Table Of ContentAL POSESCU
r'31
,e,rt.efil
ca--,-
,P*it.,
)7-*.,;-.;74., Jf---&xi, '4,&-ea, t4,..-- ,ir:ped
e7'"
i C'4''
vr,/e
s
77-1,:t-- 41 vY .
INTRODUCERE
IN
FILOSOFIE
B LICURETI
1 9 3 9
PREFATA
Lucrarea de Ha cuprinde cursul de Introducere in Filosofie"
pe care autorul I-a finut in anii din urmci in calitatea sa de asistent
pe WO catedra de Filosofie i Logich" dela Universitalea din
Bucure#i". Nevoia unei asemenea lucräri de orientare generala,
nu numai pentru studenfii inceplitori, dar si pentru lumea noastrà
intelectuaki, care urrmirefte cu un interes destul de viu mivarea
filosoficii, l-a determinat pe autor sti tiptireasch cursul de care e
vorba punându-I in felul acesta la dispozifia unui cerc mai intins
de cetitori.
Cu problemele lor totcleauna deosebit de interesante, adesea
turburätoare chiar, prioitoare la origina, natura oi rostul existenfei
In general, scrierile filoso fice, at& acele cari au apiirut in trecut
cuprind concepfii mai echi, chi i acele cari apar in prezent
cuprind concepfii mai noui, crtrag de partea lor un numär aproape
totafa de mare de cetitori ca acel al scrierilor cu caracter ¡iterar.
Numai cif pec,änd pe acestea din urrnä le poate infelege oricine ca
uprinfei, infelegerea celor dinMi nu numai cá intrimpinti mari greutiifi,
dar este deadreptul imposibilá fiirci o pregidire prealabilii asupra
filosofiei. Este imposibilä imai ales pentru un cetitor lipsit de o
asemenea pregiitire finfelederea oaloriz relative in ansamblul pro-
blemelor filosofiei)a ideilor cuprinse intr'o scriere filosofich, chiar
dacti, dupa ef ort4zri mai azari, a isbutit cunoasdi cuprinsul.
O pregätire generalti de felul acesta inceara lucrarea de
fafti. Evident cit crz lectura ei studiul filosofiei nu poate fi decal
uprat, nu ;i epuizat. Cel pufin autorul nu-li face nido iluzie in
privinfa aceasta. El $tie cá filosofia nu poatefi cunoscutä temeinic
decal- prin studiul direct al operelor filosofice originale. In ele se
gäsesc diferitele teorii filosofice expuse ca intregul lor aparat
IV BREFATA
de argumentare i ca desvoithrile cari A tac posiMlá cunoa$terea
$i intelegerea completfi. latii dece, el ski-rue in recomandarea fatii
cetitor4,siii de a nu-i considera lucrarea )decat ca pe un prim
pas in domeniul filosofiei al acelora chrora le era Inca- necunoscutt
Ca atare lucrarea de fatii nu se infati$eaza sub forma unei
scrieri in care autorut ar expune pfireri personate, ifelimpotriva, pre-
ocuparea Ent de a da cefitorilor sin' o idee cat mai exacta' des pre
filosofie i-a imps obligatia de a renunta la convingerile sale
proprii. intr.° egalis masura el a evitat de a da lucrarii aspectul
unei opere de eruditie, Este adevarat ca tema ei s'ar fi putut preta
cu uprinf ii la asemenea scopuri. Intrucat Irma autorul, nu l-a avut
decat ve acela de a fi util cetitorilor sai, a crezuf- ca poate sa
se dispenseze de ele. Desigur cO operele de eruditie ca $i acele
originate i$i au valoarea netagaduita. Intr'o Introducere in Filosofie
eruditia originalitaten ar fi constituit mai de grabo neajunsuri,
una impovorand studiul ei, iar alta facandu-1 in mod necesar
partial.
De ande nu remit() cO lucrarea nu cuprinde unele vederi
originate asupra filoso fiel sub forma mar lumini noui in domeniul
ei, altfel indeajuns de intunecos. Numai cà despre ele autorul se
vede dator sqi arate eit sunt nrni puf in ale sale pro prii deaf ate
acelora cari au contribuit in mod direct prin invatiimantul lor la
formarea a izztelectualä, g n deosebi ale d-lui Prof. P. P. Ne-
gulescu ¿eta Universitatea din Bacuredi. Fatii de d-sa mai ales
auforal e slide fericit acum a-$i arlita afectuoasa sa gratitudine.
PARTEA I
PROBLEMELE GENERALE ALE FILOSOFIEI
CAP. I.
