiiii îînn ţţaarrăă ddeesspprree ffaappttuull ccăă oobbiieeccttee ddaacciiccee
comori-care-nu-fost-stare-pprrootteejjaamm..hhttmm
vvaalloorrooaassee ssuunntt ssccooaassee ppee bbaannii ggrreeii llaa lliicciittaaţţiiee îînn OOcccciiddeenntt..
Odiseea braţărilor din aur – RReeccuuppeerraarreeaa uunnoorr oobbiieeccttee ccuu
care dacii domoleau mânia zeilor
VVaattiiccaannuull ccoonnffiirrmmăă tteeoorriiaa ddaaccoollooggiilloorr::
CCâânndd ssppuunneemm bbrrăăţţaarraa nnee ggâânnddiimm llaa cceevvaa ffiinn şşii ssuubbţţiirree,, îînnssăă ddaaccăă
Dacii n-aauu ffoosstt rroommaanniizzaați, ci erau
nnee rreeffeerriimm llaa cceelleebbrreellee bbrrăăţţăărrii ddaacciiccee,, ddeeffiinniiţţiiaa ddiinn pprreezzeenntt nnuu ssee
aapplliiccăă.. ÎÎnn pprreezzeennttaarreeaa ssaa,, ddiirreeccttoorruull MMuuzzeeuulluuii ddee IIssttoorriiee ssppuunne strămoșșiiii rroommaanniilloorr ccoonndduușșii ddee Traian
ccăă,, uunneellee bbrrăăţţăărrii ddaacciiccee ccâânnttăărreeaauu cchhiiaarr şşii 11,,55 kkgg,, ttooaattee eerraauu
multi-ssppiirraallaattee şşii ssee tteerrmmiinnaauu îînn ccaapptteellee ddee şşaarrppee mmiiggăăllooss
lucrate.
CCeeeeaa ccee aaffiirrmmăă aaccuumm ooaammeenniiii ddee şşttiiiinnţţăă şşii iissttoorriicciiii ddiinn
PPee tteerreennuull aacccciiddeennttaatt şşii ffooaarrttee ddiiffiicciill ddiinn zzoonnaa ccaappiittaalleeii ddaacciiccee,, llaa
Occident,, ddaarr şşii cceerrcceettăăttoorriiii ddee llaa HHaammbbuurrgg,, ccaarree aauu
1000–11330000 mmeettrrii aallttiittuuddiinnee,, aacceessttee bbrrăăţţăărrii nnuu eerraauu ppeentru
prelevat ADN-uull uunnoorr mmoorrmmiinnttee ssttrrăăvveecchhii ddee ppee tteerriittoorriiuull
ooaammeenniiii ddee rrâânndd,, ccii îînnddeepplliinneeaauu rroolluurrii ssppeecciiaallee.. UUnneellee eerraauu
DDaacciieeii,, ccăă rroommâânniiii ssuunntt uurrmmaaşşiiii ddaacciilloorr,, rraammuurraa nnoorrddiiccăă aa
ooffrraannddee aadduussee zzeeiilloorr,, ffiiiinnddccăă aauu ffoosstt îînnggrrooppaattee ffăărrăă mmăăccaarr ssăă ffii
ttrraacciilloorr,, eessttee ttoott mmaaii eevviiddeenntt şşii ddeevviinnee uunn ccuurreenntt iissttoorriiooggrraaffiicc
fost purtate şi se bănuieşte că prin acestea, ddaacciiii ddoorreeaauu ssăă-şi
autentic.
eexxpprriimmaa mmuullţţuummiirreeaa ppeennttrruu bbuunnăăvvooiinnţţaa ddiivviinnăă ssaauu ssăă
domolească mânia zeilor, în vremurile tulburi.
pppp.... 5555 LLLLLLLLoooooooohhhhhhhhaaaaaaaannnnnnnnuuuuuuuullllllll nnnnnnnnrrrrrrrr........ 3333333322222222,,,,,,,, ddddddddeeeeeeeecccccccceeeeeeeemmmmmmmmbbbbbbbbrrrrrrrriiiiiiiieeeeeeee 22222222000000001111111144444444
IIIIssssttttoooorrrriiiieeee
M
iceal Ledwith, confident al Papei Ioan Paul al II-lea şi Densuşianu şi Vasile Pârvan şi chiar editasem celebra carte a lui
omul care a avut acces la toate documentele secrete Nicolae Miulescu, “Dacia – Ţara Zeilor”, ce susţinea originea
din biblioteca Vaticanului, a făcut recent o afirmaţie
dacă a românilor şi chiar că limba geto-dacilor era înrudită cu
care a şocat lumea academică şi nu numai.
latina, astfel explicându-se de ce Traian vorbea, conform
imaginilor de pe Columnă, cu dacii capturaţi fără translator.
Pentru susţinerea acestor teze am fost ostracizat la UBB. Era
moda atunci ca noi românii să fim latini, slavi, mongoli, cumani
sau avari, numai români NU. Bineînţeles, colegii mei, adepţii
teoriei cumane, slave şi maghiare la baza originii poporului
român erau repede răsplătiţi de Marga şi profesorii de la UBB
cu burse în străinătate şi invitaţii la conferinţe naţionale şi
internaţionale, pentru a se susţine tot felul de teze soroşiste.
