Table Of Content.
1 J>.. IN PSIHANAL,IZrAp~ , ~,'r;.jI,.1'~\-"~'-- .- ,A,-..,...@..,A'-A.._.i.••_.'\k...j,.. , \ ~ , J. - , ,
~< " PRELEGVtt.EIiERlI'IIPDSECIHOPOTSIPIHDAAITENONALELOIGZIi\A:
'1 .., .. I '
I· INTRODUCERE I ~
,
:
(
It
'd
J
(1856-1.939)
Control ~tiintific ~i confruntare: prof. dr. GR. TANASESCU
Traducerea a fost facuta dupa lucmirile: Zur psychopathologie des Alltagsle
bens (1904) Uber psychoanalyse (1910) !?i Vorlesungen zur Einfiihrung in die
Psychoanalyse (1916-17) din Gesammelte Schriften, volumele : IV, VII, 1924, Inter
nationaler Psychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zurich, editie ingrijita de
Anna Freud, Otto Rank ~iJ. A. Storfer.
Colectia "Lucrari fundamentale".
initiata de Nadia Nicolescu,
este coordonata de dr. Viorel Nicolescu I;)tefanWestfried
:;;i
Pentru uzul cadrelor didactice $i al studentilor - viitori profesori
ISBN 973-30-1103-7
Redactor:· ~tefan Westfried
Tehnoredactor: Victoria Ghimi~
Coperta colectiei: Eugen Stoian
CUPRINS
Studiu introductiv: Sigmund Freud sau dreptul la" adevar
(Dr. Leonard Gavriliu) 7
INTRODUCERE IN PSIHANALIZA
Partea int'ii: ACTELE RATATE 65
I. Preambul 67
II. Actele ratate 74
III. Actele ratate (continuare) 83
IV. Actele ratate (sfiri?it) 97
pqr..tea a dotw: VISUL ....
V. DificuWiti i?i abordari preliminare 113
VI. Ipoteze ~i tehnica interpretarii ., 124
VII. Continutul manifest ~i ideile latente ale visului 133
VIII. Visele copiilor 141
IX. Cenzura visului 148
X. Simbolistica visului 157
XI. Elaborarea visului 171
XII. Analiza unor vise . 180
XIII. Trasaturi arhaice i?i infantilismul visu1ui 190
XIV. Realizarea dorinte1or 200
XV. Incertitudini ~i critici 210
Partea a treia: TEORIA GENERALA A NEVROZELOR
XVI. Psihanaliza ~i psihiatrie 221
XVII. Sensul simptomelor 230
XVIII. Fixarea 1a trauma psihica. Incon~tientul 241
XIX. Rezistenta ~i refulare 250
XX. Viata: sexuala a omului 260
XXI. Dezvoltarea libidoului ~i structurile sexuale 271
XXII. Puncte de vedere cu privire la dezvoltare ~i re-
gresiune. Etiologie " 284
XXIII. Modalitatile de form are a simptomelor 296
XXIV. Nervozitatea comuna 308
XXV. Angoasa .....•• 317
5
XXVI. Teoria libidoului ~i "narcisismul" JJO
XXVII. Transferul ..... 34l
XXVIII. Terapia psihanalitica J57
PRELEGERI DE PSIHANALIZA
Prelegerea tntti 367
Prelegerea a doua 315
Prelegerea a treia 380
ptelegerea a patra J88
Prelegerea a cincea 395
PSIHOPATOLOGI1\. VIET!I COTIDIEKE
I. Uitarea de nume proprii . 40 1
II. Uitarea de cuvinte striiine . 408
III. Uitarea de nume l?ide grupuri de cuvinte 4lJ
IV. Amintiri din copilarie l?i"amintiri-ecran" Hl
V. Lapsusurile . ~J7
VI. Erori de citire !lide scris . ~71
VII. Uitarea de impresii !li de-proiecte 488
VIII. Confuzii l?istlngacii . 506
IX. Actele simptomatice l?iaccidentale 326
K. Erorile ~ . 548
XI. Actele ratate complexe . 5H
KIl. Determinism. Credinta in hazard ~i superstitie.
