Istoria românilor, vol. 3, partea I

459 Pages·1944·45.216 MB·Romanian

by  Constantin C. Giurescu

ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
Profesor la Universitatea din Bueumti
ISTORIA
ROMANILOR
Ill
PARTEA INTAI
DELA MOARTEA LUI MIHAI
VITEAZUL PANA LA SFAR*ITUL
EPOCEI FANARIOTE (1601-1821)
Cu 143 de figuri In text si 7 hdrIi earl din text
EDITIA A DOUA, REVAZUTA $1 ADAOGITA
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA
39, Bulevardul Lascar Catargi, 39
DUCURE$T I 1944
www.dacoromanica.ro
PREFATA LA EDITIA A DOUA
Editia de NO, apeirutil la interval de un an, se deosebeVe de
cea precedentà printr'o serie de adaose $i de preciztai, determinate
de studiile aparute intre limp sau de cerceteirile intreprinse.
Multumesc din nou cititorilor mei pentru pretuirea aratatei fi cu
prilejul acestui volum.
Bucureoi, Mai 1943.
CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro

PREFATA
Volumul de fatà, ca ci cel precedent, se imparte in cloud peErti :
cea dintâi cuprinde istoria politicei intre 1601-1821, cea de a doua
va privi institutiile fi cultura in acelafi interval de timp.
Transilvaniei i-am consacrat trei capitole intinse, in afarei de
locul ce-1 ocupei in expunerea privind tinuturile de dincoace de Car-
pati. Romeinii din Peninsula Balcanicei au un capitol propriu.
Din ilustratiile acestui volum, un numeir insemnat mi-au fost
puse la dispozitie, in mod gratios, de urmeitoarele institutii fi per-
soane : Ministerul Propagandei (Directia Propagandei : fig. 3, 6,
10, 25, 27, 29, 32, 37, 44, 48, 49, 54, 57, 60, 67, 71, 78, 83, 92,
98, 110, 115-117, 122, 124, 136; Oficiul Na(ional de Turism:
fig. 52, 53, 55, 56, 58, 61, 84-88) ; Comisia Monumentelor Isto-
rice (fig. I, 2, 7-9, 11-18, 23-24, 26, 28, 31, 38-43, 45, 46,
59, 62-66, 68, 70, 72, 76, 80, 81, 90, 91, 94, 101, 108, 118, 128-
134) ; Muzeul Militar (fig. 5, 19, 20, 22, 23, 47, 69, 77, 82, 99,
100, 102-105, 112-114) ; Muzeul Municipiului Bucure§ti (fig.
4) ; Profesor Victor Papacostea (fig. 138, 142, 143) ; Profesor
Constantin Moisil (fig. 21, 34-36, 74, 75, 93, 95-97, 106, 107,
109, 111, 119-121, 123, 125-127, ultimele patru provenind din
lucrarea A. Resch, Siebenbürgische Manzen und Medaillen con 1538
bis zur Gegenwart, Sibiu, 190 1) ; Consilier de ambasadä Marcel
Romanescu (fig. 137, 139, 140) ; Consilier de ambasadà Octa-
vian Beu (fig. 135) f i G. N icolaiasa (fig. 50, 51, 73, 89). Rog
pe conduceitorii institutiilor amintite, pe colaboratorii acestora
imi fac o pleicutei datorie sci amintesc numele d-lor Al. Beideiutei,
Adrian Corbu, Colonel I. Gr. Po pesca, Profesor Victor Briltulescu,
www.dacoromanica.ro
VIII
Dinu Rosetti si Frasin Munteanu-Reimnic precum si toate per-
soanele de mai sus sei primeascei incei odatei vide mele multumiri.
Un numeir de capte heirti in afarei de text f i una in text ingcidue
localizarea evenimentelor povestite.
Da/ele sunt dupei stilul nou, exceptille fiind nientionate. Indicele
de nume si lucruri va incheia partea a doua a acestui volum.
Bucuresti, 30 Martie 1942.
CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
z
RADU $ERBAN
$erban era om minios, viteaz, bun,
bland Fi plin de omenie ; sdraci strdini
toti °flew loc trt inima lui ; ¡ara o car-
muia bine
(Mitropolitul Matei al Mirelor).
