Table Of ContentUNIVERSITY OF BUCHAREST
FACULTY OF POLITICAL SCIENCE
vol. XVIII, no. 1
2018
2018
˛nceputurile statului bun(cid:4)st(cid:4)rii pe filiera
rom(cid:226)neasc(cid:4)
Scurt(cid:4) retrospectiv(cid:4) a etapelor unei
reconceptualiz(cid:4)ri
VICTOR RIZESCU
(Universitatea din Bucure(cid:5)ti)1
Rezumat
Articolul se raporteaz(cid:7) critic la concep(cid:8)ia istoric(cid:7) dominant(cid:7) referitoare la
constituirea politicii sociale (cid:238)n Rom(cid:226)nia precomunist(cid:7), care indic(cid:7) socialismul epocii (cid:4)i
sindicalismul muncitoresc dezvoltat (cid:238)n orbita sa ca pe singurii factori semnificativi ai
schimb(cid:7)rii, descriind totodat(cid:7) for(cid:8)ele politice nesocialiste ale aceleia(cid:4)i perioade ca
particip(cid:226)nd la proces (cid:238)n baza strategiei de rezisten(cid:8)(cid:7) (cid:238)nd(cid:7)r(cid:7)tnic(cid:7) (cid:238)n alternan(cid:8)(cid:7) cu concesii
limitate. Perspectiva construit(cid:7) aici subliniaz(cid:7), (cid:238)n schimb, rolurile esen(cid:8)iale (cid:238)ndeplinite
(cid:238)n cadrul transform(cid:7)rilor respective de curentul ideologic al liberalismului cu deschidere
social(cid:7), de mi(cid:4)carea de reprezentare profesional(cid:7) a micilor antreprenori (cid:4)i a
profesioni(cid:4)tilor intelectuali, precum (cid:4)i de viziunea de tip corporatist asupra reprezent(cid:7)rii
intereselor profesionale. Sunt trecute (cid:238)n revist(cid:7) etapele succesive ale demersului ce a
condus c(cid:7)tre asemenea teze interpretative, inaugurat ca o cercetare asupra rela(cid:8)iei
stabilite (cid:238)n contextul local (cid:238)ntre modernismul fascist (cid:4)i proiectul corporatist de
dezvoltare economic(cid:7) accelerat(cid:7) sub acoper(cid:7)m(cid:226)nt politic autoritar.
Cuvinte-cheie: politic(cid:7) social(cid:7), reprezentare profesional(cid:7), corporatism,
socialism, liberalism de st(cid:226)nga.
Relu(cid:226)nd textul interven(cid:8)iei desf(cid:7)(cid:4)urate (cid:238)n cadrul unei serii de conferin(cid:8)e
(cid:4)i dezbateri2, articolul de fa(cid:8)(cid:7) (cid:238)(cid:4)i propune s(cid:7) expliciteze c(cid:226)teva concluzii cu
semnifica(cid:8)ii mai ample (cid:4)i implica(cid:8)ii mai acute degajate din cuprinsul unui
demers multistratificat. Mai precis, voi argumenta c(cid:7) o reconstituire atent(cid:7) a
originilor statului bun(cid:7)st(cid:7)rii pe filiera sa rom(cid:226)neasc(cid:7) ne determin(cid:7) s(cid:7) plas(cid:7)m (cid:238)n
1 Victor Rizescu este conferen(cid:8)iar la Facultatea de (cid:3)tiin(cid:8)e Politice a Universit(cid:7)(cid:8)ii din
Bucure(cid:4)ti ([email protected]).
2 Articolul reia, cu minime revizuiri (cid:4)i cu ad(cid:7)ugarea aparatului critic, textul conferin(cid:8)ei
(cid:132)Experimente liberale (cid:4)i continuit(cid:7)(cid:8)i corporatiste. Politica reprezent(cid:7)rii profesionale la
(cid:238)nceputurile politicii sociale rom(cid:226)ne(cid:4)ti(cid:148), desf(cid:7)(cid:4)urat(cid:7) pe data de 12 decembrie 2017 (cid:238)n
cadrul seriei de evenimente (cid:132)Idei (cid:238)n agora(cid:148), organizat(cid:7) de asocia(cid:8)ia Orbis Tertius (cid:4)i de
Muzeul Municipiului Bucure(cid:4)ti. ˛nregistrarea este disponibil(cid:7) online la https://www.youtube.com/
watch?v=ilIuHh427Rg (data acces(cid:7)rii: 06. 02. 2018).
36 VICTOR RIZESCU
plan secund factorii de schimbare ai perioadei anterioare comunismului v(cid:7)zu(cid:8)i
(cid:238)ndeob(cid:4)te ca principali responsabili pentru adoptarea primelor elemente de
legisla(cid:8)ie a muncii (cid:4)i pentru promovarea celor mai timpurii manifest(cid:7)ri ale
politicii sociale, anume militantismul socialist (cid:4)i sindicalismul muncitoresc
dezvoltat (cid:238)n str(cid:226)ns(cid:7) asociere cu acesta. Tot astfel, voi sus(cid:8)ine c(cid:7) alte for(cid:8)e active
(cid:238)n epoc(cid:7) sunt (cid:238)ndrituite s(cid:7) de(cid:8)in(cid:7) ponderea cea mai mare (cid:238)n cadrul aceleia(cid:4)i
reconstituiri. E vorba, mai (cid:238)nt(cid:226)i, despre principiile fundamentale (cid:4)i pledoariile
liberale cu orientare de st(cid:226)nga, avansate prin departajare fa(cid:8)(cid:7) de o sum(cid:7) de
prezum(cid:8)ii contemporane ale liberalismului european (cid:4)i ale celui autohton, dar (cid:4)i
prin opozi(cid:8)ie fa(cid:8)(cid:7) de politica socialist(cid:7) a momentului. Sunt invocate, apoi, ideile
de factur(cid:7) corporatist(cid:7) referitoare la reprezentarea intereselor profesionale,
(cid:238)mpreun(cid:7) cu institu(cid:8)iile constituite (cid:238)n consonan(cid:8)(cid:7) cu ele, toate situate (cid:238)n
adversitate fa(cid:8)(cid:7) de concep(cid:8)ia sindicalist(cid:7) asupra aceleia(cid:4)i chestiuni. (cid:3)i este
revendicat(cid:7) ca av(cid:226)nd o relevan(cid:8)(cid:7) major(cid:7), (cid:238)n fine, mi(cid:4)carea de reprezentare
profesional(cid:7) a claselor mijlocii, constituit(cid:7) din meseria(cid:4)i (cid:4)i mici industria(cid:4)i,
precum (cid:4)i din membri ai profesiunilor intelectuale, departajat(cid:7) (cid:238)n raport cu
proletariatul marilor (cid:238)ntreprinderi, dar (cid:4)i cu exponen(cid:8)ii marelui capital.
