Ideologii românești și est-europene

306 Pages·2008·3.601 MB·Romanian

by  Victor Rizescu (ed.)

CAIETELE

VICTOR RIZESCU (coord.)
Ideologii
române[ti
[i est-europene
EDITURA
Colecþia CAIETELE este coordonatã de PAUL CERNAT,
COSMIN PER}A [i VICTOR RIZESCU.
Apare împreunã cu revista
Redactori: COSMIN PER}A, RAUL HULUBAN
Coperta colec]iei: GHEORGHE BEJAN
Tehnoredactare: IONU} TOLONTAN
Secretariat tehnic: JENI GHINEA
© Funda]iaAmfiteatru, Bucure[ti, 2008
Str. Mexic nr. 2, bl I3, sc. 1, ap. 1, sector 1, Bucure[ti
DescriereaCIPaBiblioteciiNaţionaleaRomâniei
Ideologiiromâneştişiest-europene / Victor Rizescu
(coord.). - Bucureşti : Cuvântul, 2008
Bibliogr.
ISBN 978-973-88613-5-0
I. Rizescu, Victor (coord.)
32(4)
Ideologii
[i istorii conflictuale:
tradi]ii române[ti
[i est-europene
8Victor Rizescu8
Dezbaterea ideologic` româneasc` s-a tradus \ntot-
deauna printr-o confruntare a interpret`rilor istorice. Vii-
torul a fost proiectat la noi cu fa]a \ntoars` spre trecut, tot
astfel cum st`pânirea asupra prezentului a fost revendicat`
de tabere rivale \n limbajul nara]iunilor fondatoare. |n mod
firesc, ideologiile structurate \n jurul unor discursuri isto-
rice au pus \n mi[care o redutabil` dinamic` a viziunilor is-
torice orientate ideologic. Cel mai adesea, subiectul predi-
lect al acestor istorii cu func]ie legitimatoare a fost tocmai
critica structurilor ideologice ale epocilor anterioare. Pen-
tru a plasa corect \n istorie curentele de idei române[ti cu
aderen]` social`, care au influen]at spiritul public [i formele
politicii,trebuies`\ncepemprinaclasadiverselelecturipar-
tizane pe care ele le-au c`p`tat succesiv [i a le deslu[i resor-
turile. Istoricul ideologiilor române[ti este nevoit s` r`t`-
ceasc`, deci, printr-un labirint de istorii ideologice. La fel ca
\n multe alte chestiuni, trebuie s` ne \ntreb`m \n ce m`sur`
aceast` situa]ie este o maladie local` sau doar forma parti-
cular` a unui fenomen universal.
Chiar f`r` s` invoc`m arhaica [i \nr`d`cinata \nclina]ie
uman` de a c`uta la cap`tul timpului perfec]iunea \ncepu-
turilor, cu siguran]` politica reprezent`rilor istorice concu-
rente nu a fost o inven]ie româneasc`. Istoricii ideilor i-au
5
reconstituitoriginile\nchiaracelelocuriundeadebutatvia]a
politic` modern`. |nainte de a se ralia ideii de progres, re-
volu]iile moderne au \nceput prin a se exprima \n termenii
legitimit`]iirestaurate[iaupretinss`recuperezevechidrep-
turi[iprivilegii,compromisedeguvern`riabuzive1.Ulterior,
Revolu]iaFrancez`aservitcaooglind`–totmai\ndep`rtat`
dar niciodat` acoperit` privirii – a alternativelor politice
moderne.Aceasta af`cutcainterpretarea saneutr`s`apar`
caoiluzie,oriceperspectiv`istoric`asupralaboratoruluipo-
litic revolu]ionar antrenând o op]iune ideologic` cu reper-
cusiuni\nprezentulautorului,dup`cumoriceasemeneaan-
gajamentideologicageneratunanumitmoddeaevaluafap-
tele, oamenii [i simbolurile ce populeaz` scena istoric` re-
volu]ionar`.Acela[iexemplunearat`câtdedificil`estecri-
ticaistoriilorideologice[itentativadeaie[idincercullorvi-
cios: François Furet a respins lecturile istorice care confer`
legitimitatedictaturiileninisteprininvocareaprecedentului
iacobin, pentru a e[ua \ntr-o retoric` ce \nchide interpreta-
rea revolu]iei [i a \ntregii culturi revolu]ionare \ntr-o critic`
a totalitarismului din secolul al XX-lea2.