Luptele pentru tron. Simion Movilá. Dupa moartea lui Mihai,
boierii sài i oastea, cata mai ramasese, trecura In Tara Roma-
neasca, pe la Caineni, i asezarà tabara la satul Cdrstienefti, din
sus de manastirea Argesului (vezi si harta Nr. 1). Acolo venira
Buzestii i cei1a1i boieri si cu to%i alesera domn pe ,5'erban,
fost mare paharnic i stapan al unei averi considerabile. Acesta
luà numele de Radu; Inteun hrisov din 29 Iunie 1604, 1si spune
« nepot al raposatului Io Basarab Voevod batranul adica,
pare-se al lui Neagoe ; Inteo inscriptie contemporana, dela
mänastirea Dealului, din 27 Ianuarie 1608, se precizeazd chiar :
« nepot de fiu al lui Basdrab voevod ». Cert este ca se tragea,
prin maica-sa Maria fiica Ancai dela Coiani, din erban, marele
ban, ginerele lui Parvu Craiovescu.
Domnia Tilrii Românesti era urmaritA trig, In acelasi timp,
si de Simion Movilei; acesta, ajutat de Poloni, ocupase mai Inainte
tronul timp de vreo opt luni (20 Octomvrie 1600: lupta dela Te-
leajen 3 Iulie 1601), dupa care trebuise sà fuga In Moldova,
gonit i Invins de fratii Buzesti (vezi si vol. II, ed. 4, p. 297). Un
alt pretendent, ajutat de Turcii dela Dundre era si tânarul Rada
Mihnea, fiul lui Mihnea Turcitul. Deocamdatä biruise Simion
Movila ; armata lui, de Moldoveni, Lesi i Tatari, bate pe Mun-
teni, sub RAmnicul Särat si pe malul drept al Buzaului (15 Au-
gust). Radu erban, ales tocmai atunci domn, nu izbuteste
opreasca si e silit sá treaca peste munti, In Ardeal (Octomvrie
www.dacoromanica.ro
2 RADU $ERBAN
1601). In tabara de langa Dej, la 6 Noemvrie, domnul pribeag
depune juramântul de credinta cätre imparatul Rudolf §i-i cere,
prin Stroe Buzescu, trimis la Praha, bani de oaste §i un castel
ca loe de retragere, in cazul cand n'ar putea reocupa tronul. In
Martie 1602 pana atunci locui in ora§ul Samar Radu vru
sii treaca in Tara Romaneascä, avand ajutor din partea Impe-
rialilor ; aceasta incercare de a-§i recapata tronul nu reu§i 'ma,
oastea fiind respinsa chiar la hotar. Nici celalalt pretendent,
Radu Mihnea, nu avu mai mult noroc. Armata acestuia, alca-
tuitä din Turci dunareni, Ardeleni §i Munteni, fu batuta de co-
mandantii lui Simion Movila la Crete0i, in Oltenia, in ziva de
15 Martie ; multi dintre osta§i se innecara in Jii. 0 noua solie a
luí Radu , ,erban la imparatul Rudolf, in Aprilie 1602, avu drept
urmare organizarea unei noi expeditii In Tara Romaneasca. La
sfar§itul lui Iulie, o armata a lui trecea Carpatii prin pasul Bu-
zaului, in timp ce Buze§tii coborau pe la Caineni. Simion Mo-
vilii nu putu rezista acestor forte §i se retrase spre Moldova. La
13 August se §tia in Ardeal ca tara e in mana lui Radu erban :
urmarind pe adversar, acesta trece peste Milcov §i cla foc tar-
gului Tecuciu §i catorva sate din jur.