De dragul adevărului istoric, chiar dacă am fost izolat în
universitate, nu am renunţat la ideea că românii sunt urmaşii
dacilor, ca trunchi etnic major. Pur şi simplu m-am bazat pe
logica istorică simplă. Romanii au cucerit numai circa 28% din
teritoriul Daciei.
Dacia, în maxima ei expansiune
Pe Traian nu l-a interesat decât un culoar de ocupaţie spre
El a declarat că latina cultă se trage din limba română străveche,
capitala Sarmisegetuza şi minele de sare şi aur de la Roşia
nu invers, cum se credea până acum! Într-un interviu acordat
Montana din Munţii Apuseni, ca să-şi umple tezaurul de la
postului de televiziune TVR Cluj, în decembrie 2012, Miceal
Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, unul din Roma. Dacia lui Burebista şi Decebal se întindea de la Tisa,
oamenii care au avut acces la cei 230 de kilometri de rafturi cu Carpaţii Păduroşi în Slovacia, Bucovina de nord din Ucraina de
cărţi din arhiva bibliotecii Vaticanului şi fost membru al azi, peste Nistru până la Bug.
Comisiei Teologice Internaţionale, a făcut o declaraţie şocantă:
“Chiar dacă se ştie că latina e limba oficială a Bisericii Catolice,
În concluzie, romanii au cucerit abia o treime din teritoriul
precum şi limba Imperiului Roman, iar limba română este o
ocupat de daci: ei controlau Banatul, o parte din Oltenia, Munţii
limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba română, sau
Orăştiei şi Munţii Apuseni. Dacii liberi au rămas în Partium,
precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi
Maramureş, Tisa, Bucovina de Nord, Moldova până la Nistru -
nu invers!!!
Bug şi Muntenia. Deci cea mai mare parte a teritoriului Daciei a
rămas în stăpânirea dacilor liberi.
Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai
degrabă limba latină este o limbă românească. Aşadar, vreau să-
Lupul, simbolul național al Dacilor
i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti.
Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii Istoricul Dio Cassius (n.155 – d.229 e.n.) descrie războaiele
occidentale (limba latină – n.r.)”. purtate de Daci și Romani – spunând despre Traian
(conducatorul Legiunii Romane) că a fost un trac veritabil și că
În general, istoricii români au mers pe pista falsă a cercetărilor
războaiele purtate erau fraticide (intre popoare de aceeasi
făcute de Şcoala Ardeleană că dacii au fost exterminaţi de
origine).
romani şi noi suntem latini puri. Sigur, în perioada interbelică,
curentul acesta latinist, mai mult politic decât ştiinţific, a fost Iar Traian, spunea înainte de a porni la luptă: “mă întorc în țara
atenuat, sub influenţa lui B.P. Haşdeu, de istoricii D. Giurescu, străbunilor mei“
N. Iorga sau P.P. Panaitescu, care au presărat şi elemente dacice
de continuitate şi chiar o importantă influenţă slavă. A fost Ocupaţia romană a durat din 105 până în 275 e.n., adică 170 de
comod pentru istoricii români să susţină continuitatea latină şi ani şi numai pe un teritoriu restrâns. În consecinţă cum puteau fi
originea romană a românilor din considerente politice, pentru a romanizaţi şi să-şi însuşească limba latină dacii, dacă numai o
avea un loc important în Europa, iar românii ardeleni oprimaţi treime din teritoriul lor era ocupat de către romani.
să aibă drepturi egale cu ungurii şi austriecii în Transilvania.
Mai mult, ocupaţia romană a durat numai 170 de ani, cu mult
În anii 90, la facultatea de istorie a UBB am susţinut în scrieri şi mai puţin ca în Galia şi Britania, iar englezii nu vorbesc o limbă
seminarii elementul etnic major de origine dacică a românilor în latină, iar galeza se mai vorbeşte popular până azi în unele
dauna celui latin. Eu eram un adept al teoriilor lui Nicloae regiuni ale Franţei rurale. Transilvania a fost ocupată de către
pppp.... 6666 LLLLoooohhhhaaaannnnuuuullll nnnnrrrr.... 33332222,,,, ddddeeeecccceeeemmmmbbbbrrrriiiieeee 2222000011114444
IIIIssssttttoooorrrriiiieeee
aauussttrriieeccii ddee llaa 11770000 llaa 11991188,, aaddiiccăă 221188 aannii şşii rroommâânniiii aarrddeelleennii
nnuu vvoorrbbeesscc ggeerrmmaannaa nniiccii aaccaassăă şşii nniiccii ppee ssttrraaddăă,, ppooaattee nnuummaaii
elevii de la un liceu de profil. AARRGGUUMMEENNTTEE TTOOPPOONNIIMMIICCEE DDIINN DACIA
PPRRIIVVIINNDD OORRIIGGIINNEEAA
VALAHICĂ A GRAIULUI UUMMAANN AARRTTIICCUULLAATT
GGeeoorrggee LLiivviiuu TTEELLEEOOAACCĂĂ
ÎÎnnccăă pprreeaa ppuuţţiinn vvaalloorriiffiiccaattăă,, ddaarr pprreezzeennttăă îînn iissttoorriiee ppee
ppaarrccuurrssuull mmaaii mmuullttoorr mmiilleenniiii,, eecchhiivvaalleennţţaa eettnnoonniimmeelloorr VVllaacc-
DDaacc aa ffoosstt aaffiirrmmaattăă ppâânnăă ttâârrzziiuu îînn ssccrriieerrile bizantine ale lui
Suidas, Constantin al VIII PPoorrffiirrooggeenneettuull ((sseeccoolluull XX)), sau în
ale lui Kekaumenos (secolul XI),, ccaa şşii îînn AAnnaalleellee BBooeemmiiccee
ale Papei Pius al II-lea (secolul XV).