Am motive s(cid:7) cred c(cid:7) cea dint(cid:226)i afirma(cid:8)ie de mai sus se situeaz(cid:7) (cid:238)n
r(cid:7)sp(cid:7)rul singurei perspective asupra temei istorice delimitate cu influen(cid:8)(cid:7) (cid:238)n
con(cid:4)tiin(cid:8)a public(cid:7). ˛ntr-adev(cid:7)r, se pare c(cid:7) 28 de ani de tensiuni (cid:4)i revendic(cid:7)ri
sociale (cid:238)n tiparele postcomunismului, (cid:238)nsemn(cid:226)nd tot at(cid:226)(cid:8)ia ani de critic(cid:7) a
discursului de sorginte comunist(cid:7) asupra istoriei, nu au putut impune nicio
reprezentare (cid:238)n leg(cid:7)tur(cid:7) cu (cid:238)nceputurile rom(cid:226)ne(cid:4)ti ale statului social capabil(cid:7) s(cid:7)
o disloce din sfera ideilor primite de-a gata pe cea a factorilor politici dominan(cid:8)i
ai epocii precomuniste r(cid:7)spunz(cid:226)nd la presiunile socialiste (cid:4)i sindicale din
domeniu printr-o atitudine de rezisten(cid:8)(cid:7) agonic(cid:7), tergiversare (cid:238)nd(cid:7)r(cid:7)tnic(cid:7), cedare
prea mult am(cid:226)nat(cid:7) (cid:4)i compromis confuz3. Dup(cid:7) toate aparen(cid:8)ele, discursul de
dreapta nu (cid:238)nf(cid:7)(cid:8)i(cid:4)eaz(cid:7) predilec(cid:8)ia unei contest(cid:7)ri energice (cid:4)i consecvente a
concep(cid:8)iei respective. ˛n schimb, este foarte probabil ca discursul de st(cid:226)nga s(cid:7)
aib(cid:7) chiar (cid:238)nclina(cid:8)ia de a o revigora.
Am tot at(cid:226)tea motive s(cid:7) presupun c(cid:7) entit(cid:7)(cid:8)ile men(cid:8)ionate (cid:238)n cuprinsul
celei de-a doua afirma(cid:8)ii sunt greu de reg(cid:7)sit pe harta mental(cid:7) a imaginii
conven(cid:8)ionale despre istoria na(cid:8)ional(cid:7). Nu voi st(cid:7)rui acum asupra dificult(cid:7)(cid:8)ii de
a cartografia (cid:238)n mod concludent specia liberalismului cu deschidere social(cid:7), (cid:238)n
rela(cid:8)ie cu viziunile liberale concurente, un subiect pentru a c(cid:7)rui clarificare am
3 Nicolae Petreanu, Ilie Ceau(cid:4)escu (coord.), Mi(cid:2)carea muncitoreasc(cid:1)(cid:2)i legisla(cid:3)ia muncii (cid:238)n
Rom(cid:226)nia, 1864-1944, Ed. (cid:3)tiin(cid:8)ific(cid:7), Bucure(cid:4)ti, 1972; Emilian Bold et al., Concesii (cid:2)i
restric(cid:3)ii (cid:238)n legisla(cid:3)ia muncii din Rom(cid:226)nia, 1920-1940, Universitatea (cid:132)Alexandru Ioan
Cuza(cid:148), Ia(cid:4)i, 1980; Nicolae Jurca, Istoria social-democra(cid:3)iei din Rom(cid:226)nia, Ed. (cid:3)tiin(cid:8)ific(cid:7),
Bucure(cid:4)ti, 1994; Ilie Marinescu, Politica social(cid:1) interbelic(cid:1) (cid:238)n Rom(cid:226)nia. Rela(cid:4)iile dintre
munc(cid:1)(cid:5)i capital, Ed. Tehnic(cid:7), Bucure(cid:1)ti, 1995.
Romanian Political Science Review (cid:1) vol. XVIII (cid:1) no. 1 (cid:1) 2018
˛nceputurile statului bun(cid:4)st(cid:4)rii pe filiera rom(cid:226)neasc(cid:4) 37
revenit (cid:238)n repetate r(cid:226)nduri4. Dar nu pot merge mai departe f(cid:7)r(cid:7) a aminti c(cid:7)
doctrina corporatist(cid:7) & tratat(cid:7) de obicei ca nimic mai mult dec(cid:226)t un proiect de
organizare politic(cid:7) al dreptei (cid:4)i asociat(cid:7) aproape exclusiv cu figura lui Mihail
Manoilescu & este departe de a fi consacrat(cid:7) pe plan local ca o alternativ(cid:7) a
doctrinei sindicale sub rubrica general(cid:7) a dispozitivelor de reprezentare
profesional(cid:7), cu o dinamic(cid:7) de evolu(cid:8)ie indisociabil(cid:7) de cea a dispozitivelor
legislative (cid:4)i institu(cid:8)ionale ale protec(cid:8)iei sociale. Sau f(cid:7)r(cid:7) a stabili ca punct de
plecare c(cid:7) formele de organizare profesional(cid:7) ale claselor mijlocii sunt tot at(cid:226)t
de departe de a fi repertoriate printre lucrurile corelate (cid:238)ntr-un fel sau altul cu
a(cid:4)ez(cid:7)mintele mai sus amintite. Natura reconceptualiz(cid:7)rii propuse, pe fundalul
situa(cid:8)iei descrise, m(cid:7) (cid:238)ndeamn(cid:7) s(cid:7) (cid:238)mi rezum demersul prin rememorarea
etapelor sale succesive, consumate vreme de c(cid:226)(cid:8)iva ani.