Definitia si obilectul filosofía
S'a spus pe bunä dreptate ea fiecare om are o filosofie, in
intelesul cü fiecare om are un mod mai mult sau mai putin par-
ticular de a intelege lucrurile. Cu egalä drep tate s'a spus ca filo-
sofia, ca explicare generala a lima si a vietii, rfispunde unei
adanci a sufletului omenesc. Dacd insä filosofia a fost un lucru a [Att.,
de general, trick nu a lipsit oaraenilor niciodatä, i dacd este in
lucru atät de necesar, incät pare a räspunde unei cerinte naturale,
cuväntul filosofie, a cärui origine ajunge pänä in antichitate, a
fost departe de a avea totdeauna acelas inteles. In prezent ca
In trecut el continuä sä exprime, in aparenta cel putin
dupä impresia unora, dacä nu si in realitate, idei ce se deo-
sebesc fundamental. $i totusi, cum se va vedea mai departe,
nu este vorba de o intrebuintare multiplä pe care ar avea-o acelas
cuvant, ci de intelesul diferit, poate ca 6 lipsit de precizi-
une, al unuia si aceluias lucru. Nu es te vorba dar de un cu-
vânt care ar fi fost folosit rind pe rind pentru a exprima ideit
diferite, ci despre un cuvant folosit sä exprime aceeas idee,
conceputd insa in chipurile cele mai particulare cu putintä. Cu
alte cuvinte prin filosofie" nu s'a inteles totdeauna acelas lucru,
sau mai exact filosofia nu a fost conceputä totdeauna in acelas
mod.
Din nefericire, lipsa aceasta de acord domneste inca in
filosofie, asa inck reprezentantii ei nu par nici in prezent a se
intelege asupra modului cum trebue sa fie conceputä. Iatà dece,
un studiu sistematic al filosofiei trebue sä inceapä prin a arata
intelesurile diferite ale cuvintului filosofie, spre a-1 putea desprinde
cu mai multq usurint a, dar mai ales Cu obiectivitate, pe
acel care i se cuvine in prezent. Dac,ai s'ar da definitii, scria
Leibniz lui Malebranche, disputele ar inceta curänd". In domefr.
niul filosofiei rnai ales , unde ideile stint, prin caractcrul lor
prea general si abstract, lip site de suficienta preciziune, ob-
servatia gänditorului german nu numai cä este justa, dar se aplica
dela inceput. Dacd oamenii de specialitate ar cadea de acord
asupra unei juste definitii a filosofiei, discutiile cari continua sä
4 INTRODUCERE IN FILOSOFIE
se producä in domeniul ei s'ar simplifica cu siguranta in mod
simtitor. Singura posibilitate a unui asemenea acord nu o vedem
ins& deck intr'o formula care ar linea socotealä de preocuparile
tuturor acelora cari reprezinta filosofia. lar preocuparile de cari
e vorba cred ca nu se oglindesc mai bine decat in modul cum
concepe fiecare filosofia.
Iata motivul pentru care o trecere in revista a diferitelor
intelesuri ale cuvantului filosofie este necesarä din capul locului.
Fireste însá ca ea n'ar putea fi facuta deck in anumite condi-
tiuni. Filosofia a avut si are un numär impunator de reprezentanti.
Aproape fiecare idintre acestia a inteles-o in felul sari, si
inert unii dintr'insii nu intr'unul singur. Asa fiind, ar fi anevoe
sä ne oprim asupra fiecärui'inteles in parte care s'a dat si se da
cuvintului in chestie. Tot ceeace putem face, intr'un studiu care
nu se rezumit la atat, este si le schitam pe acele cari par a avea
sau a fi avut o importanta mai deosebita in desfasurarea istorica
a cugetärii filosof ice.
§ I. Diferitele intelesuri ale filoso fiei. Cuvantul filosofie
are origina in grecescul puX0aoptct. Intelesul lui primitiv, care
corespunde cu acel etimologic, este dragaste de intelepciune".
Traditia pastrata prin scrierile lui Cicero (Tusculanarum Quaestio-
num Liber V) §i ale lui Diogene Laertiu (De clarorum philoso-
phorum vitis, dogmatibus et apophte,gmatibus libri decem. 1irpo0C-
tiuov) atribue lui Pitagora intrebuintarea pentru prima oarä a
cuvantului cpuXorsocpeic, in intelesul de iubitor de intelepciune-,
din care a clerivat apoi cuvantul puLoanpfce Dupi märturia
gaaditorul grec 1-ar fi intrebuintat spre a-i denumi pe invatati
spunändu-le iubitori de intelepciune" in loc de intelepti", cum
se obisnuise pana atunci. Atit unul cat si celalalt intemeiau tra-
ditia de pare e vorba pe o scriere ce s'a pierdut de atunci a
platonicianului Heraclid din Pont. Cuväntul filosofie, spune Dio-
gene Laertiu, a fast intrebuintat pentru prima oari de Pitagora,
si el oel dintai s'a numit filosof in convorbirile sale cu Leon,
tiranul Sicicmienilor sau al Fliasienilor, cum spune Heraclid din
Pont in scrierea sa Asupra Letargiei: intruck nimeni nu este 'in-
telept in afar-a de Zeus. Caci inainte se numea intelepciune ceeace
numim acum filoso-fie, iar cel ce se indeletnicea cu ea se cherna
intelept, daca avea un suflet inzestrat i inaltat. Filosof este
insá acel care vrea sa atingä intelepciunea. Inteleptii se mai nu-
meau i sofisti ( aocpuatcd. ); si nu numai ei, ci i poetii erau
numiti sofisti. In Arhiloc al lui Cratinos, Homer si Hesiod sunt
tiumii astfel in semn de laude.