nn nnuummeellee aacceesstteeii eecchhiivvaalleennţţee ttooppoonniimmeellee DDaacciieeii ssuunntt
Î
vvaallaahhiiccee,, iiaarr ccaa rreeppeerree ffuunnddaammeennttaallee ccaarree ccoonndduucc la originea
Basarabenii auu ffoosstt ooccuuppaaţţii 220000 ddee aannii ddee rruuşşii ddaarr vvoorrbbeesscc lliimmbbaa
ggrraaiiuulluuii uummaann aarrttiiccuullaatt,, eellee ccoonnffeerrăă aacceesstteeii oorriiggiinnii ddeennuummiirreeaa
rroommâânnăă îînn ffaammiilliiee.. DDeeccii iiddeeeeaa rroommaanniizzăărriiii DDaacciieeii ooccuuppaattăă
ddee oorriiggiinnee vvaallaahhiiccăă aa ggrraaiiuulluuii uummaann aarrttiiccuullaatt.. DDuuppăă ccuumm ssee vvaa
tteerriittoorriiaall nnuummaaii oo ttrreeiimmee ddee RRoommaa ccaaddee şşii ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall
vveeddeeaa cchhiiaarr ggrraaiiuull uummaann aarrttiiccuullaatt aarree llaa oorriiggiinnee ccuuvvâânnttuull avlake,
simplei logici istorice. aaşşaa îînnccââtt şşii ddiinn aacceesstt mmoottiivv oorriiggiinneeaa ssaa ttrreebbuuiiee ddeennumită tot
valahică.
TToott mmaaii eevviiddeenntt iieess llaa lluummiinnăă cceerrcceettăărrii şşttiiiinnţţiiffiiccee lleeggaatte de
AADDNN,, ccăă rroommâânniiii ssuunntt uurrmmaaşşiiii ddaacciilloorr.. NNuu vvaa ttrreeccee mmuulltt ttiimmpp
CChhiiaarr îînnaaiinnttee ddee aa ppăăttrruunnddee îînn AArrddeeaall – inima Daciei, acolo
când curentul istoriografic al originii geto-ddaaccee aa lliimmbbiiii şşii uunnddee mmaaii mmuullttee ooiiccoonniimmee ddee ffoorrmmăă DDaaiiaa rreepprreezziinnttăă
poporruulluuii rroommâânn ssee vvaa iimmppuunnee,, bbiinneeîînnţţeelleess ccuu rreeccuunnooaaşştteerreeaa ccoorreessppoonnddeennttuull ttooppoonniimmiicc aall lluuppuulluuii ffrriiggiiaann nnuummiitt ddaaooii,, vvooii
unor influenţe istorice latine sau slave. mmeennţţiioonnaa îînn mmoodd ddeeoosseebbiitt ccoommuunniiccaarreeaa ssuussţţiinnuuttăă ddee
academicianul Vladdiimmiirr GGeeoorrggiieevv llaa CCoonnggrreessuull iinntteerrnnaaţţiioonnaall ddee
onomasticcăă ddee llaa HHaaggaa,, ddiinn aannuull 11996666. Cu această ocazie
Genetic, nu ne-am schimbat ddee 55..000000 ddee aannii,, ssuunntteemm ttoott ddaaccii
aaccaaddeemmiicciiaannuull bbuullggaarr aa aarrăăttaatt ccăă mmaarriiii aafflluueennţţii aaii DDuunnăărriiii::
PPrruuttuull,, SSiirreettuull,, LLoomm,, JJaannttrraa,, VVeeddeeaa,, OOllttuull,, VViitt,, JJsskkăărr,, JJiiuull,,
UUnn ssttuuddiiuu ddee ppaalleeooggeenneettiiccăă,, rreeaalliizzaatt îînnttrree aanniiii 22000033-2006, a
Timocul, Morava, Timişul, Drava, SSaavvaa,, TTiissaa,, RRaaaabb,, MMuurreeşşuull
aarrăăttaatt ccăă,, ggeenneettiicc,, ssuunntteemm ddaaccii,, iiaarr tteeoorriiaa llaattiinniizzăărriiii ffăăccuuttee ddee ppooaarrttăă ddeennuummiirrii ccaarree aauu ccââttee uunn îînnţţeelleess bbiinnee ddeeffiinniitt pprriinn
Imperiul Roman este falsă. raportarea lor la rădăcinile indo-eeuurrooppeennee.. DDee aaiiccii şşii ccoonncclluuzziiaa
ddoommnniieeii ssaallee ccăă tteerriittoorriiiillee uuddaattee ddee aacceessttee rrââuurrii aauu ffăăccuutt ppaarrttee
SSttuuddiiuull,, rreeaalliizzaatt ddee ddrr.. GGeeoorrggeettaa CCaarrddooşş,, ssppeecciiaalliisstt îînn ggeenneettiiccăă,, ddiinn cceeaa mmaaii vveecchhee vvaattrrăă aa eelliitteeii ccaarree aa ccrreat limbile indo-
cu sspprriijjiinnuull UUnniivveerrssiittăăţţiiii ddiinn HHaammbbuurrgg,, GGeerrmmaanniiaa,, aa ppoorrnniitt ddee llaa europene.