De la dou(cid:7) abord(cid:7)ri ale modernismului fascist
la istoria ideii corporatiste
Oric(cid:226)t ar p(cid:7)rea de ciudat pentru o abordare istoric(cid:7) a politicii sociale, ea
s-a desprins din corpul unei interoga(cid:8)ii referitoare la natura ideologiei fasciste
autohtone. Am reexaminat tendin(cid:8)a recent(cid:7) a studiilor comparative despre
dreapta radical(cid:7) de a atribui tuturor (cid:238)ncarn(cid:7)rilor acesteia o viziune definitorie
modernizatoare (cid:4)i modernist(cid:7), (cid:4)i nu tradi(cid:8)ionalist(cid:7) sau regresiv(cid:7)5 (o pledoarie a
ultimelor decenii situat(cid:7), desigur, (cid:238)n continuarea uneia anterioare & forjat(cid:7) prin
critica celor mai timpurii enun(cid:8)uri marxiste asupra subiectului & menit(cid:7) s(cid:7)
impun(cid:7) descrierea fascismului ca o form(cid:7) de ac(cid:8)iune politic(cid:7) revolu(cid:8)ionar(cid:7), (cid:4)i
nu reac(cid:8)ionar(cid:7)). Concluzia acestei cercet(cid:7)ri particulare a fost c(cid:7) dilema poate fi
dezlegat(cid:7) din unghiul unei problematiz(cid:7)ri comparative sistematic eludate, (cid:4)i
const(cid:226)nd (cid:238)n a studia ideologiile dreptei & inclusiv cea fascist(cid:7) & pe fundalul
decalajelor de dezvoltare, cu identificarea corespunz(cid:7)toare a ajust(cid:7)rilor suferite
de idei (cid:238)n interac(cid:8)iune cu mediul social (adic(cid:7) (cid:238)n acela(cid:4)i fel cum au fost studiate,
c(cid:226)t se poate de sistematic, discursurile iluminismului, liberalismului sau st(cid:226)ngii
4 Victor Rizescu, Ideology, Nation and Modernization: Romanian Developments in
Theoretical Frameworks, Ed. Universit(cid:7)(cid:5)ii din Bucure(cid:1)ti, Bucure(cid:1)ti, 2013; Idem, (cid:132)The
Nation of the Westernizers: Mainstream and Minority Varieties of Romanian Liberalism(cid:148),
Revista istoric(cid:1)24: 5-6, 2013, pp. 405-426; Idem, Canonul (cid:5)i vocile uitate. Secven(cid:4)e dintr-o
tipologie a g(cid:226)ndirii politice rom(cid:226)ne(cid:5)ti, Ed. Universit(cid:7)(cid:5)ii din Bucure(cid:1)ti, Bucure(cid:1)ti, 2015.
5 Idem, (cid:132)Developmental Ideology or Regenerative Nationalism? Competing Strands of the
Romanian Right before World War II(cid:148), part I: (cid:132)Corporatism between Liberalism and the
Right(cid:148), Revista istoric(cid:1) 25: 5-6, 2014, pp. 557-592; Idem, (cid:132)Developmental Ideology or
Regenerative Nationalism? Competing Strands of the Romanian Right before World War II(cid:148),
part II: (cid:132)Fascist Modernism across the Lags of Development(cid:148), Revista istoric(cid:1) 26: 1-2,
2015, pp. 155-187.
Romanian Political Science Review (cid:1) vol. XVIII(cid:1) no. 1 (cid:1) 2018
38 VICTOR RIZESCU
marxiste, dezv(cid:7)luindu-se ajust(cid:7)rile suferite de construc(cid:8)iile teoretice implicate
pe parcursul migra(cid:8)iei lor de la vest la est, ele (cid:238)nsele (cid:238)ngem(cid:7)nate cu procesul de
redescoperire a unor idei (cid:238)nrudite (cid:238)n contexte variate6). Rezonan(cid:8)a tradi(cid:8)ionalist(cid:7)
(cid:4)i antimodern(cid:7) inconfundabil(cid:7) a fascismului rom(cid:226)nesc devine astfel inteligibil(cid:7)
(cid:238)n orizont comparativ, pe baza enun(cid:8)ului generalizator & oric(cid:226)t de ipotetic
deocamdat(cid:7) & c(cid:7) dimensiunea modernist(cid:7) a fascismelor est-europene este mai
redus(cid:7) dec(cid:226)t cea a forma(cid:8)iunilor echivalente din spa(cid:8)iul de emergen(cid:8)(cid:7) franco-
italian al fenomenului generic, cazul german ocup(cid:226)nd o pozi(cid:8)ie intermediar(cid:7)
(inten(cid:8)ia de (cid:132)de-orientalizare(cid:148) a discursurilor despre periferie, aflat(cid:7) (cid:238)n spatele
(cid:238)ncerc(cid:7)rilor de a revendica pentru formele r(cid:7)s(cid:7)ritene ale fenomenului un
caracter modernist egal cu cel al formelor occidentale, gre(cid:4)indu-(cid:4)i (cid:8)inta de
aceast(cid:7) dat(cid:7)). Trebuie spus (cid:4)i c(cid:7) astfel de concluzii nu impieteaz(cid:7) asupra
descrierii fascismului ca revolu(cid:8)ionar, (cid:238)n forma revolu(cid:8)iei conservatoare.
Am g(cid:7)sit cu cale s(cid:7) testez (cid:238)n context rom(cid:226)nesc teoriile despre
modernismul fascist prin suprapunerea speciei lor recente & (cid:238)ntemeiat(cid:7) pe o
metodologie (cid:132)culturalist(cid:7)(cid:148) (cid:4)i prezent(cid:226)nd revolu(cid:8)ia dreptei ca pe corespondentul
politic al artei (cid:4)i literaturii de avangard(cid:7) de la sf(cid:226)r(cid:4)itul secolului al XIX-lea (cid:4)i
(cid:238)nceputul secolului XX7 & peste mai vechile teoretiz(cid:7)ri ale fascismului & cu
prec(cid:7)dere ale celui paradigmatic, italian & ca un proiect de dep(cid:7)(cid:4)ire a
handicapurilor subdezvolt(cid:7)rii periferice sau semiperiferice prin mobilizarea
energiilor na(cid:8)ionale sub acoper(cid:7)m(cid:226)nt autoritar8. Interven(cid:8)iile din ultima
6 Arthur P. Mendel, Dilemmas of Progress in Tsarist Russia. Legal Marxism and Legal
Populism, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1961; Victoria F. Brown, (cid:132)The
Adaptation of a Western Political Theory in a Peripheral State: The Case of Romanian
Liberalism(cid:148), (cid:238)n Stephen Fischer-Galati et al. (eds.), Romania between East and West, East
European Monographs, Boulder, Colo., 1982, pp. 269-30; Paschalis M. Kitromilides,
(cid:132)The Enlightenment East and West: a Comparative Perspective on the Ideological Origins
of the Balkan Political Traditions(cid:148), (cid:238)n Enlightenment, Nationalism, Orthodoxy. Studies in
the Culture and Political Thought of South-Eastern Europe, Variorum, Aldershot, 1994,
pp. 51-70.
7 Walter L. Adamson, Avant-garde Florence. From Modernism to Fascism, Harvard
University Press, Cambridge, Mass., 1993; Roger Griffin, (cid:132)The Primacy of Culture. The
Current Growth (or Manufacture) of Consensus within Fascist Studies(cid:148), Journal of
Contemporary History 37: 1, 2002, pp. 21-43; Emilio Gentile, The Struggle for
Modernity. Nationalism, Futurism and Fascism, Praeger, Westport, 2003; Roger Griffin,
Modernism and Fascism: the Sense of a Beginning under Mussolini and Hitler, Palgrave
Macmillan, Basingstoke, 2007; Idem, (cid:132)Fascism and Culture: a Mosse-Centric Meta-
Narrative (or How Fascist Studies Reinvented the Wheel)(cid:148), (cid:238)n Antonio Costa-Pinto (ed.),
Rethinking the Nature of Fascism. Comparative Perspectives, Palgrave Macmillan,
Basingstoke, 2011, pp. 85-116.
