Table Of ContentDreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 1
Dreptul la o bunã administrare
ºi impactul sãu asupra procedurilor
administraþiei publice
Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 2
Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 3
Coordonatori
Emil BÃLAN
Gabriela VARIA
Cristi IFTENE
Dragoº TROANÞÃ
Marius VÃCÃRELU
Dreptul la o bunã administrare
ºi impactul sãu asupra procedurilor
administraþiei publice
Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 4
Redactor: Lucian Pricop
Tehnoredactor: Cristian Lupeanu
Toate drepturile asupra acestei versiuni aparþin Editurii Comunicare.ro, 2010
SNSPA, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice
Strada Povernei 6, Bucureºti
Tel./fax: (021) 310 0718
E-mail: [email protected]
www.editura.comunicare.ro
*Acest volum a apãrut cu sprijinul Consiliului Naþional
al Cercetãrii ªtiinþifice din Învãþãmântul Superior (CNCSIS)
în cadrul proiectului IDEI 698.
Autorii îºi asumã rãspunderea în ceea ce priveºte conþinutul
comunicãrilor trimise spre publicare.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României
Dreptul la o bunã administrare ºi impactul sãu asupra procedurilor
administraþiei publice/ Bãlan Emil, Varia Gabriela, Iftene Cristi, Troanþã
Dragoº, Vãcãrelu Marius. – Bucureºti: Comunicare.ro, 2010
ISBN 978-973-711-281-1
I. Varia, Gabriela
II. Iftene, Cristi
III. Troanþã, Dragoº
IV. Vãcãrelu, Marius
35(075.8)
Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 5
Cuprins
Capitolul 1
ADMINISTRAÞIAPUBLICÃ
ªI PUTEREAPROCEDURILOR / 9
Capitolul 2
NOÞIUNI, CONCEPTE, CONVENÞII ªI TEORII PRIVIND
ADMINISTRAÞIALANIVELULUNIUNII EUROPENE / 17
2.1. Consideraþii teoretice asupra
Spaþiului Administrativ European (SAE)
componentã a Spaþiului Public European (SPE) / 17
2.2. Europenizarea / 21
2.3. Convergenþa administrativã ºi factorii
de convergenþã / 23
2.4. Clarificãri iniþiale privind conceptele
de administrare defectuoasã, administrare corectã
ºi bunã administrare / 26
2.4.1. Administrarea defectuoasã (maladministration) / 26
2.4.2. Administrarea corectã (sound administration) / 27
2.4.3. Buna administrare (good administration) / 29
Capitolul 3
PRINCIPII ALE ADMINISTRAÞIEI PUBLICE FORMULATE
LANIVELULUNIUNII EUROPENE / 31
3.1. Importanþa Curþii de Justiþie a Uniunii Europene
în stabilirea principiilorbunei administrãri / 31
3.1.1. Consideraþii introductive privind
Curtea de Justiþie a Uniunii Europene
ºi principiile administraþiei publice / 31
3.1.2. Jurisprudenþa Curþii de Justiþie în raport cu dreptul la o
bunã administrare / 33
3.1.2.1. Clarificãri privind metodologia cercetãrii / 33
3.1.2.2. Tratament imparþial ºi echitabil / 35
Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 6
3.1.2.3. Termen rezonabil / 36
3.1.2.4. Dreptul de a fi ascultat / 38
3.1.2.5. Dreptul de acces al persoanei
la dosarul propriu / 39
3.1.2.6. Obligaþia administraþiei
de a-ºi motiva deciziile / 40
3.1.2.7. Dreptul la reparaþie pentru
prejudiciile produse / 42
3.2. Jurisprudenþa Curþii de Justiþie a Uniunii Europene
ºi principiile generale ale administraþiei publice / 43
3.2.1. Încredere ºi previzibilitate / 44
3.2.2. Deschidere ºi transparenþã / 47
3.2.3. Responsabilitate / 51
3.2.4. Eficienþã ºi eficacitate / 52
Capitolul 4
DREPTULLAO BUNÃ ADMINISTRARE
ªI CARTADREPTURILOR FUNDAMENTALE
AUNIUNII EUROPENE / 55
4.1. Procesul de adoptare al
Cartei DrepturilorFundamentale / 55
4.1.1. Consiliul European din Koln / 55
4.1.2. Evoluþia ulterioarã ºi Consiliul European
din Biaritz / 57
4.1.3. Tratatul de la Nisa / 58
4.1.4. Tratatul instituind o Constituþie pentru Europa / 59
4.1.5. Tratatul de la Lisabona / 60
4.2. Carta ºi dreptul la o bunã administrare / 62
4.2.1. Prezentare generalã a Cartei Drepturilor
Fundamentale / 62
4.2.2. Prezentare generalã a art. 41 – Dreptul
la o bunã administrare / 64
4.2.3. Principiul unei administrãri corecte, precursor al bunei
administrãri / 67
4.2.3.1. Clarificãri introductive / 67
4.2.3.2. Doctrinã ºi principii
ale administrãrii corecte / 68