ţţeessuuttuurrii oossooaassee rreeccoollttaattee ddiinn ppeessttee 2200 ddee ssiittuurrii aarrhheeoollooggiiccee ddiinn
RRoommâânniiaa,, ddee llaa uunn nnuummăărr ddee 5500 ddee iinnddiivviizzii aappaarrţţiinnâânndd
ÎÎnn bbuunn aaccoorrdd ccuu ddeessccooppeerriirreeaa aaccaaddeemmiicciiaannuulluuii GGeeoorrggiieevv ddee llaa
ppooppuullaaţţiiiilloorr ccaarree aauu ttrrăăiitt aaiiccii ccuu 55..000000 ddee aannii îînn uurrmmăă..
ccaarree eemmaannăă oo ccoonncclluuzziiee ffăărrăă eecchhiivvoocc,, aamm rreemmaarrccaatt îînn bbaazziinnuull
aarrddeelleeaann aall OOllttuulluuii ccăă ddeennuummiirriillee rrââuurriilloorr învecinate Valchid,
Datele genetice obţţiinnuuttee aauu ffoosstt ccoommppaarraattee ccuu cceellee aallee rroommâânniilloorr Calva, Albac şi Coveş ddeeccuurrgg ssuucccceessiivv ddee llaa ccuuvântul
ddee aassttăăzzii.. CCoonncclluuzziiaa aa ffoosstt ccăă îînnttrree aaccttuuaallaa ppooppuullaaţţiiee aa RRoommâânniieeii primordial avlakeccuu îînnţţeelleessuull ssăăuu ddee rrââuu îînn ggrraaiiuull aarroommâânniilloorr..
şşii cceellee ccaarree aauu ttrrăăiitt ppee tteerriittoorriiuull aacceesstteeii ţţăărrii ccuu 55..000000 ddee aannii îînn
uurrmmăă eexxiissttăă oo ccllaarrăă îînnrruuddiirree ggeenneettiiccăă,, iiaarr ffoonndduull ddee bbaazzăă
Corespunzător aceluiaşi arhetip aavvllaakkee devenit vlac, atestat şi în
dovedeşte continuiittaatteeaa şşii lleeggăăttuurraa ssttrrâânnssăă ccuu ppooppuullaaţţiiaa
forma avrag,, mmaaii ccuurrgg îînn aacceeeeaaşşii zzoonnăă rrââuull AAvvrriigg ccuu aafflluueennttuull
străveche, adică cu dacii, ramura nord-dduunnăărreeaannăă aa mmaarreelluuii ssăăuu GGiivvrraa ((JJiivvrraa)) ccaa ddoovvaaddăă ccăă ppoorrnniinndd ddee llaa aarrhheettiipp hhiiddrronimele
neam tracic. ssee ddeedduucc ssuucccceessiivv,, uunneellee ddiinn aalltteellee pprriinn aannaaggrraammaarree,, pprriinn
mmooddiiffiiccaarreeaa uunnoorr ffoonneemmee,, ssaauu pprriinn aaddaaoossuull ddee ssuuffiixxee eettcc.. CCaa
ddoovvaaddăă ccăă ssuucccceessiiuunneeaa hhiiddrroonniimmiiccăă,, ddeejjaa iinnvvooccaattăă,, eexxeemmpplliiffiiccăă
oo lleeggiittaattee aa ggrraammaattiicciiii uunniivveerrssaallee,, mmeennţţiioonnăămm ccăă ppee llâânnggăă
hidronimul CCaallvvaa îînn ţţaarrăă ssee mmaaii îînnttââllnneesscc aallttee ttrreeii rrââuurrii ccuu
nnuummeellee ddee CCoollbbuu,, nnuummee ccaarree llaa pprriimmaa vveeddeerree ppaarree aabbssuurrdd ppeennttrruu
oo aappăă ccuurrggăăttooaarree.. DDaarr nnuummaaii llaa pprriimmaa vveeddeerree,, ffiiiinnddccăă nnuummeellee
rrââuurriilloorr nnuummaaii rraarree oorrii aauu ffoosstt aattrriibbuuiittee,, aaşşaa dduuppăă ccuumm ssuunntt
pppp.... 7777 LLLLLLLLoooooooohhhhhhhhaaaaaaaannnnnnnnuuuuuuuullllllll nnnnnnnnrrrrrrrr........ 3333333322222222,,,,,,,, ddddddddeeeeeeeecccccccceeeeeeeemmmmmmmmbbbbbbbbrrrrrrrriiiiiiiieeeeeeee 22222222000000001111111144444444
IIIIssssttttoooorrrriiiieeee
denumite străzile, de exemplu, în memoria cuiva sau a ceva, care cu timpul au devenit limbi de sine stătătoare. Acestea sunt
procedee care urmează de asemenea o logică a grupării principiile cele mai generale care fundamentează gramatica
(compozitori, scriitori, eroi, plante etc). universală a limbilor, căutată de peste 2500 de ani de toţi marii
savanţi ai lumii.
