Table Of ContentMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar
ggghhhiiiddd
dddeee bbbuuunnneee
ppprrraaaccctttiiiccciii
pentru educaţia timpurie
2008 a copiilor între 3 - 6/7 ani
GHID DE BUNE PRACTICI
PENTRU
EDUCAŢIA TIMPURIE
A COPIILOR ÎNTRE
3-6 / 7 ANI
Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar
Ghidul de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
a fost realizat în cadrul
Proiectului pentru Educaţie Timpurie Incluzivă, din cadrul Programului de Incluziune Socială
cofinanţat de Guvernul României şi Banca Mondială.
Mulţumim Grădiniţei cu Program Prelungit CSIPIKE-Sfântu Gheorghe, Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 3
Step by Step-Tulcea, Grădiniţei nr. 1-Videle şi Grădiniţei Waldorf-Pucioasa, pentru amabilitatea de a oferi
poze pentru ilustrarea prezentului ghid.
2
Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
CUVÂNT ÎNAINTE
Copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa unui individ prin consecinţele durabile pe care le are asupra dezvoltării
ulterioare a acestuia. Ultimele cercetări au demonstrat şi argumentat modul în care trebuie abordată această perioadă de vârstă insistând
pe practicile adecvate de îngrijire şi educaţie a copilului mic.
Ideea centrală este aceea că fiecare copil este unic iar unicitatea lui reprezintă punctul de plecare în toate deciziile luate în privinţa lui, cu
scopul primordial de a-l ajuta să se dezvolte deplin.
Ghidul are ca reper primordial COPILUL!
Tot ceea ce ştim, credem şi gândim despre copil se reflectă în tot ceea ce facem pentru el.
Cu cât ne vom apropia mai mult de el şi îl vom înţelege mai bine, cu atât vom învăţa mai multe despre
ceea ce ar trebui să facem pentru a-l ajuta să crească şi să se dezvolte la nivelul întregului potenţial
de care dispune.
În educaţie nu există reţete, există experienţă acumulată, idei, teorii bazate pe cercetări noi,
practici confirmate care şi-au demonstrat în timp eficienţa, valori, principii, reguli.
Succesul educaţiei se bazează pe adaptarea demersului educaţional la nevoile individuale ale fiecărui
copil.
Ghidul de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de 3-6/7 ani reprezintă un
instrument de lucru pentru cadrele didactice care lucrează cu copiii de vârstă timpurie cu scopul:
- de a crea o perspectivă comună şi unitară în rândul tuturor cadrelor didactice asupra dezvoltării şi educaţiei copilului în perioada
timpurie;
- de a promova practicile educaţionale care stimulează şi susţin dezvoltarea copilului;
- de a sprijini deciziile pedagogice ale cadrelor didactice în practica zilnică;
- de a oferi sprijin în aplicarea cerinţelor Curriculumului Naţional.
5
Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Cunoaşterea creşterii şi dezvoltării copilului este absolut necesară pentru înţelegerea fiziologiei şi patologiei vârstei. Ele sunt procese
complementare. Creşterea se referă la schimbările specifice de ordin fizic şi creşterea în dimensiune. Dezvoltarea este definită ca
sporirea în complexitate sau modificare de la forme simple la forme mai complexe şi mai detaliate. Este un proces ordonat continuu în care
copilul dobândeşte cunoştinţe, achiziţionează deprinderi, dezvoltă comportamente adecvate, adaptabile, se autodefineşte în raport cu sine
şi cu ceilalţi. Factorii ereditari şi de mediu, unici în cazul fiecărui copil, influenţează ritmul şi calitatea dezvoltării copilului – de aici
diferenţierea atât de semnificativă a dezvoltării copilului.
Respectarea drepturilor fiecărui copil, asigurarea egalităţii şanselor la educaţie, valorizarea sinelui (cultivarea respectului faţă de sine, a
stimei), dezvoltarea relaţiilor cu semenii bazate pe respect, politeţe, toleranţă, colaborare, încredere, onestitate sunt aspecte care stau la
baza elaborării acestui ghid.