Lupta pentru tron nu se incheie insa aici. Simion nu voia sa
renunte ; el cere de aceea ajutor dela Tatari §i ()Mine un corp
de vreo 40.000 de calareti, condu§i chiar de Han. Radu avea §i
el ceva ajutoare trimise de Basta, un corp de cavalerie valona
§i vreo 1000 de infanteri§ti. Lupta a avut loe in ziva de 13/23
Septemvrie 1602, la Ogretin, in judetul Sacuieni §i a continuat
a doua zi la Teiwni, in acela§i judet. La Ogretin, armata lui
Radu erban i§i facuse §anturi de adapost ; ie§ind la un moment
dat, din ele, era sa fie bätutä de Tätari. La Teiu§ani, §anturile
nu mai fura parasite §i izbanda ramase de partea lui Radu. A
contribuit la aceasta §i vitejia boierilor Buze§ti, in special a lui
Stroe Buzescu ; acesta provoca la lupta pe currmatul Hanului
§i in duelul care avu loc, Tätarul fu ucis ; viteazul boier primi
insa §i el o lovitura la cap, din care, peste trei saptämäni, muri. Pe
lespedea care-i acopera mormântul, la schitul Stane§ti din Valcea,
(vezi fig. 1) e infati§ata scena luptei cu Tatarul. Inscriptia in
romane§te, alcatuita chiar de sotia raposatului, aratä razboaiele la
care a participat Stroe, sub Mihai Viteazul §i sub Radu erban
www.dacoromanica.ro
LUPTELE PENTRU TRON. SIMION MOVIL.A.
si insist a asupra celui din urma, dela Teiusani. Acolo, « jupanul
Stroe atata nevoe pre crestini vazand, statu Impotriva Tätarilor
de sa lovi Cu cumnatul Hanului junghe pre Tatar. i dinteacel
räzboi sA rani la obraz si peste <trei> saptamani sa tampla morte,
In luna lu Octovrie 2 zile va leato 7110. i nu fu pre voe cdinilor
Fig. 1. Sellitul Stane0.i, din judetul Valcea, reaidit in 1536 de Giura logoRitul ai intrat in stApit+
nirea 13uvitilor, prin efisiltoria Ricci lui Giura cu Radul ninon arrnaul, feciorul lui \gad banul.
de Tatari. Dumnezeu-1 erte. Scrisi (in loc de: scrisei) eu jupa-'
neasa Sima a stolnicului lu Stroe: Deaca voi muri, sA ma
grupati Iânga dumniia lui aicea (vezi figura 2)
».
In urma celor douà batalii, Tätarii se retraserä ; hanul, furios
de Infrangere i de uciderea cumnatului sAu, porunci ca Simion
sä fie pus In fiare « pre supt pântecele calului ». De unul din con-
curentii la domnie Radu erban scdpase. Ramânea celálalt, fiul
lui Mihnea Turcitul. Din cauza acestuia avura loe mai multe
ciocniri cu Turcii dela Dunare. La 10 Octomvrie 1.602 se stia la
Fágàra cá ei au fost batuti de Care Radu. La inceputul lui Fe-
www.dacoromanica.ro
4 RADU *ERRAN
vruarie 1603, oastea munteanä trecea Dunärea pe ghiatk si ataca
Silistra. Turcii sunt
In frá' nti ; comandan-
, tul Ahmed Pasa, gi-
nerele Hanului, fu-
A ge, dar cetatea nu
putu fi luatk. Do-
d
,.. O. A , brogea avu de sufe-
rit, Harsova fu arsd ;
'1' i[j PI
41 la satul Däeni, lo-
cuit de Romkni, un
detasament mun-
tean fu atacat insä
de skteni i distrus.
In urma acestor lup-
te, care se incheiarä
In primkvara anului
1603, Radu Mihnea
trebui sà renunte
pentru cktiva ani
la visurile sale de
domnie.
Relatiile ea Ar-
dealul. Rilzboiul cu
Moise Székely. Dar
abia se linistisera
lucrurile In aceastä.
,
1 parte, cand aten-tia
lui Radu e.rban fu
atrasä de evenimen-
tele din Ardeal. A-
colo, Sigismund Bá-
thory, care, dupá
moartea lui Mihai,
izbutise a se Intoar-
ce din nou si a relua
Fig. 2. Lespedea de pe mormantul lui Stroe Burescu. In par- tronul, abdick, pen-
tea inferioarti e hilatisatil lupta cu Tatarul si anume mornentul
tru a treia oard, In
and Stroe Il ucide, Infigand sabia In el.
www.dacoromanica.ro