|n orice caz, postmoderni[tii radicali nu se vor mira s`
descopere \n mediul cultural românesc o asemenea plura-
litate conflictual` a reprezent`rilor istorice cu func]ie ideo-
logic`. Uniidintreei au putut afirmac` pendularea \ntre re-
prezent`ri ale trecutului, \n absen]a oric`rei posibilit`]i de
a le mai sorta prin apelul direct la fapte [i m`rturii, a ajuns
s` defineasc` starea natural` de existen]` a omului cultivat.
Lucru adev`rat mai ales \n ce prive[te episoadele de istorie
cultural`: „[…] discu]ia despre Hobbes tinde s` se \nf`]i[eze
totmaimultcaodisput`asuprainterpret`rilor existentede-
cât asupra operei \ns`[i. Cât despre oper`, ea pare s` nu mai
figureze decât ca un pretext aproape uitat al r`zboiului in-
terpret`rilor \n curs de desf`[urare. […] Cu alte cuvinte, nu
mai avem de-a face cu texte, nici cu substan]a trecutului is-
toric, ci doar cu interpret`rile lor“3.
6
Nu trebuie s` ne \ntreb`m deci cât de normal este h`]i[ul
românesc al perspectivelor istorice „situate“ ideologic, ci ca-
reestetopografiasaparticular`.|nplus,dac`nusuntemdis-
pu[is`subscriempesimismuluipostmodernistexprimat\nci-
tatulanterior–dup`cum[tim,dejadestuldedemodat–,tre-
buies`accept`mdistan]areacritic`[ic`utareaobiectivit`]ii
ca pe un efort ne\ncetat. Ne-am obi[nuit s` privim instru-
mentaliz`rile comuniste ale istoriei – o practic` obi[nuit` a
dictaturilor – ca pe un fapt cunoscut, cu o existen]` indis-
cutabil`(chiardac`interpretareapropus`deKatherineVer-
dery – dup` care fenomenul nu trebuie abordat ca rezulta-
tul exclusiv al manipul`rilor puterii, ci ca produsul com-
peti]ieidintreactorisocialidiver[ipeopia]`abunurilorsim-
bolice definit` prin controlul statului – s-a bucurat de prea
pu]in` popularitate la noi). Anii postcomuni[ti ne-au
obi[nuit, de asemenea, cu o competi]ie pentru autoritate
simbolic` purtat` \n jurul memoriei comunismului sau al
momentuluicultural1930.Posteritateatradi]iilordegândi-
re istoric` de acest fel ini]iate \naintea instaur`rii comunis-
muluinuafostrecunoscut`\ns`caunfaptdelasine\n]eles,
[i \nc` mai pu]in au fost aceste curente de idei abordate ca
forme redutabile de organizare a intereselor \n societatea
timpului. A[a se face c`, dac` deform`rile cele mai naive [i
populare ale istoriei au ajuns s` fie invocate ritualic – [i \n
bun`m`sur`exorcizateinutil–\ncalitatedeproiec]iive[nic
iradiante ale imaginarului colectiv, multe construc]ii istori-
cecuoveritabil`func]ieideologic`\ntârzies`fieidentificate,
cartografiate [i clasificate ca atare. O explica]ie este, des-
igur, alergia postcomunist` fa]` de orice problematic` ce a
c`p`tat conota]ii caracteristice \n epoca anterioar`. Printre
altele, chiar termenul de „ideologie“ este acum folosit la noi
mai mult \n accep]iunea foarte specific` de perspectiv` to-
talizant` asupra lumii \n descenden]` gnostic` (cea mai cu-
noscut`estedesigurdefini]ialuiAlainBesançon),[inu\ncea
7
mai larg` – preferat` spre exemplu de istoricii „contex-
tuali[ti“ de felul lui Quentin Skinner – de discurs cultural
conectat biunivoc cu dinamica social`.