8 A. James Gregor, The Ideology of Fascism: the Rationale of Totalitarianism, Free Press,
New York, 1969; Idem, Faces of Janus. Marxism and Fascism in the Twentieth Century,
Yale University Press, New Haven, 2000; Idem, Mussolini(cid:146)s Intellectuals. Fascist Social
and Political Thought, Princeton University Press, Princeton, 2005. Contururile
perspectivei istorice respective au fost dezv(cid:7)luite (cid:238)n modul cel mai clar (cid:238)n cadrul unei
Romanian Political Science Review (cid:1) vol. XVIII (cid:1) no. 1 (cid:1) 2018
˛nceputurile statului bun(cid:4)st(cid:4)rii pe filiera rom(cid:226)neasc(cid:4) 39
categorie au a(cid:4)ezat (cid:238)n centrul perspectivei proiectul corporatist de contracarare a
fac(cid:8)ionalismului inerent constitu(cid:8)ionalismului liberal (cid:4)i burghez & agravat de
sec(cid:8)ionalismul luptei de clas(cid:7) sub egida socialismului (cid:4)i de fracturarea
orizontal(cid:7) a corpului social (cid:238)n spiritul sindicalismului & prin structurarea
societ(cid:7)(cid:8)ii (cid:238)n jurul grupurilor profesionale delimitate prin linii desp(cid:7)r(cid:8)itoare
verticale (cid:4)i prin restructurarea de aceea(cid:4)i natur(cid:7) a politicii parlamentare. Am
fost (cid:238)mpins, astfel, spre o cercetare a ideii corporatiste (cid:238)n mediul rom(cid:226)nesc,
merg(cid:226)nd dincolo de scrierile lui Manoilescu, de paginile revistei sale Lumea
nou(cid:1) & (cid:238)ntemeiat(cid:7) (cid:238)n aprilie 1932 & (cid:4)i de activitatea forma(cid:8)iunii sale politice cu
numele de Liga Na(cid:8)ional-Corporatist(cid:7), fondat(cid:7) (cid:238)n noiembrie 1933. Am
descoperit documente relevante provenite din tab(cid:7)ra legionarismului, dar (cid:4)i
pronun(cid:8)(cid:7)ri semnificative izvor(cid:226)te din celelalte segmente ale dreptei interbelice:
carlismul (cid:4)i antonescianismul, direc(cid:8)ia na(cid:8)ional-cre(cid:4)tin(cid:7), cea na(cid:8)ionalist-
democrat(cid:7)(cid:4)i cea a conservatorismului rezidual.
˛nclina(cid:8)ia autorilor (cid:4)i a grup(cid:7)rilor politico-ideologice de a (cid:238)(cid:4)i (cid:238)ngropa
rivalii prin t(cid:7)cere sau de a-i deprecia prin mistificare a f(cid:7)cut ca investiga(cid:8)ia s(cid:7)
capete accente de roman poli(cid:8)ist. Mostre de pledoarie corporatist(cid:7) au putut fi
identificate (cid:238)n locuri surprinz(cid:7)toare. Am fost nevoit s(cid:7) accept c(cid:7), (cid:238)n pofida
continuit(cid:7)(cid:8)ii indiscutabile, sub raportul coeren(cid:8)ei teoretice, dintre etapele
succesive ale g(cid:226)ndirii lui Manoilescu & (cid:238)ncep(cid:226)nd cu interven(cid:8)iile din anii 1920
menite s(cid:7) a(cid:4)eze formula dominant(cid:7) a liberalismului local pe fundamente mai
solide sub eticheta neoliberalismului, continu(cid:226)nd cu elaborarea doctrinei
economice protec(cid:8)ioniste la finele aceluia(cid:4)i deceniu (cid:4)i sf(cid:226)r(cid:4)ind cu adoptarea
formulei de organizare corporatist(cid:7) ca mijloc de implementare a politicii de
protec(cid:8)ie a economiei na(cid:8)ionale, (cid:238)n prima parte a deceniului urm(cid:7)tor &,
activitatea sa pe terenul discursului corporatist a debutat abrupt, odat(cid:7) cu
(cid:238)nfiin(cid:8)area periodicului men(cid:8)ionat anterior, f(cid:7)r(cid:7) antecedente (cid:238)n activitatea sa
publicistic(cid:7). Convertirea la corporatism a teoreticianului impus ulterior ca unic
reprezentant rom(cid:226)n important al doctrinei & (cid:4)i consacrat ca atare (cid:4)i (cid:238)n afara (cid:8)(cid:7)rii
(cid:238)n 19349 & a avut loc, f(cid:7)r(cid:7) (cid:238)ndoial(cid:7), ca rezultat al unor influen(cid:8)e contextuale.
Una dintre ele a fost a lui Nichifor Crainic, personaj apropiat de gruparea
na(cid:8)ional-cre(cid:4)tin(cid:7), dar aspir(cid:226)nd (cid:4)i s(cid:7) realizeze o unificare a for(cid:8)elor na(cid:8)ionaliste
sub propria conducere dup(cid:7) desp(cid:7)r(cid:8)irea de partidul lui A.C. Cuza (cid:4)i Octavian
Goga, (cid:238)n octombrie 1936. ˛ntr-adev(cid:7)r, proiectul de (cid:132)stat etnocratic(cid:148) al acestuia10
& lansat (cid:238)n 1937 (cid:238)n periodicul Sfarm(cid:1) piatr(cid:1) & a fost (cid:238)n primul r(cid:226)nd un program
dezbateri: Henry A. Turner, (cid:132)Fascism and Modernization(cid:148), World Politics 24: 4, 1972,
pp. 547-564; A. James Gregor, (cid:132)Fascism and Modernization: Some Addenda(cid:148), World
Politics 26: 3, 1974, pp. 370-384.
9 Mihail Manoilescu, Le siŁcle du corporatisme: doctrine du corporatisme integral et pur,
FØlix Alcan, Paris, 1934.
10 Nichifor Crainic, Programul statului etnocratic, Tipografia Ziarului Universul, Bucure(cid:1)ti,
[1937]; Idem, Ortodoxie (cid:5)i etnocra(cid:4)ie, Ed. Cugetarea, Bucure(cid:1)ti, [1937].
Romanian Political Science Review (cid:1) vol. XVIII(cid:1) no. 1 (cid:1) 2018
40 VICTOR RIZESCU
de reconstruc(cid:8)ie corporatist(cid:7), cu dimensiunea etnocratic(cid:7) ad(cid:7)ugat(cid:7) (cid:238)n subsidiar.