Râurile cel mai adesea au fost denumite prin derivare fonetică
pornind de la o primă denumire de râu căruia, adeseori i s-a Faptul că a fost dedusă pe un număr minim de cazuri nu trebuie
spus simplu gârla. Acesta este şi motivul pentru care, tot în să surprindă din moment ce denumirea Calva-
bazinul Oltului există hidronimul Gârla Mare, iar prin raportare Colbu paradoxală pentru o apă curgătoare a evidenţiat în mod
la ea Gârlăţelul, de la care prin pierderea consoanei -r- s-a decisiv ideea că forma noului cuvânt s-a obţinut, în mod
format hidronimul Galaţul pentru un alt pârâu care curge în predilect, prin modificarea formei cuvântului
acelaşi bazin hidrografic. În mod similar există în bazinul preexistent avlake care înseamnă apă curgătoare. Şi Kalva-
Mureşului Gălăoaia Mare, în loc de Gârloaia Mare şi pe lângă Kolbu ca hidronim înseamnă tot apă curgătoare, dar apa unui alt
ea pârâiele denumite Gălăoaia, Gălăoaia Mică şi Gălăuţaş. curs care a şi primit acest nume, în mod cu totul independent de
substantivul comun colb, care în limba română înseamnă
Urmând raţiuni similare alte denumiri de ape curgătoare s-au pulbere.
format pornind de la cuvântul avlake care înseamnă tot gârlă în
arhaicul grai aromân. Dacă ar fi să numerotăm cu 1, 2 şi 3 În alt timp, în alt loc, şi un cu totul alt grup de observatori a
consoanele v, l şi c ale primei denumiri avlake, atunci în constatat că pământul foarte bine mărunţit de roţile carelor pe
denumirile ulterioare ordinea consoanelor ar fi permutate astfel: drumurile de ţară dobândeşte caracteristica unui fluid care poate
fi turnat ca apa râului, dar care nu este apă ci pulbere uscată,
Avlake – 123 adică ar fi ca apa dar este cu totul opus apei prin celelalte
Kalva – 321 proprietăţi şi atunci ca gen proxim s-a asemănat cu apa
Alvak – 213 respectiv Albac adică 21′3 unde v→b curgătoare dar NU i s-a spus avlake, ci s-a adoptat forma
Koveş – 31 + eş
inversă kalva respectiv colb din moment ce prin celelalte
Avrig – 12′3′ unde l→r şi k→g
Givra – 3′12′ proprietăţi colbul este inversul apei.
În zonă se mai află, însă, şi localităţile Bărcuţ, Bârghiş, Agârbiş, Omonimele, a căror formare şi existenţă nu au fost încă
Richiş, Retiş dar şi Ighiş etc care conform notaţiei propuse se explicate, sunt încă o dovadă că în epoci diferite şi în locuri
reprezintă asfel: diferite uneia şi aceleiaşi noi forme provenite de la un cuvânt
Bărcuţ – 1′2′3 + uţ polisemantic cu valoare de gen proxim i-au fost atribuite
Bârghiş – 1′2′3′ + hiş înţelesuri diferite. Acesta este şi motivul, încă necunoscut
Agârbici – 3′2′1′ + ici
academicianului Georgiev, pentru care macrohidronimele din
Recea – 2′3
Richiş – 2′3 + hiş bazinul Dunării sunt omonime ale unor cuvinte de uz comun din
Retiş – 2′3′′ + iş, unde grupul de litere chi→ti (palatalizare) fondul principal indo-european având, însă, aceeaşi proiecţie în
setul de rădăcini indo-europene care au în vedere numai forma,
Ighiş – 3′ + hiş dar nu şi înţelesul. Denumirile marilor râuri din bazinul Dunării
se aseamănă doar formal cu anumite cuvinte de uz comun, tot
De unde rezultă că pentru a obţine o nouă denumire, adică un aşa după cum denumirea râurilor Colbu se aseamănă doar
nou cuvânt, s-a recurs la permutarea consoanelor, dar şi la formal cu substantivul de uz comun colb, având acest înţeles de
transformarea lor după bine cunoscutele reguli de transformare pulbere, de această dată chiar paradoxal pentru o apă
fonetică ca într-un joc de imaginaţie, chiar mai simplu decât curgătoare.
cuvintele încrucişate.