Puncte de vedere •..•.••..•...... 557
I
SIGIViUND FREUD SAU DREPTUL LA ADEVAR
"IJIlortalitatea lnseamna sa fii iubii
de cei multi anonimi" (Freud)*)
Cercetatorul operei lui Fr eu d este colifruntat de la bun lllceput cu abun
dente afirmatil ~i interpretari erollate, uReori de-a dreptul fanteziste, continute
intr-o buna parte din literatura imensa consacrata psihanalizei. Chiar ~i autori
absolut oliorabili llil.alte pri.•i•n•te ofera adesea, in a.cest domeniu, texte din cele
mai. regretabile. Ceea ce pe buna dreptate a primit denumirea de "prejudeciili
freudiel'le" CORstituie !?iazi 0realitate anevoie de lnvins, pina !}i.ill alte tari in care
scrierile paril1telui psihanalizei se afla demult la Indemlna publicului In aceasta
1>.
privinla dificultati.le slut Inca !?i mai mari la noi, unde foarte multa lUme nu
a cunoscut psihanaliza dedt din auzite, ori din dirtile de vulgarizare, de felul celor
redactate d. dr. C...•. lact., Mihail Moldovan, C. Iordiinescu,
Th. Loewenstein, sau de un 'I'.Corozel, ca sa nu mai Torbm de bio~urile
tiparite de unil detractori allimali de interese obscure. l\fonografia elaborata de
dl'; 1. Pop escu-Sib iu (revizuitii de la editie la edit1e, ultima purttnd titlul
Conceptia psikanalitica. Expunere !ji criticii~ M. Welt her, Sibiu, 19~7), incorporata
mai tIrziu fra~mentar tntr-o lucrare scrisa, de pe alte pozitii ideologice, in co
l.aborare Cll prof. dr. docent Vie tor Sa hIe an u (Introducere criticil in psihana
lizif, Editura Dacia, 1912),ca!?i c1b!va eseurI pe tema conceptiei despre sexualitatea
lui Freud, semnate ~. dr. 10sif We st fr ied, reprezinta, credem, singurelQ
~ontributii aotabile in directia ~xploriirii obiective a freudismului. "Psilt,analiza
scria la un moment dat V. Sa hIe a11u - a abordat domenii delicate ale vietii
umane (copiliiria, sex'IJ4lit"t.ea,arttd in care imixtiunea 1ucidiUitii investigative' se
izbe~te, prin traditie, de multe prejud-eciiti" 2). Reputatul psiholog G. Po Ii t zer
observas(t i?i el: "DepiIJ lon.g~mp.sdijd, depuis les premieres debuts, de l4 psy
chanalyse; ses adversai~s ont l~r;lame le droit de 1ajuger sans 1a conntlitre- B,.
Din acest PURct de vedere, .J'r eud se ana, parca, sub puterea unul' blestem:
acela d&-a fi la aesfir!?it rastiHmacit, dellaturat, autilat. 0 textura compiicatii dQ
factori favorizeaza aceasta injustitie. Iar opiuiile de a doua sau a treiamtna,
mo!?tenite fara osteneala, ca ~j formulele critice concepute c.a sa !?ocheze imediat
cititorul, fara preocupari serioase pentru adevar, sint de 0 pers!stentii lufioriitoare.
e i
"Psiltanaliza freuditrna - observa J. P. 11apIi 11 ~i T. S. Kr aw ec - a
tljuns sa f~ Rimp1icatalA culm~ in mintt!d. marelui public. Intocmai cum intregul
evolutionism a1lui Darwin a fost r~dus lo,expresia magici! "omul setrage din mai
muta", pe care 0 auzim 'in vorbirea. de toate 1!ilt!le,.~ofLa$a pozi1;ialui Freud in
*) Motto ~reluat de la Irvin f St on e, 'l'ke'passionsof the Mind, a Novd
the Life and Work oj Si;gmundFreud, Cassell, London, 1971.
1) Pie rreF 011: eyroIl as, La revolutio.l?- freudienne, Henoel-Ganthier,
Paris, 197D, p. 8..
2) Vi Qtor' Sahl~ anu, Psiltanttliza: pro $i contra, tn"Lupta de clasll",
Anut LI, li,19'ir; p. 76..
~)Ge0r ge9 Pol itz&r, Le mytke de l'o,ntips.'!Jchanalyse,in Ecrits, t. 2,.
Editions Soclah~5.Paris, 1969,pp. 39-{0.
r
Iegdtura eu baza sexuaUi a nevrozeloreste supersimplifieata prin fraza: "Din punet
de vedere psihologie este da'unator sa reprimi viata sexuaIa", Pe dnd, in realitate,
Freud eonsidera neeesara reprimarea sexuaZitatii, daea in joe este supravietuirea
eulturii $i civilizatiei" 4).