Tot no(cid:8)iunea de corporatism a fost cuv(cid:226)ntul cheie al ziarului s(cid:7)u Calendarul,
angajat plenar (cid:238)n promovarea doctrinei (cid:238)nc(cid:7) de la apari(cid:8)ie, (cid:238)n ianuarie 193211,
deci cu c(cid:226)teva luni (cid:238)nainte de Manoilescu (cid:4)i asocia(cid:8)ii lui (dup(cid:7) ce primele
referiri rom(cid:226)ne(cid:4)ti la experimentul italian din domeniu, (cid:238)nf(cid:7)(cid:8)i(cid:4)(cid:226)nd accentele
dreptei (cid:238)n curs de radicalizare, au ap(cid:7)rut sporadic (cid:238)n Cuv(cid:226)ntul, (cid:238)n 192612, apoi
tot astfel (cid:238)n Curentul, (cid:238)n 192813).
Cu adev(cid:7)rat revelatoare a fost (cid:238)ns(cid:7) descoperirea faptului c(cid:7) ac(cid:8)iunea lui
Crainic din 1932 nu a f(cid:7)cut ea (cid:238)ns(cid:7)(cid:4)i dec(cid:226)t s(cid:7) preia (cid:4)i s(cid:7) metamorfozeze ideile
avansate (cid:238)n cadrul unei mi(cid:4)c(cid:7)ri articulate la firul ierbii, (cid:238)n sfera organiza(cid:8)iilor de
reprezentare profesional(cid:7) a claselor mijlocii. Demarat(cid:7) (cid:238)n 1929, aceasta a prins
form(cid:7) (cid:238)n iunie 1930 prin Confedera(cid:8)ia General(cid:7) a Asocia(cid:8)iilor Profesionale14,
dominat(cid:7) de structurile asociative ale profesioni(cid:4)tilor intelectuali (cid:4)i condus(cid:7) din
pozi(cid:8)ia de secretar general de Ion D. Enescu, pre(cid:4)edintele Societ(cid:7)(cid:8)ii Arhitec(cid:8)ilor
din Rom(cid:226)nia15. Lansat(cid:7) (cid:238)n octombrie 1930, revista sa, intitulat(cid:7) Drum nou, a
fost construit(cid:7) (cid:238)n jurul revendic(cid:7)rii obsesive de edificare a unui stat al
breslelor16, menit s(cid:7) dezr(cid:7)d(cid:7)cineze parazitismul bugetivor al clasei politice prin
substituirea unui parlament al grup(cid:7)rilor profesionale (cid:238)n locul inautenticei
reprezentan(cid:8)e na(cid:8)ionale existente, aflat(cid:7) sub controlul partidelor17. Din matricea
11 Idem, (cid:132)Falimentul partidelor(cid:148), Calendarul 1: 16, 9 februarie 1932, p. 1; Idem, (cid:132)Spre statul
bresla(cid:1)(cid:148), Calendarul 1: 32, 25 februarie 1932, p. 1; Idem, (cid:132)Partide (cid:1)i brelse(cid:148), Calendarul 1:
49, 14 martie 1932, p. 1; Idem, (cid:132)Marxism (cid:1)i corporatism(cid:148), Calendarul 2: 324, 19 martie
1933, p. 1; Idem, (cid:132)Conferin(cid:5)ele noastre despre corporatism(cid:148), Calendarul 1: 225, 29
noiembrie 1932, p. 1; Idem, Lupta pentru spiritul nou, vol. 1: Germania (cid:5)i Italia (cid:238)n scrisul
meu de la 1932 (cid:238)ncoace, Cugetarea, Bucure(cid:1)ti, [1942].
12 Ion Biciolla, (cid:132)Sindicalismul fascist(cid:148), Cuv(cid:226)ntul 3: 500, 8 iulie 1926, p. 1; Pamfil (cid:3)eicaru,
(cid:132)Statul corporativ(cid:148), Cuv(cid:226)ntul 3: 523, 4 august 1926, p. 1; Idem, (cid:132)Stat corporativ?(cid:148),
Cuv(cid:226)ntul 3: 667, 23 ianuarie 1927, p. 1; Titus Enacovici, (cid:132)Ap(cid:7)rarea na(cid:8)ional(cid:7) reclam(cid:7)
statul corporativ(cid:148), Cuv(cid:226)ntul 3: 681, 10 februarie 1927, p. 1; Idem, (cid:132)Statul corporativ.
(cid:130)Charta Muncii(cid:146)(cid:148), Cuv(cid:226)ntul 3: 746, 29 aprilie 1927, p. 1.
13 (Nesemnat), (cid:132)Al treilea congres al sindicatelor fasciste. Dl. Mussolini despre
sindicalismul italian(cid:148), Curentul 1: 116, 10 mai 1928, p. 5; Pamfil (cid:3)eicaru, (cid:132)Experien(cid:8)a
fascist(cid:7)(cid:148), Curentul 2: 418, 15 martie 1929, p. 1.
14 (Nesemnat), (cid:132)Crezul nostru(cid:148) (cid:4)i (Nesemnat), (cid:132)Spre drumuri noi (cid:238)n via(cid:5)a politic(cid:7) a (cid:5)(cid:7)rii(cid:148),
ambele (cid:238)n Drum nou 1: 1, 4 octombrie 1930, pp. 1, resp. 4; (Nesemnat), (cid:132)Programul
Confedera(cid:5)iei Asocia(cid:5)iilor Profesionale(cid:148), Drum nou 3: 5, 1 martie 1932, pp. 3-4.
15 I.D. Enescu, Corporatism (cid:5)i partidism, Ed. Sec(cid:5)iei de Studii a Confedera(cid:5)iei Asocia(cid:5)iilor
Profesionale, Bucure(cid:1)ti, 1932; Idem, Tradi(cid:4)ia corporatist(cid:1) (cid:238)n lumina actualit(cid:1)(cid:4)ii,
Imprimeriile (cid:132)Fr(cid:7)(cid:5)ie Rom(cid:226)neasc(cid:7)(cid:148), Bucure(cid:1)ti, 1941.
16 Idem, (cid:132)Statul corporativ (cid:1)i stabilitatea legilor(cid:148), Drum nou 2: 1, 1 ianuarie 1931, p. 1;
(Nesemnat), (cid:132)O grandioas(cid:7) manifestare pentru statul corporativ. S(cid:7)rb(cid:7)torirea d-lor
arhitect I.D. Enescu (cid:1)i Ferdinand Ko(cid:1)ca(cid:148), Drum nou 3: 4, 15 februarie 1932, pp. 3-4; I.V.
Gruia, (cid:132)Statul corporativ(cid:148), Drum nou 3: 18, 1 septembrie 1932, p. 2; (Nesemnat), (cid:132)Ori
corporatism, ori bol(cid:1)evism(cid:148), Drum nou 3: 21, 15 octombrie 1932, p. 1; I.D. Enescu,
(cid:132)Corporatismul(cid:148), Drum nou 5: 1, 25 februarie 1934, p. 1.