Revenind la hidro-toponimia din Ardeal, vom arăta că pe lângă
Acesta este modul, acesta este singurul mod, în care s-au localitatea Bârghiş se află localităţile Berghin, Merghin şi apoi
format principalele cuvinte, adică din unul în altul, într-o Reghin, care toate valorifică, succesiv, arhetipul
succesiune care a urmărit pas de pas nevoile de comunicare primordial avlake. Ca dovadă că Ardealul este vatra originară a
ivite în viaţa de zi cu zi. Cuvântul care deja preexista reprezenta acestei înţelepciuni adamice de a crea toponime începând cu
genul proxim, de la care pornind se obţinea prin metaforizare arhetipul, adică începând cu începutul începuturilor, voi arăta că
cuvântul cel nou, a cărui diferenţa specifică se exprima cu aici densitatea acestor ansambluri toponimice de vecinătate este
ajutorul unei noi forme obţinută prin utilizarea unuia din cea mai mare. Aşa de exemplu, numai puţin mai spre est de
procedeele de mai sus. Treptat aceste procedee s-au diversificat localităţile Avrig cu replica sa Bârghiş, adică în Secuime, se
tot mai mult. Aşa au luat naştere cuvintele, aşa au luat naştere şi află localitatea omonimă Vârghiş de la care rezultă oiconimele
cuvintele grupurilor care roiau din vatra primordială (ulterior şi Arcuş, Racoşul – de Sus şi de Jos – dar şi un alt Reci. De la
din vetrele secundare ş.a.m.d.) fiecare grup gândind în mod Racoş derivă, prin pierderea (afereza) lui R, denumirea
specific atât metafora de trecere de la cuvântul gen proxim la localităţii Acoş de Niraj cu omonimele Acâş pentru o localitate
cuvântul cel nou, cât şi forma de individualizare a noului din judeţul Satu-Mare şi Acăş pentru o localitate din judeţul
cuvânt. Ca urmare a faptului că şi alegerea cuvântului gen Bacău. Mai multe localităţi cu denumirea de Racova şi altele
proxim putea fi diferită au apărut sinonimele. Prin asemenea denumite Racoviţă cu structura de consoane 2′31 se află tot în
evoluţii proprii diferitelor grupuri umane au apărut dialectele Ardeal. Corespunzător hidronimului Coveş din grupul de
pppp.... 8888 LLLLoooohhhhaaaannnnuuuullll nnnnrrrr.... 33332222,,,, ddddeeeecccceeeemmmmbbbbrrrriiiieeee 2222000011114444
IIIIssssttttoooorrrriiiieeee
hidronime Avrig-Bârghiş prezentat, în judeţul Covasna se află privind originea graiului uman articulat. Multă vreme, însă, am
unul din cele două râuri Covasna ale ţării. bătut pasul pe loc până când primului arhetip ji cu înţelesul de
apă curgătoare i-am mai putut asocia cuvintele arhetipale jilav,
Plasată tot în secuime remarcabila serie, alcătuită din vilaj şi istru, toate trei tot cu înţelesul de apă curgătoare. Din
denumirile râurilor învecinate ca afluenţi ai Oltului, Vârghiş- nefericire, cuvântul ji, cuvântul marelui start în epopeea
Hârghiş-Cârţiş(oara)-Creaţa-Craca-Cracu-Crăciun devenirii umane prin vorbirea articulată, cuvânt care se află
demonstrează că fonemul (litera) V → H → C, dar şi că inclusiv la originea graiurilor sinice, lipseşte din dicţionarul
arhetipul primordial avlake poate genera cuvintele cracă, crac, limbii române, deşi eu am constat că localnicii din zona Filiaşi –
dar mai ales cuvântul Crăciun. Prin analogie cu acest lanţ România îl folosesc şi astăzi cu înţelesul de apă curgătoare.
etimologic, bine ilustrat din punct de vedere hidronimic, se Numai în virtutea acestui înţeles, importantul râu care trece prin
explică felul în care Valah-Valah, numele arhetipal al Marelui Petroşani, Filiaşi, Craiova poartă numele de Jiu.
Dumnezeu, nume încriptat în tetragrama sacră YHWH, a
devenit pentru români Crăciun, dar zis şi Moşul, tocmai pentru Spre deosebire de cuvântul ji, care este prima mare
a pune în evidenţă calitatea Sa de ziditor al cerului şi al substantivizare pentru onomatopeea râului, cuvântul avlake este
pământului, pe care ni le-a dat nouă spre moştenire cu toate consemnat în impunătorul dicţionar a lui Tache Papahagi şi
bunătăţile lui. Colindele noastre precreştine oferă o amplă ilustrat prin propoziţia în dialect aromân: „Prit hoară cură una
susţinere mitică echivalenţei lingvistice dintre sintagma avlake”. Cunoscut şi prin variantele sale avlakiu cu înţelesul de
teonimică arhetipală Valac-Valac şi Moş Crăciun. Aşa dar râuleţ şi de brazdă, dar şi prin cea de avrag care are numai
sensul primar al cuvântului moş, din substratul româno-albanez înţelesul de brazdă, cuvântulavlake se dovedeşte a fi principala
prelatin, nu a fost cel de om în vârstă, ci a fost cel de matrice a graiurilor umane aşa cum a fost ea definită de
întemeietor de moştenire; evident, el are şi conotaţia de bătrân postulatul lui Ernst Cassirer, dar şi temeiul sistemului de
fiindcă este înainte mergător. cunoştinţe organizate într-un model al lumii, sistem preconizat
ulterior de Noam Chomsky.