Întregul ghid este construit pe axa de la teorie la practică.
Se ştie că orice teorie devine sterilă dacă nu este însoţită de practica ce îi poate confirma valoarea, precum orice practică devine
improvizaţie dacă nu este susţinută cu argumente ştiinţifice.
Fiecare capitol cuprinde aspectul teoretic al problemei abordate, conturând universul teoretic al educaţiei timpurii, perspectiva
psihopedagogică actuală privind educaţia copilului mic, principiile de bază care trebuie respectate în abordarea integrată a copilului.
Sunt prezentate numeroase argumente care susţin:
- avantajele abordării holiste (globale) a copilului acordându-se atenţie în egală măsură dezvoltării acestuia atât în plan fizic, al
sănătăţii, precum şi în plan cognitiv şi socio-emoţional;
- necesitatea respectării unicităţii fiecărui copil prin adaptarea educaţiei la nevoile, interesele şi ritmul individual de dezvoltare a
copilului.
Conceptul conform căruia copilul este un tot unitar are la bază principiul acceptat pe larg că toate domeniile creşterii şi dezvoltării umane
sunt legate între ele. Nici unul din aspectele dezvoltării nu se manifestă de sine stătător, iar toate deprinderile, oricât de simple sau
complexe ar fi, reflectă intercorelarea abilităţilor.
Sunt numeroase modalităţi de clasificare a domeniilor dezvoltării (cea mai răspândită fiind cea a lui Bloom). În prezent, pe plan
internaţional, preocupările de conceptualizare cât mai comprehensivă a dezvoltării copilului au condus spre definirea acestor domenii având
ca reper atât psihologia dezvoltării, dar şi finalităţile educaţiei în perioada copilăriei timpurii. Astfel, cele trei domenii clasice în psihologie,
domeniul fizic (psihomotor), cognitiv, socio-emoţional, au fost explicitate şi completate.
În curriculumul pentru educaţia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani, aceste domenii ale dezvoltării copilului sunt prezentate şi constituie
direcţii prioritare în aplicarea curriculumului. Acestea sunt:
6
Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
1. DOMENIUL Dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală – cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum sunt săritul,
alergarea, până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoştinţe şi
practici referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie, practici de menţinerea sănătăţii si securităţii personale.
Dezvoltare fizică: Dezvoltarea motricităţii grosiere
Dezvoltarea motricităţii fine
Dezvoltarea senzorio-motorie
Sănătate şi igienă personală: Promovarea sănătăţii şi nutriţiei
Promovarea îngrijirii şi igienei personale
Promovarea practicilor privind securitatea personală
2. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emoţională – vizează debutul vieţii sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi si
copii. Interacţiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi si lumea din jur. Dezvoltarea emoţională vizează îndeosebi capacitatea
copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi a răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru
acest domeniu. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influenţează decisiv procesul de învăţare.
Dezvoltare socială: Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu adulţii
Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu copiii de vârstă apropiată
Acceptarea şi respectarea diversităţii
Dezvoltarea comportamentelor prosociale
Dezvoltare emoţională: Dezvoltarea conceptului de sine
Dezvoltarea controlului emoţional
Dezvoltarea expresivităţii emoţionale
3. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului şi a comunicării – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar şi a
înţelegerii semnificaţiei mesajelor), a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare, comunicare orală si scrisă, nonverbală si verbală) şi preachiziţiile
pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii.
Dezvoltarea limbajului şi a comunicării: Dezvoltarea capacităţii de ascultare si înţelegere (comunicare receptivă)
Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă)
Dezvoltarea premiselor citirii şi scrierii: Participarea la experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii
Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică; asocierea sunet-literă
Conştientizarea mesajului vorbit/scris
Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj
7
Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
4. DOMENIUL Dezvoltarea cognitivă – a fost definită în termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene, evenimente
şi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilităţile de gândire logică şi rezolvare de probleme, cunoştinţe elementare
matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi mediul înconjurător.
Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme
Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii:
Reprezentări matematice elementare (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, înţelegerea
modelelor, măsurare)
Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, Spaţiul, metode ştiinţifice)
5. DOMENIUL Capacităţi şi atitudini în învăţare – se referă la modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare, modul în care abordează
sarcinile şi contextele de învăţare, precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur, în afara deprinderilor si abilităţilor
menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.
Curiozitate şi interes
Iniţiativă
Persistenţă în activitate
Creativitate
Aceste domenii contribuie la concentrarea asupra unor elemente ale dezvoltării normale a copilului şi sunt utilizate pentru a descrie
evoluţia copilului de-a lungul procesului continuu al dezvoltării. Înţelegerea fiecărui domeniu al dezvoltării contribuie la conturarea
„portretului” copilului, care e util pentru evaluarea caracteristicilor imediate şi permanente legate de abilităţile copilului şi comportamentul
lui.
Progresul personal al copilului poate fi diferit în diverse domenii: un copil merge mai devreme, dar vorbeşte mai târziu, altul are capacitatea
de a relaţiona foarte uşor, dar stabileşte mai greu relaţii cauzale între fenomene, obiecte. Dezvoltarea în fiecare domeniu depinde de
stimulii pe care-i întâlneşte copilul şi de posibilităţile de învăţare oferite de mediul educaţional.
Ideea care străbate ghidul, îndeosebi prin exemplele şi recomandările prezentate, este că învăţarea şi dezvoltarea copilului la
vârstele timpurii trebuie abordate dintr-o perspectivă integrată. Această idee este promovată de:
• Abordarea integrată a curriculumului pornind de la obiectivele cadru formulate pe domenii experienţiale care vizează toate
domeniile de dezvoltare menţionate în curriculum; proiectarea de unităţi tematice care integrează obiectivele cadru ale tuturor
domeniilor de experienţiale prin sarcinile şi materialele utilizate;
8
Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• Corelarea domeniilor de dezvoltare şi a celor experienţiale cu tipurile de activităţi proiectate şi cu centrele de activitate organizate
în sala de grupă;
• Valorificarea jocului ca modalitate de abordare integrată în cadrul activităţii copilului în grădiniţă;
• Organizarea mediului de învăţare care să permită dezvoltarea liberă a copilului şi să pună în evidenţă dimensiunea interculturală şi pe
cea a incluziunii sociale;
• Utilizarea strategiilor didactice centrate pe individualizare, descoperire, cooperare prin modul de evaluare şi planificare a
programului zilnic;
• Parteneriatul dintre grădiniţă – familie – comunitate conduce spre abordarea integrată a învăţării şi dezvoltării copilului în funcţie
de necesităţile şi cerinţele individuale ale sale.
Gradarea progresivă de la teorie la practică de-a lungul întregului ghid a avut ca
scop unic argumentarea necesităţii promovării activităţii integrate la vârstele
timpurii, promovarea şi susţinerea unei noi perspective asupra educaţiei copiilor
de 3 – 6/7 ani.
Noi trebuie să fim pregătiţi şi convinşi că prin intervenţiile noastre
educative stimulăm dorinţa şi nevoia de cunoaştere, dorinţa şi nevoia de
mişcare, dorinţa şi nevoia de explorare, dorinţa şi nevoia de joc, dorinţa şi
nevoia de a se exprima în forme cât mai variate.
Copilul învaţă făcând!
Să-i oferim toate oportunităţile de a învăţa, asigurându-i protecţie, siguranţă,
încurajare şi, mai presus de toate, iubire!
Gândit să fie prietenos şi folositor în acelaşi timp, să ofere informaţii de ordin general dar şi repere importante, atât teoretice cât şi
practice, ghidul devine un instrument accesibil pentru activitatea didactică de zi cu zi.
9
Description:copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi a răspunde emoţiilor Dezvoltare emoţională: .. sau locomotivă, să alerge, să fluiere.