17 I.D. Enescu, ˛ntre munc(cid:1) (cid:5)i capital. Politicianism, doctrin(cid:1) (cid:5)i experien(cid:4)e, Cartea
Rom(cid:226)neasc(cid:7), Bucure(cid:1)ti, 1926; Idem, Criza economic(cid:1) (cid:5)i partidele politice, Tipografia
Romanian Political Science Review (cid:1) vol. XVIII (cid:1) no. 1 (cid:1) 2018
˛nceputurile statului bun(cid:4)st(cid:4)rii pe filiera rom(cid:226)neasc(cid:4) 41
confederativ(cid:7) respectiv(cid:7) a luat fiin(cid:8)(cid:7), (cid:238)n iunie 1932 & deci cu mult (cid:238)nainte de
formarea Ligii lui Manoilescu &, prima organiza(cid:8)ie politic(cid:7) legitimat(cid:7) printr-un
program corporatist: Blocul Cet(cid:7)(cid:8)enesc pentru M(cid:226)ntuirea (cid:10)(cid:7)rii, condus de
profesorul Grigore For(cid:8)u de la liceul (cid:132)Gheorghe Laz(cid:7)r(cid:148)18. Func(cid:8)ion(cid:226)nd (cid:238)n
tandem cu Confedera(cid:8)ia pe platforma aceluia(cid:4)i periodic, Blocul a ad(cid:7)ugat
discursului un plus de radicalism. Putem compara, pentru a ne convinge de
aceasta, afirma(cid:8)ia lui Enescu c(cid:7) (cid:132)Blocul Cet(cid:7)(cid:8)enesc pentru M(cid:226)ntuirea (cid:10)(cid:7)rii este
blocul corporativ pentru m(cid:226)ntuirea statului de lepra politicianist(cid:7)(cid:148)19 cu
declara(cid:8)ia oficial(cid:7) a forma(cid:8)iunii lui For(cid:8)u, potrivit c(cid:7)reia (cid:132)cucerirea puterii de
stat (cid:4)i desfiin(cid:8)area partidelor politice este lozinca de moment a Blocului(cid:148)20.
Coabitarea cu Calendarul a contribuit la evolu(cid:8)ia lui For(cid:8)u c(cid:7)tre
legionarism, dup(cid:7) ce partidul s(cid:7)u & delimitat ini(cid:8)ial fa(cid:8)(cid:7) de versiunea fascist(cid:7) a
antipoliticianismului21 & a fost (cid:238)mpiedicat s(cid:7) participe la alegerile parlamentare
din 20-29 decembrie 1933, la fel ca (cid:4)i Garda de Fier22. Urm(cid:226)nd un traseu
asem(cid:7)n(cid:7)tor, Enescu s-a al(cid:7)turat Partidului Na(cid:8)ional-Cre(cid:4)tin (cid:238)n 1935, dup(cid:7)
(cid:238)nchiderea revistei (cid:4)i dizolvarea organiza(cid:8)iei sale & (cid:238)n 1934 & ca urmare a
atitudinii violent anticarliste23. Militantismul s(cid:7)u pe planul mi(cid:4)c(cid:7)rii de
reprezentare profesional(cid:7) a continuat (cid:238)ns(cid:7), (cid:238)n cadrul mai longevivei Confedera(cid:8)ii
a Asocia(cid:8)iilor de Profesioni(cid:4)ti Intelectuali din Rom(cid:226)nia, (cid:238)nfiin(cid:8)at(cid:7) (cid:238)n februarie
193324 (cid:4)i activ(cid:7) ca forum corporatist p(cid:226)n(cid:7) (cid:238)n anii dictaturilor de dreapta25
(cid:132)Cultura(cid:148), Bucure(cid:1)ti, 1930; Simion Mehedin(cid:8)i, Partidele politice (cid:5)i statul corporativ, Ed.
Libr(cid:7)riei Socec & Co., S. A., Bucure(cid:1)ti, 1931; (Nesemnat), (cid:132)Se mai poate (cid:238)ndrepta statul
rom(cid:226)n cu actualul sistem politic? Conferin(cid:5)a d-lui profesor Simion Mehedin(cid:5)i(cid:148), partea I,
Drum nou 3: 8, 15 aprilie 1932, p. 2; partea II, Drum nou 3: 9, 1 mai 1932, p. 2;
(Nesemnat) (cid:132)Statul politicianist (cid:1)i statul corporativ. Conferin(cid:5)a d-lui arhitect I.D. Enescu(cid:148),
Drum nou 2: 11, 31 mai 1931, p. 2; (Nesemnat), (cid:132)Corpora(cid:5)ii (cid:1)i partide. Coferin(cid:5)a d-lui
I.D. Enescu(cid:148), Drum nou 4: 1, 1 ianuarie 1933, p. 2; I.D. Enescu, (cid:132)Corporatismul (cid:1)i
partidele(cid:148), Drum nou 5: 2, 11 martie 1934, p. 1; Dim. Tr(cid:7)il(cid:7), (cid:132)Partidele vechi (cid:1)i curentele
noi(cid:148), Drum nou 5: 7, 29 aprilie 1934, p. 1.
18 Grigore For(cid:8)u, (cid:132)Blocul Cet(cid:7)(cid:5)enesc pentru M(cid:226)ntuirea ’(cid:7)rii. Chemare(cid:148), Drum nou 3:
12, 15 iunie 1932, p. 2; (Nesemnat), (cid:132)Blocul (cid:1)i confedera(cid:5)ia duc ac(cid:5)iune comun(cid:7)(cid:148), Drum
nou 3: 15, 15 iulie 1932, p. 2; (Nesemnat), (cid:132)Cuv(cid:226)ntarea d-lui Grigore For(cid:5)u(cid:148), Drum nou 4: 7,
12 martie 1933, p. 2.
19 I.D. Enescu, (cid:132)Ideea corporativ(cid:7)(cid:148), Drum nou 3: 13, 21 iunie 1932, p. 1.
20 (Nesemnat), (cid:132)Lozinca momentului(cid:148), Drum nou 3: 13, 21 iunie 1932, p. 2.
21 Grigore For(cid:8)u, (cid:132)Hitlerism rom(cid:226)n(cid:148), Drum nou 4: 18, 28 mai 1933, p. 2; Idem,
(cid:132)M(cid:7)rturisism(cid:133)(cid:148), Drum nou 4: 43, 17 decembrie 1933, p. 1.
22 (Nesemnat), (cid:132)Tov(cid:7)r(cid:7)(cid:1)ia vinova(cid:5)ilor(cid:148), Drum nou 4: 44, 31 decembrie 1933, p. 1.
23 (Nesemnat), (cid:132)Imnul restaura(cid:5)iei regelui Carol II(cid:148), Drum nou 5: 14, 17 iunie 1934, p. 1;
(Nesemnat), (cid:132)De ce nu am mai ap(cid:7)rut(cid:148), Drum nou 5: 15, 29 septembrie 1940, p. 1
(periodicul a reap(cid:7)rut pentru o scurt(cid:7) perioad(cid:7) (cid:238)n 1940-1941).