Iată şi un alt exemplu care ilustrează că gramatica universală a
limbilor a fost încredinţată memoriei milenare mai ales prin Mai apropiat de modul nostru de a gândi, Chomsky realizează,
sistemul denumirilor geografice de vecinătate din Ardeal şi din prin utilizarea calculatoarelor electronice, o imagine de
zona sa înconjurătoare. În munţii Retezat, cu deschiderea spre ansamblu a fenomenului lingvistic şi sesizează că limbajul
Sarmizegetusa, Haţeg, Tărtăria, grupul de strictă vecinătate al natural nu depinde numai de lexic şi gramatică ci şi de o bază
localităţilor Vulcan, Lupeni, Uricani împreună cu vârful de cunoştinţe organizate într-un model al lumii. Or, râul a fost
Peleaga (a se citi vârful pelasgilor) îşi regăseşte o primă replică indicat ca model al lumii încă din antichitate de Heraclit din
tot în ţinutul secuilor. Aici în aval de localitatea Vlăhiţa, atestată Efes (540-475 AC) şi cu toate acestea râul nu a putut fi
documentar din anul 1301 se găseşte astăzi localitatea Ulcani, recunoscut ca modelul care a guvernat programarea
numită Vulke la anul 1550, de la care au derivat numele procesorului mintal al vorbirii fiindcă apelativele primordiale
localităţilor învecinate Bulgăreni, Beclean, Lupeni şi apoi pentru râu nu le căutase nimeni acolo unde ele erau de fapt,
Păuleni. adică în substratul profund al limbii române, greşit considerată
neo-latină. Uşurinţa cu care fusese considerată neo-latină
O a doua replică a grupului de strictă vecinătate Vulcan, ignorase nu numai cuvintele de substrat, dar mai ales faptul că
Lupeni, Uricani se întâlneşte la trecerea munţilor, în zona arheologia conferise, deja, teritoriului dacic o poziţie centrală în
Ploeşti, unde întâlnim localităţile învecinate Vâlcăneşti, vatra originară a băştinaşilor Europei, acolo unde era şi firesc să
Bălceşti, Lipăneşti, Păuleşti şi chiar Ploeşti, a căror apropiere apară graiul uman.
geografică este o dovadă suficientă că toate toponimele acestea
provin de la cuvântul Vâlcăneşti, adică de la Ca model al lumii imaginat de Chomsky, râul, numit avlake, a
arhetipal avlake respectiv vlac. oferit gândirii lingvistice atât numele său ca matrice
metaforizabilă, cât şi principalele direcţii de metaforizare,
Rezultă de aici, chiar şi fără alte exemple, caracterul special al deoarece ideea de râu are cel puţin zece înţelesuri. Considerând
cuvântului avlake, care în dialectul aromân înseamnă apă râul gen proxim, diferenţa specifică a fiecărui nou concept s-a
curgătoare, gârlă. Şi cuvântul avlake este cuvânt special tocmai definit prin metaforizare şi a fost individualizat prin câte un
fiindcă desemnează apa curgătoare. Malurile râurilor au cuvânt a cărui formă reflectă vizibil, mai ales prin structura
reprezentat până nu demult, singurele locuri care au putut consoanelor sale, legătura sa cu forma avlake. După modelul de
susţine existenţa comunităţilor umane în cadrul cărora trebuia să gândire prin care s-au putut explica înţelesul şi forma
apară comunicarea prin grai articulat. Acest considerent de conceptului de colb pornind de la avlake, iată în continuare alte
ordin antropologic a şi fost primul considerent care m-a ajutat exemple care arată că fiecare din cele minimum zece înţelesuri
să descopăr rolul fascinant al râului în dezvoltarea gândirii şi ale conceptului de râu denumit avlake a susţinut prin
vorbirii umane. metaforizare formarea a noi cuvinte. Astfel pentru:
Spre norocul meu şi al acestei descoperiri, de la primele 1. Înţelesul de apă, sau în legătură cu apa în sanscrită:
tentative am şi obţinut primele confirmări care au evidenţiat
importanţa râului în guvernarea proceselor psiho-mentale balaha – apă;
baluka – nisip;
pppp.... 9999 LLLLoooohhhhaaaannnnuuuullll nnnnrrrr.... 33332222,,,, ddddeeeecccceeeemmmmbbbbrrrriiiieeee 2222000011114444
IIIIssssttttoooorrrriiiieeee
balaka – cocor; • în portugheză: bulha – zarvă, vacarm;
balahaka – nor; fragor – vuiet; în acest caz v→f, l→r, c→g plus sufixul -or
kulabu – teren în lungul unui mal •
în sanscrită: kahala – sunet în general; este ca şi românescul caval
valaki – vână
valh – a vorbi, a lumina, a fi minunat;
vaha – curs de apă, râu; în acest caz se constată eliminarea consoanei -l-
valk – a vorbi;
cretan – βαϊγες, grec – αϊγες, αϊγις,
klap – a vorbi;
vac – a vorbi;
germ. – Bach, Woge fr.- vague Vāć – glas, grai, cuvânt. Noţiune cu atribute cosmogonice în mitologia vedică.
vasu – apă, baltă, băltoacă; litera -h- a fost înlocuită cu litera -s- Rigveda identifică această noţiune personificată cu sufletul lumii sau, pentru
var – apă; aceeaşi semnificaţie, cu suflul universal. Aşa dar, cu patru mii de ani în urmă
varsa – ploaie; vedicii sacralizaseră cuvântul avlake, în varianta sa Vāć, pentru rolul său de
sarva – curgere, fântână; întemeietor al vorbirii, numit aici suflul universal.