In timpul din ulna, adevärul acestei traditii a fost pus la in-
doialä. Primii cari au exprimat o asemenea neincredere au fost
Krug in Dictionarul $tiintelor filoso fice precum si Ritter si Preller
in Istoria Filoso fiei greco-romane. Dupä parerea lor, Heraclid din
Pont trebue sä-i fi atribuit lui Pitagora ceeace era caracteristic mo-
DEFINITIA I OBIECTUL FILOBOFIEI 5
destiei socratice si cunostea dela Platon al carui elev fusese. Aceias
parere a sustinut-o Eduard Zeller, cunoscutul istoric al filosofiei
grecesti, pentru care Heraclid din Pont este un garant putin sigur".
Friedrich Ueberweg deasemenea credea ca povestea privitoare
la Pitagora este putin probabila".
Asadar nu se poate sti cu certitudine care este origina cu-'
vintului filosofie". Ea a fost atribuiti lui Pitagora. Este pro-
babil mnsä a fie in realitate socratica. Cert este ca cuvintele a
filosofa" i filosofie" le gasim intrebuintate prima oara in opera is-
torica a lui Herodot. Dupa acest autor, Cresus ar fi spus lui Solon:
Am auzit cä ai parcurs multe täri in calitate de filosof". lar
Tucidide atribuia, ceva mai tarziu, lui Pericle in celebrul säu dis-
curs funebru cuvintele: Iubim frumosul cu masurä i filosofam
färä moliciune". Cum se poate vedea, prin cuvantul filosofie,
care capatase Intrebuintare curenta, se intelegea in acest
timp iubirea adevarului sub toate formele i in general once cultura
a spiritului. In intelesul acesta larg cuvantul a ramas multa
vreme. Totusi uneori pare a i se fi dat intelesul mai special de
cunoastere a astrelor", asa cum rezulta cel putin din unele pasagii
ale lui Herodot. In schimb, ceeace este caracteristic, primii
filosofi greci, din perioada presocratieä erau numiti intelepti, so-.
fizicieni sau fiziologi, dar niciodata filosofi.
Inca din antichitate totusi, intelesul primitiv al cuvantuluL
filosofie a fost päräsit pentru un altul mai precis. In scoale-
socratica cuvântul a continuat sa insemneze iubire de intelepciune.
Platon este primul care i-a dat o semnificatie mai restransa,
a se opri totusi exclusiv asupra ei. Socrate stabilise ca obiectul
stiintei trebue sa fie elementul general si neschimbator care se ga-
se5te in lucrurile particulare. lar acest element era, dupä el, ideea
generala sau conceptul. Scopul stiintei era de a-i da definitia.
$colar al lui Socrate, Platon a mers mai departe atribuind ideilor
realitate obiectivä, lar din cunoasterea lor el a facut obiectul
filosofiei. Filosofia deveni astfel o cunoastere a ceeace este real
etern in lucruri constituind fiinta lor proprie, element pe
care Platon Il numea eraoc j?aide , cunoasterea asadar a
ceeace exista ca element ideal si absolut al lucrurilor. RepublicaA
este dialogul in care filosofia a fost conceputa in acest mod.
Pentru Platon filosofia nu a ramas insa numai atat. Ideile,
ca modele eterne ale lucrurilor, sunt cuprinse in ideea suprema a
Binelui si a Frumosului absolut, pentru cari filosoful atenian avea
un singur cuvânt: sò staXtosiorica6v Si el credea cá studiul acestui
.
element ultim al existentei ridici spiritul deasupra vietii comune.
Filosofia devenea in modul acesta mai mult dec.& o simpla cer-
cetare a adevärului. Ea ajungea sa fie o practica a intelepciunii
o arta de a pune armonie in viata i in gandire. In Teetet
Platon a schitat portretul intelectual si moral al filosofului din
acest punct de vedere. El credea ca singur filosoful este adevi-
ratul om de bine, adevaratul om politic si adevaratul legislator.