24 (Nesemnat), (cid:132)Confedera(cid:5)ia Asocia(cid:5)iilor de Profesioni(cid:1)ti Intelectuali(cid:148), Drum nou 3: 24, 28
noiembrie 1932, p. 2; (Nesemnat), (cid:132)Adunarea general(cid:7) de constituire a confedera(cid:5)iei(cid:148),
Confedera(cid:4)ia Asocia(cid:4)iilor de Profesioni(cid:5)ti Intelectuali din Rom(cid:226)nia. Buletin Informativ 1: 1,
martie 1933, pp. 2-7.
25 I.D. Enescu, (cid:132)Arhitectura social(cid:7)(cid:148), Confedera(cid:4)ia Asocia(cid:4)iilor de Profesioni(cid:5)ti Intelectuali
din Rom(cid:226)nia. Buletin Informativ 4: 1, ianuarie-martie 1936, pp. 25-38; Idem,
Romanian Political Science Review (cid:1) vol. XVIII(cid:1) no. 1 (cid:1) 2018
42 VICTOR RIZESCU
(liderul arhitec(cid:8)ilor, (cid:238)ns(cid:7)rcinat, de asemenea, cu conducerea structurii confederative,
fiind aici coleg, (cid:238)n consiliul director, cu Manoilescu, pre(cid:4)edintele Uniunii Generale
a Inginerilor). Din interiorul organiza(cid:8)iei de reprezentare a gulerelor albe, Enescu a
elaborat proiecte de reconstruc(cid:8)ie corporatist(cid:7) complet(cid:7) a statului (cid:238)n 193826 (cid:4)i
193927, plas(cid:226)ndu-se (cid:238)n orizontul taton(cid:7)rilor carliste de profil ((cid:238)ncepute prin
prevederile constitu(cid:8)ionale din februarie 1938 pentru (cid:238)mp(cid:7)r(cid:8)irea corpului electoral (cid:238)n
categorii profesionale (cid:4)i continuate prin legea de organizare a breslelor din luna
octombrie a aceluia(cid:4)i an28, apoi prin ini(cid:8)iativa legislativ(cid:7) menit(cid:7) s(cid:7) (cid:238)mping(cid:7) mai
departe ac(cid:8)iunea (cid:238)nceput(cid:7), din iulie 193929). Dup(cid:7) abrogarea legii din 1938 printr-un
decret antonescian, (cid:238)n decembrie 194030, (cid:4)i am(cid:226)narea pe termen nedefinit a
chestiunii & (cid:238)n urma trecerii la economia de r(cid:7)zboi (cid:238)n octombrie 194131 &, cel mai
consecvent rival al lui Manoilescu & descris altminteri de Nichifor Crainic, (cid:238)n 1937,
ca cel dint(cid:226)i militant corporatist rom(cid:226)n32 (cid:4)i revendic(cid:226)ndu-(cid:4)i el (cid:238)nsu(cid:4)i primatul (cid:238)n
paginile revistei na(cid:8)ional-cre(cid:4)tine (cid:6)ara noastr(cid:1), (cid:238)n martie 193833 & a propus noi
proiecte animate de vechile idealuri, (cid:238)n 194234 (cid:4)i, respectiv, 194435, coordon(cid:226)nd
comisii special alc(cid:7)tuite ale Ministerul Muncii (cid:4)i Ocrotirilor Sociale (ultima oar(cid:7) (cid:238)n
calitate de subsecretar de stat).
De la ideea corporatist(cid:7) la problematizarea istoric(cid:7)
a statului bun(cid:7)st(cid:7)rii
Tot at(cid:226)t de surprinz(cid:7)toare ca postura de(cid:8)inut(cid:7) de ideea corporatist(cid:7) (cid:238)n
paginile din Drum nou este utilizarea aceluia(cid:4)i set de no(cid:8)iuni (cid:238)n periodicul
(cid:132)Organizarea profesiunilor intelectuale (cid:238)n cadrul noului regim constitu(cid:5)ional(cid:148),
Confedera(cid:4)ia Asocia(cid:4)iilor de Profesioni(cid:5)ti Intelectuali din Rom(cid:226)nia. Buletin Informativ 6:
2-4, aprilie-decembrie 1938, pp. 37-46.
26 Idem, Studiu pentru organizarea profesiunilor, (cid:132)Imprimeria Bucure(cid:4)ti(cid:148), Bucure(cid:4)ti, 1938.
27 Idem, Organizarea profesiunilor intelectuale (cid:238)n cadrul noului regim constitu(cid:3)ional,
Imprimeria S.A.R., Bucure(cid:4)ti, [1939].
28 (cid:132)Lege pentru recunoa(cid:4)terea (cid:4)i func(cid:8)ionarea breslelor de lucr(cid:7)tori, func(cid:8)ionari particulari (cid:4)i
meseria(cid:4)i(cid:148), Monitorul oficial 237, 12 octombrie 1938, pp. 4846-4849.
29 Proiect de lege pentru recunoa(cid:2)terea breslelor, (cid:238)nfiin(cid:3)area Consiliului Na(cid:3)ional al
Breslelor (cid:2)i organizarea camerelor profesionale, Imprimeria Central(cid:7), Bucure(cid:4)ti, 1939.
30 (cid:132)Decret-lege pentru desfiin(cid:8)area breslelor de lucr(cid:7)tori, func(cid:8)ionari particulari (cid:4)i
meseria(cid:4)i(cid:148), Monitorul oficial 298, 18 decembrie 1940, pp. 6890-6891.
31 Alexandru Herlea, Regimul muncii (cid:238)n timp de r(cid:1)zboi. Decret-lege adnotat cu deciziunea
de aplicare (cid:2)i cu legile de munc(cid:1) (cid:238)n vigoare, Tipografia Minerva, Deva, 1941.
32 Nichifor Crainic, Programul statului etnocratic, cit., p. 7.
33 I.D. Enescu, (cid:132)Corporatismul rom(cid:226)nesc(cid:148), (cid:7)ara noastr(cid:1) 17: 6, 26 martie 1938, pp. 175-177.
34 Ministerul Muncii, S(cid:7)n(cid:7)t(cid:7)(cid:8)ii (cid:4)i Ocrotirilor Sociale, Ante-proiect de decret-lege pentru
organizarea profesiunilor, Monitorul Oficial (cid:4)i Imprimeriile Statului, Bucure(cid:4)ti, 1942.
35 Ministerul Muncii, S(cid:7)n(cid:7)t(cid:7)(cid:8)ii (cid:4)i Ocrotirilor Sociale. Subsecretariatul de Stat al Muncii,
Ante-proiect de decret-lege pentru organizarea profesiunilor, Imprimeriile Casei
Na(cid:8)ionale a Asigur(cid:7)rilor Sociale, Bucure(cid:4)ti, 1944.
