Table Of ContentKemom Chʼabʼal
Jun ütz nuk’ulem samaj richin sik’itz’ib’anem akuchi’ nawïl
jeb’ël na’oj
Rukaj rupalb’al tijonik
Kaqchikel
oj
a’
n
ël
b’
e
wïl j
a
n
hi’
c
u
k
a
m
e
n
a
b’
z’i
k’it
si
n
hi
c
aj ri
m
a
s
m
e
ul
k’
u
n
z
üt
n
u
J
-
k
ni
o
al tij
b’
al
p
u
aj r
k Nutzʼibʼawuj richin
u
R
-
el
hik qʼijunïk chuqaʼ solïk
c
q
a
Distribución gratuita K
Kemon ch’ab’äl
Rukaj rupalb’al tijonïk
Cuarto grado primaria
Kaqchikel
Nutz’ib’awuj richin
q’ijunïk chuqa’ solïk
Nub’i’:
Catalogación de la fuente
PRODESSA - Proyecto de Desarrollo Santiago .
Mi cuaderno para pensar y resolver - Kemon ch’ab’äl - Cuarto grado primaria.
Programa de lectoescritura eficaz con enfoque de valores.
Proyecto de Desarrollo Santiago - PRODESSA. Primera edición.
Guatemala, 2013. 176 páginas ISBN en trámite.
Temas: Comprensión lectora, equidad de género, paz y derechos humanos, bilingüismo e
interculturalidad, pensamiento lógico, comunicación y lenguaje.
Autoridades Ministeriales
Oscar Hugo López Rivas
Ministro de Educación
José Inocente Moreno Cámbara
Héctor Alejandro Canto Mejía María Eugenia Barrios Robles de Mejía Daniel Domingo López
Viceministro de Diseño
Viceministro Técnico Viceministra Administrativa Viceministro de Educación
y Verificación de la
de Educación de Educación Bilingüe e Intercultural
Calidad Educativa
Samuel Neftalí Puac Méndez Ana María Hernández Ayala Carlos Jacinto Coz
Director General de Currículo Directora General de Gestión Director General de Educación
-DIGECUR de Calidad Educativa -DIGECADE Bilingüe Intercultural -DIGEBI
Equipo Técnico de DIGEBI
Rómulo Xicay Ajuchan
Subdirector de Educación Bilingüe Intercultural
Coordinación de la publicación
Departamento de Materiales
Educativos de DIGEBI
Autoridades de PRODESSA
Federico Roncal Martínez y Edgar García Tax
Codirección Proyecto de Desarrollo
Santiago -PRODESSA
Equipo de producción
Federico Roncal Martínez
Erwin Salazar De León
Coordinación de la producción
Yesenia Juárez
Edgar García Tax Silvia Montepeque Federico Roncal Martínez
Silvia Montepeque Daniel Caciá Álvarez Revisión
Erwin Salazar Mediación pedagógica y asesoría pedagógica
Autoría de lecturas
Edgar Daniel Morales Diana Zepeda Gaitán
Héctor de León Alonzo Gustavo Xoyón
Paula Véliz Diseño gráfico
Ilustración
“Se autoriza al Ministerio de Educación la edición y publicación del presente material en apoyo al
Sistema Educativo Nacional”. Lo indicado en cumplimiento con los Artículos 5, 14, 17, 21, 24 y 25 del
Decreto 33- 98 de fecha 19 de mayo de 1998, Ley de Derechos de autor y Derechos Conexos.
Este material fue elaborado por PRODESSA en el marco del convenio con el Ministerio de Educación.
Este material tiene fines netamente educativos.
2
3
Nutz’ib’awuj richin q’ijunïk chuqa’ solïk
Tawetamaj achike rub’anik ri
atz’ib’awuj chuqa’ ri rokisaxik:
Chi kijujunal ri sik’inem kik’amon
pe jun molaj solojsamaj. Ke’akanoj
pa atz’ib’awuj richin q’ijunïk chuqa’
solïk.
Xke’awïl toq xtasik’ij kib’i’ chuqa’ toq xke’atz’ët ri taq wachib’äl.
Sik’iwuj richin sik’inem
Nutz’ib’awuj richin q’ijunïk
chuqa’ solïk
4
Pan atz’ib’awuj richin q’ijunïk chuqa’ solïk ye’awil re re’:
Ruwäch ri sik’inem
1. Ruwäch wuj:
Wawe’ nawïl:
Rub’i’
Nimaläj rub’eyal
Wachib’äl
2. Chupam ri sik’inem
Wawe’ xtawïl cholajin kojlib’äl richin
nak’ulub’a kiwäch ri k’utunïk e k’o
chupam ri sik’inem.