• •
în portugheză: în latină: versus, us – vers; ca şi în română
•
în engleză: blast – sunet, zgomot;
balsa – baltă, tocitoare, plută; • în elină: λογος – cuvânt; ca şi în cazul cuvântului lac aici s-a
pierdut consoana v-
varga – teren mlăştinos;
vaga – val; 4. Înţelesul de lumină, culoare
bulcao – nor negru de ploaie;
borrico – ploaie măruntă;
•
în aromână: fleacă – flacără; în acest caz v→f
galbin – galben; ca formă intermediară va fi fost calvin
•
în spaniolă: vega – câmpie irigată, luncă; •
în sanscrită: valh – a lumina;
•
în română: val – val de mare; varce – a străluci;
barga – scânteie, splendoare;
• vlex – a vedea;
în aromână: buclă – doniţă, găleată; lok – a vedea; în latină: lux,cis – lumină, în engleză: look – a privi
ploscă – mic recipient cu dop pentru băuturi; kapila – culori roşiatice
• în latină: lacus – lac; cuvânt format prin pierderea consoanei • în portugheză: ver – văz // a vedea, a privi, a zări, a înţelege;
v- •
• în engleză: blaz – vâlvătaie, incendiu, culoare strălucitoare;
în albaneză: bllacë – băltoacă; •
în rusă: блеск – luciu, strălucire
baltë – noroi, tină;
vallkua – mai pentru bătut rufele la râu// plasă pentru prins
anghilele; 5. Înţelesul de trecătoare, cale, acces etc
vërshim – revărsare, inundaţie;
vir – pârâiaş, şuviţă, fir de apă, fir; aceasta este şi originea
•
cuvântului fir în aromână: avrag – brazdă;
vlagë – umiditate, umezeală, sevă; gavră – gaură;
vlug – umezeală, sevă a pământului; • în albaneză: vragë – cărare, potecă, cicatrice;
vrug – mană; lug – jgheab, adăpătoare;
birë – gaură, bortă;
•
vurg–depresiune mlăştinoasă, zaţ negru de în portugheză: bica – ţeavă de canal;
măsline; buraco – gaură, orificiu;
vesë – rouă: brecha – breşă, spărtură;
buhar – coridor
•
• bocal – deschizătură, intrare;
în greacă: δρόσος – rouă;
boca – intrare;
•
în rusă: влага – umezeală; beco – ulicioară;
волна – val de mare; лужа – băltoacă; луг – luncă, pajişte, păşune; •
în latină: versus,us – brazdă, linie;
•
în germană: Wolke – nor; versus – înspre, către;
•
în germană: Wag – cale, drum;
2. Înţelesul de răcoare
6. Înţelesul de limită, graniţă, obstacol
în aromână: vrăhnos – răguşit;
în spaniolă: fresca – răcoare; în acest caz v→f, l→r, c→sc •
helada – ger; în sanscrită: balahaka – munte;
în rusă: холод – frig, răcoare, ger; kula – tot ceea ce se opune ca obstacol, acoperă sau protejează;
•
în greacă: δροσιά – răcoare; aici v→δ, l→ρ, cia→σιά în greacă: βραχος – stâncă;
în română: frig – cuvânt asemănător cu Avrig, în care v→f, l→r, c→g άκρα, άκρη – margine, cap, promontoriu;
în engleză: frost – ger; • în rusă: верх – vârf, pisc, creastă;
берег – mal, ţărm;
•
3. Înţelesul de zgomot, rostire în germană: Berg – munte;
•
în albaneză: breg – ţărm, chei, margine;
• buzë – buză, margine;
în aromână: sălăvate – gălăgie mare;
bokë – deal; spre deosebire de bocë – o cană mare de apă;
lavă – zgomot, zarvă;
•
în spaniolă bulla – zarvă, gălăgie;
pppp.... 11110000 LLLLoooohhhhaaaannnnuuuullll nnnnrrrr.... 33332222,,,, ddddeeeecccceeeemmmmbbbbrrrriiiieeee 2222000011114444
Description:Sponsori: Ec. Floriana Enache – SC Enache Morărit SRL, Ing. Ion Vasilica - SC. Petal S.A. Huși, Ing. Marcel Tofan – SC Miluca SRL,. Ing. Ioan Ciomaga – Viacons Rutier SRL , Ing. Valentin Asandei Rominstal Solar SRL, Dr. Nelu Tătaru – Crataegus Pharm SRL,. Adrian Dominte – SC Anta 95 SR