Romanian Political Science Review (cid:1) vol. XVIII (cid:1) no. 1 (cid:1) 2018
˛nceputurile statului bun(cid:4)st(cid:4)rii pe filiera rom(cid:226)neasc(cid:4) 43
Politica social(cid:1), publicat din 1934 & dup(cid:7) ce a fost lansat mai (cid:238)nt(cid:226)i (cid:238)n 1933 cu
titulatura Munca & sub directoratul lui D.R. Ioani(cid:8)escu, ministru al Muncii (cid:238)n
timpul ultimelor guvern(cid:7)ri na(cid:8)ional-(cid:8)(cid:7)r(cid:7)niste, din 1932-1933. La fel ca (cid:4)i
precedenta, aceast(cid:7) nou(cid:7) revela(cid:8)ie m-a confruntat cu fenomenul alunec(cid:7)rii spre
polul dreptei, pe suprafa(cid:8)a spectrului politico-ideologic, al doctrinei devenite
inseparabil(cid:7) de imaginea lui Manoilescu, dup(cid:7) formularea sa ini(cid:8)ial(cid:7) (cid:238)ntr-o alt(cid:7)
cheie dec(cid:226)t cea a manoilescianismului (cid:4)i cu conota(cid:8)ii diferite de cele ale
discursului interbelic de dreapta. Desf(cid:7)(cid:4)ur(cid:226)ndu-se, de aceast(cid:7) dat(cid:7), pe f(cid:7)ga(cid:4)ul
Frontului Rom(cid:226)nesc al lui Alexandru Vaida-Voevod, unde Ioani(cid:8)escu s-a
integrat dup(cid:7) 1935 &, convertirea de dreapta36 a avut loc pe fundalul orient(cid:7)rii
ini(cid:8)iale a revistei (cid:238)n favoarea discursului liberal de st(cid:226)nga37. Pledoaria
corporatist(cid:7) a fost dezvoltat(cid:7) aici, (cid:238)n 1934-1935, prin opozi(cid:8)ie cu Manoilescu (cid:4)i
(cid:238)n sensul unui forme moderate de (cid:132)corporatism social(cid:148), conceput ca ad(cid:7)ug(cid:226)nd
cu (cid:238)n(cid:8)elepciune elemente de reprezentare profesional(cid:7) la reprezentarea politic(cid:7)
parlamentar(cid:7)38. La Drum nou, (cid:238)n schimb, ea a debutat sub auspiciile unei
orient(cid:7)ri spre valorile liberalismului clasic, cu obiectivul de eliberare a
economiei din cadrul limitativ al interven(cid:8)ionismului sufocant39. Compara(cid:8)ia
dintre Drum nou, Lumea nou(cid:1) (cid:4)i Politica social(cid:1) dup(cid:7) criteriul raport(cid:7)rii lor la
dezideratele corporatiste m-a condus spre o problematizare de ansamblu a
rolului (cid:238)ndeplinit de corporatism ca vector al conexiunilor dintre variet(cid:7)(cid:8)ile
locale ale discursului liberal (cid:4)i familiile ideologice rom(cid:226)ne(cid:4)ti ale dreptei,
determin(cid:226)ndu-m(cid:7) s(cid:7) (cid:238)ncadrez tipologic specia manoilescian(cid:7) a doctrinei ca
situat(cid:7) (cid:238)n continuarea formulei dominante a politicii liberale (cid:238)n mediul rom(cid:226)nesc
36 G. Dulca, (cid:132)Protec(cid:5)ia muncii na(cid:5)ionale(cid:148), Politica social(cid:1) 3: 67, 20 aprilie 1935, p. 3; N.
Porsena, (cid:132)Rom(cid:226)ni (cid:1)i str(cid:7)ini(cid:148), Politica social(cid:1) 3: 78, 20 iulie 1935, p. 1; G. Dulca,
(cid:132)Democra(cid:5)ie, fascism, dictatur(cid:7)(cid:148), Politica social(cid:1) 3: 88, 7 noiembrie 1935, p. 3; D.R.
Ioani(cid:8)escu, (cid:132)(cid:130)Dreapta(cid:146) (cid:1)i (cid:130)st(cid:226)nga(cid:146)(cid:148), Politica social(cid:1) 4: 104, 1 mai 1936, p. 1; Idem, ˛n
slujba socialului, Tipografia A-B-C, Bucure(cid:1)ti, 1938; Idem, Regimul breslelor, Tipografia
A-B-C, Bucure(cid:1)ti, 1940; Idem, Protec(cid:4)ia muncii na(cid:4)ionale. Istoric. Legiuirile regimului
legionar, Tipografia A-B-C, Bucure(cid:1)ti, 1941.
37 C. Dumitrescu, (cid:132)˛ntre liberalism (cid:1)i socialism(cid:148), Politica social(cid:1) 2: 12, 7 aprilie 1934, p. 1;
H. Pas, (cid:132)Politica social(cid:7)(cid:1)i sindicalismul(cid:148), Politica social(cid:1) 3: 55, 26 ianuarie 1935, p. 1;
V.M. Ioachim, (cid:132)˛n slujba unei noi ordini sociale(cid:148), Politica social(cid:1) 3: 59, 23 februarie
1935, pp. 1, 3.
38 V.M. Ioachim, (cid:132)Corporatism economic (cid:1)i corporatism social. Evolu(cid:5)ia corporatismului(cid:148),
Politica social(cid:1) 2: 6, 24 februarie 1934, p. 2; Idem, (cid:132)Corporatism economic (cid:1)i politic(cid:148),
Politica social(cid:1) 2: 7, 3 martie 1934, p. 2; Idem, (cid:132)Corporatism social(cid:148), Politica social(cid:1) 2:
8, 10 martie 1934, p. 2; Idem, (cid:132)Foloasele corporatismului social(cid:148), Politica social(cid:1) 2: 9, 17
martie 1934, p. 2; Idem, (cid:132)Limitele corporatismului(cid:148), Politica social(cid:1) 3: 92, 7 decembrie
1935, p. 1.
39 I.D. Enescu, (cid:132)Etatism(cid:148), Drum nou 2: 16, 16 august 1931, p. 1; (Nesemnat), (cid:132)Preciz(cid:7)ri
necesare. Capitalismul(cid:148), Drum nou 3: 7, 1 aprilie 1932, p. 2; I. Constan(cid:8)iu, (cid:132)Legile
economice (cid:1)i legile politice(cid:148), Drum nou 3: 10, 15 mai 1932, p. 1; I. Ghiulea, (cid:132)Economia
(cid:1)tiin(cid:5)ific(cid:7) (cid:238)mpotriva economiei dirijate(cid:148), Drum nou 4: 2, 15 ianuarie 1933, pp. 1, 3;
Ferdinand Ko(cid:4)ca, (cid:132)Na(cid:5)ionalism economic(cid:148), Drum nou 4: 23, 9 iulie 1933, p. 1.
Romanian Political Science Review (cid:1) vol. XVIII(cid:1) no. 1 (cid:1) 2018