Chiar dac` nu reprezint` un caz particular de prolifera-
re a reprezent`rilor istorice cu func]ie ideologic` – formu-
late fie pentru a ap`ra ordinea instituit` fie pentru a-i con-
testa legitimitatea –, România apar]ine unui spa]iu de civi-
liza]ie \n care asemenea forme culturale au fost umplute cu
un con]inut specific. |n toate ]`rile Europei de Est, epoca is-
toric` ce a debutat \n preajma momentului 1800 s-a
desf`[urat sub semnul unei continue dezbateri asupra mo-
derniz`rii dup` model occidental. Pân` \n anii imediat ul-
teriori celui de-Al Doilea R`zboi Mondial – cu prelungiri
dincolo de ei, \n propor]ii diferite de la o ]ar` la alta – con-
fruntarea dintre diversele proiecte [i strategii de dezvoltare
s-a desf`[urat pe fundalul unui angajament puternic [i
cvasi-consensual \n favoarea ideilor na]ionale [i a obiecti-
velorconstruc]ieina]ionale.Continuaredefinireaidentit`]ii
colective, \n rela]ie cu provoc`rile occidentaliz`rii, a fost co-
relat` cu permanenta analiz` a structurilor sociale, perfor-
man]elor economice [i tradi]iilor culturale ale locului, eva-
luate dup` etalonul – adesea interpretat eronat [i simplifi-
catabuziv–alaceleia[iciviliza]ii apusene.|nconsecin]`,fie-
care familie ideologic` a revendicat \n folosul s`u istoria
na]ional`, invocat` de fiecare dat` pentru a conferi autori-
tate unei anumite abord`ri a imperativelor moderniz`rii.
Lecturile conflictuale ale trecutului medieval [i premodern
au fost urmate de altele, având ca obiect primele etape ale
procesului de schimbare accelerat` sub impactul influ-
en]elor externe. Ini]ial, asemenea interpret`ri ale caracte-
risticilor [i traiectoriei istorice na]ionale aveau func]ia de a
dezv`lui gradul de compatibilitate dintre corpul social lo-
cal [i structurile civiliza]iei interna]ionale a capitalismului
liberal. Ulterior, apelul la istorie a devenit necesar pentru a
stabili [ansele de succes regional ale diverselor viziuni re-
8
volu]ionare menite s` \ndep`rteze neajunsurile aceleia[i or-
dini burgheze.
Putere [i opozi]ie
Istoriaideologiilordinperioadamoderniz`riiprecomu-
niste române[ti – care s-a desf`[urat pe parcursul a mai
pu]in de un secol [i jum`tate – poate fi \mp`r]it` \n dou`
mari etape, separate de pragul anilor 1860. |n fiecare dintre
ele, o elit` social` [i politic` dominant` a fost supus` unei
contest`ri violente din partea unei contra-elite intelectuale
ale c`rei discursuri critice au invadat spa]iul public [i l-au
controlat hegemonic. |n ambele cazuri, discursurile menite
s`ra]ionalizezesistemulexistent[is`\iconfereobaz`ideo-
logic` au ocupat o pozi]ie minoritar`. Mai \ntâi, elita boie-
reasc` de origine premodern`, consolidat` prin Regula-
mentele Organice, s-a confruntat \n acest fel cu contesta]ia
culturii pa[optiste, primind un sprijin ideologic din partea
discursuluiconservator.Ulterior,elitamodernizatoare gru-
pat` \n jurul Partidului Liberal a avut de \nfruntat „cultura
critic`“,alec`reiargumentecentraleaufostforjateini]ialde
conservatorismulevolu]ionistalgrup`riiculturalejunimis-
te,pentruafiapoi\nsu[ite,reelaborate[itraduse\nalteidio-
muri ideologice – \ntotdeauna \ns` cu aceea[i ]int` social`
principal`. De aceast` dat`, ra]ionalizarea intelectual` a
statu-quo-uluiac`p`tatexpresiiincomparabilmaisofisticate,
care [i-au f`cut \ns` apari]ia foarte târziu, \n anii 1920, prin
sociologiile istorice complementare ale lui {tefan Zeletin [i
EugenLovinescu–chiardac`elementedisparatealeacestor
construc]ii teoretice au ap`rut cu ceva timp \nainte.
Victoria politic` a liberalismului pa[optist – \n perioada
ce a urmat \ndep`rt`rii protectoratului rusesc \n urma
R`zboiului Crimeei [i a Conven]iei de la Paris – a mers \n
paralel cu transformarea sa \ntr-o ideologie a guvern`rii –
9