3. Solojsamaj richin q’ijunïk chuqa’ solïj
Wawe’ ye’awïl: Taq k’utunïk chuqa’ jalajöj taq samaj chi rij sik’inem.
Tatojtob’ej nasamajij pa ayonil, xa xe ke ri’ nik’oje’ ramaj chawe
richin natz’ët we xno’ pan awi’ ri xasik’ij chuqa’ tikirel nab’ij ri ana’oj.
5
Kemon ch’ab’äl - Rukaj rupalb’al tijonïk
Nutz’ib’awuj richin q’ijunïk chuqa’ solïk
Rupam tijonïk
Rajilab’al Rub’i’ Ruwäch Nimaläj rub’eyal Ruxaq wuj
Propósito
Rosa caramelo Cuento 11
de lectura
Kanek, ri kemonel ak’wal K’ulwachinïk Runa’axik 15
Rukanoxik
Ri jamäl ch’akät Lema’ 19
ruk’u’x tzijonem
Achike awetaman chi kij ri Ixkanul Na’owiqil Ruk’u’x na’oj 25
Colorado y Ponedora Fábula Comparar 29
Ri masat B’anatajnem Yuqna’oj 33
Runatab’al
¿Ya’on q’ij chi qe qonojel? B’anajïk 39
na’oj
Ixim rik’in Aq’ab’al nikik’owsaj kik’u’x pa Ruxe’el chuqa’
K’ulwachinïk 43
runimaq’ij Twijala rutojb’alil
Rokisaxik ri
Moch’öch’
Rutzijob’al ri Alitza 47
soltzij
Ruximik ri
Ri nab’ey ch’ab’äl Lema’ tz’ib’anem rik’in ri 51
k’aslem
6
Rajilab’al Rub’i’ Ruwäch Nimaläj rub’eyal Ruxaq wuj
Ruyab’al b’eyomäl Lema’ Yuqna’oj 55
Roqaxik ri
Ri ojer kulewal ri dinosaurio Na’owiqil ruk’amal ri 59
tz’ijonem
Rujuxik kixe’
Jun ixöq tikirel nok B’anajïk 63
k’atzinel taq tzij
Maynor Lema’ Runa’axik 67
Problema
El león y el ratón Fábula 71
y solución
Hecho y
Los gastos de la familia de Juan Historieta 75
opinión
Ninb’ij rik’in
Toq xkinimär Yinok aq’omanel B’anatajnem 79
nutzij
Manäq chikopi’ jun juna’ Lema’ Runa’axik 83
Mapa
El comerciante tacaño Cuento
87
del cuento
Alguien puede limpiar para contagiar Cuento Visualizar
91
7
Kemon ch’ab’äl - Rukaj rupalb’al tijonïk
Nutz’ib’awuj richin q’ijunïk chuqa’ solïk
Rupam tijonïk
Rajilab’al Rub’i’ Ruwäch Nimaläj rub’eyal Ruxaq wuj
21. ¿Achike ta ri niqa’ chi qawäch We yotikïr niqacha’? Tzijob’enem Junamanem 95
Consejos y creencias de
22. Relato Inferir 99
nuestros abuelos y abuelas
Relacionar
23. El poema de Kanek Poema 103
texto - contexto
24. Ri kulewal ri taq äm Na’owiqil Ruk’u’x na’oj 107
Problema
25. Una escuela en huelga Relato 111
y solución
Problema
26. I er. campeonato intercultural de fútbol Noticia 115
solución
Conceptos
27. Los derechos de las niñas y los niños Historieta 119
y listas
28. En la trampa no caemos, si despacio leemos Cuento Analizar 123
Significado
29. El árbol de naranjas y Juanita Kotz’abaj Cuento por claves de 127
contexto
K’ayewal
30. Ri peqes B’anatajnem 131
chuqa’ rusolïk
8
Rajilab’al Rub’i’ Ruwäch Nimaläj rub’eyal Ruxaq wuj
31. El venado, la oveja y siendo juez, el jaguar Teatro Entonación 135
32. De probar y probar, en el clavo vamos a dar Relato Tomar apuntes 139
33. A Laura le molestan las caricias Caso Causa y efecto 143
34. Taqowuj richin nuch’utitata’ Mario Taqowuj Ch’utirisanïk 147
35. El niño del pinchazo Caso Idea principal 151
36. Campeones de velocidad Científica Monitoreo 155
Ruxe’el chuqa’
37. Ri rusamaj ri nute’ Lema’ rutojb’alil/ruk’amon 159
pe
38. La educación libera Entrevista Causa y efecto 163
39. Masacre de Pa Nimache’ Caso Relacionar 167
40. Ajilanem toq riAlonso nib’e chuwäch nipe chi rij K’ulwachinïk Juxïk 173
9
Kemon ch’ab’äl - Rukaj rupalb’al tijonïk