F r eUd Xnsu~i ne relateaza, in eseul Contrzbutie la istoria mi$eilrii psihanali
tice, un fapt deosebitde semnificativ in legatura cu modul in care procedeaza de
obicei falsificatQrii freudismului, indiferent de mobilurile careii imping la ac
tiune'; "lntr~o 'zij un 'asistent :de Za clinica vieneza unde tineam Un curs de un.
semestru, imiceru permisiunea de a audia Zectiile mele. Le-a ascuZtat cu multii
atentie, in tacere, iar dupa ultima expunere se oferi sa ma ins.9teasca citiva pa$i.
In cursuZ pZimMrii, imi marturisi ca serisese, cu incuviintarea $efuZui sau de ca
tedra, 0 carte care combiitea teoriiZe meZe, adaugind ca acum regreta ca a facut-o,
din moment ee, datorita preIegeriZor meZe,i$i putuse face o.idee mai exacta asupra
acestor teorii, Daca Ze-ar fi cunoscut mai. dinainte tot. a$ade bine, n-ar fi scris
cartea. Inainte de a se fi apucat de lucru,intrebase Ia clinica daca n-ar face bine
sa citeasca "Interpretarea viseZor" 5), insa ise raspunsese ca. nu merita osteneala ...
Cu toate acestea, imi spuse' el, incheind, era prea tirziu, nimic din cartea sa nu
Ii
mai putea schimbat, deoarece era gata tiparita, De altfeZ, nici n-a socotit nece
sar sa faca dupa aceea vreo declaratie cu privire Za schimbarea ce se produsese
in spiritul sau fata de psihanaZizii" 6).
Sarcina limpezirii lucrurilor nu este deloc u~oara, data fiind, pe.de o parte,
complexitatea proprie teoriei freudiene, efortul ei proteic de a'reflecta cufideli
tate dialectica derutanta a fenomenelor psihice, a omuluiconcret integrat in rela~
tiile sale multiple de natura biologica :,;isociala, iar pe de 'alta parte tenacitatea
demna deo cauza mai buna cu care sirguiesc laziduL de rezistentaimpotriva
psihanalizeifreudiene acei ,ideologi care nu se impaca curnaterialismul, rationa
lismul, .scientismul:,;i ateismul 'Jui •F• r eu d. Nu iriHtnplator regimulnazista fost
cel mai. furibund adversar al psiJ1analizei, ordonind .in mai 1933 arderea pe rug a
cartilor lui Fr en d ~i prigoana impotriva adeptilor saL Luind cuno9tinta cleaceste
acte de barbarie, FI'eu d, care calificase hitlerismul' drept un fenomen"pur me
dieval :;;ireactionar", nu s-a putut opri sa nu comenteze ironic ';"Am fiicut'progrese,
n'U glumi!': in EvuZ Mediu m-a'r fi ars pe mine in carne.$ioase, pe Gind azi se'
multumesc sa~mi arda cartile" 7). Dar ce ar fi spus e1 daca armai'fi trait sa Yaall,
IlU .p~~te multi ani, cuptoarele mortii de la Auschwjtz sau Buchenwald? Butada
sa amara nu prefigurase nici pe departe adevaratacruzime afasdsmului.
Trebuinta prezentarii mai pe larg a lui Si gm un F r eu d .decurge· la noi,
<i
intre altele, din faptul ca pina in momentul de fata traducerile in romane:;;te din
c
scri~rile sale sint putine, a:;;a inclt opera sa nueste bine cunoscuta - inafara
ace16r".cercuri restrinse unde eaeste citita in original sau in tiHmaciri franceze,
'engleze, italiene etc. - sau este cunoscutadoar prin intermediul unor prezentari
imirent reductive, lacunare, daca nu deformatoare, al unoI' comentarii adesea lipsite
de acoperire in studierea integrala a freudismului. ;,Condi~ii de psihologie sociala
$i conditii politice au facut ca multe din tezeZe psihanaZizei sa nu Iievalorific4te
corespUltzator SQ:Us.a nU-$i primeasca rasp.unsuZ critic cuvenit - noteaza Vie to.r
4)J. P.Ch apIi n, T. S., K:raw iec, Systems and Theories of Psychology,
Holt, Rinehart & Winston, New Yorkete.196~, p. ,61.......• ,'.
5) E?ieTraumdeutung, lucrare capitala a lui Freud, aparuta in anul 1900, in
editura' F. Deuticke,Leipzig, Wien. '.,
6) .S.. F I'e ud, Zur Geschichte der psychoanaZytischen Bewegung, in Gesam·
melte Schriften, IV. Band, p. 428.
, 7) Ern est Jones, The Life .and Work ()f Sigmund Freud, Anchor. Books,
Doubleday & Co., New York, 1963,p. 485.
t
8 .
I!I!""