4.2.3.3. Obligaþia instituþiilor de a rãspunde
scrisorilor primite / 69
Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 7
4.2.3.4. Obligaþia instituþiilor de apublica diferite
informaþii / 69
4.2.3.5. Obligaþia instituþiilor de a conduce investigaþiile
necesare / 70
Capitolul 5
IMPORTANÞAINSTITUÞIEI
OMBUDSMANULUI EUROPEAN ÎN AFIRMAREA
PRINCIPIILOR ADMINISTRAÞIEI PUBLICE / 71
5.1. Instituþia Ombudsmanului European –
istoric ºi evoluþie / 72
5.1.1. Importanþa Raportului Walker-Smith / 73
5.1.2. Contribuþiile Statelor Membre ºi Tratatul
de la Maastricht / 75
5.1.3. Evoluþia ulterioarã a instituþiei / 78
5.2. Tratatul de la Lisabona ºi Instituþia Ombudsmanului
European / 81
5.3. Ombudsmanul European ºi stabilirea conceptului de
„administrare defectuoasã (maladministration)“ / 85
5.4. Importanþa Ombudsmanului European în dezvoltarea
unui „cod al bunei conduite administrative“ / 88
5.4.1. Paºi importanþi în dezvoltarea Codului bunei conduite
administrative / 88
5.4.2. Consideraþii asupra codului bunei conduite
administrative / 92
Capitolul 6
BUNAADMINISTRARE ÎN ROMÂNIA / 97
6.1. Introducere / 97
6.2. Instrumente de apãrare a dreptului
la o bunã administrare. Instituþia Avocatului Poporului
în România / 102
6.3. Transparenþã decizionalã ºi eticã publicã / 105
6.3.1. Cetãþeanul – client al administraþiei publice / 129
6.3.2. Obligaþiile cetãþenilor ºi participarea activã la
buna guvernare / 135
6.3.3. Avertizorii de integritate / 143
6.4. Conduita cetãþenilor / 150
Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 8
6.5. Consultarea publicã / 153
6.6. Bunã practicã în aplicarea principiului
bunei administrãri / 156
6.7. Tehnici ºi instrumente utilizate în procesul
de participare cetãþeneascã / 166
6.7.1. Centrele de informare cetãþeni / 166
6.7.2. Internetul – sursã de informare a cetãþenilor / 167
6.7.3. Mass-media / 168
6.7.4. Spaþiile de afiºaj din cadrul instituþiei / 168
6.8. Concluzii / 169
Capitolul 7
SPRE O CODIFICARE AREGLEMENTÃRILOR PRIVIND
ADMINISTRAÞIAPUBLICÃ ºI PROCEDURAACESTEIA
ÎN ROMÂNIA / 173
7.1. Situaþia actualã / 173
7.2. Codificarea – soluþie posibilã pentru simplificarea ºi
clarificarea reglementãrilor / 174
7.3. Instrumente utilizate în procesul
de simplificare a legislaþiei administrative
la nivelul Uniunii Europene / 176
7.4. Proiectul Codului de procedurã administrativã
al României / 179
Anexe
DOCUMENTE INTERNAÞIONALE REFERITOARE
LADREPTULLAO BUNÃ ADMINISTRARE / 183
Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 9
CAPITOLUL 1
Administraþia publicã
ºi puterea procedurilor
Administraþia publicã reprezintã una dintre cele mai impor-
tante noþiuni folosite în limbajul politico – juridic contemporan,
în jurul cãreia graviteazã mai multe aspecte ale discursului public.
În limbajul cotidian întâlnim, tot mai des, exprimarea ideii cã ima-
ginea unei þãri este datã de administraþia acesteia, un autor con-
siderând cã istoria omenirii, este, de altfel, istoria guvernãrii ºi
administrãrii popoarelor1.
Studierea sistematicã a fenomenului administrativ trebuie în-
ceputã cu analizarea legãturii complexe a acestuia cu problema-
tica puterii ºi a guvernãrii.
Societatea politicã se diferenþiazã de formele istorice, pre-
statale, de convieþuire socialã, prin desprinderea din interiorul
comunitãþii a unor structuri de autoritate învestite cu anumite pre-
rogative de comandã, faþã de care membrii societãþii se aflã în
relaþie de subordonare.
Autoritãþile constituite astfel, ca putere „instituþionalizatã“,
exercitã constant acelaºi tip de activitãþi de comandã, comunitatea
în ansamblul ei fiind conºtientã de legitimitatea asumãrii exercitãrii
acestor prerogative, precum ºi de îndatorirea de a respecta deci-
ziile conducerii, sub sancþiunea unor pedepse sociale.
Oricât de simple ar fi relaþiile de putere care trebuie ordonate
ºi reglementate într-un sistem în cadrul societãþii, oricât de puþin
numeroasã ar fi o comunitate umanã, procesul de guvernare nu
poate fi realizat nemijlocit, nici de un singur individ, nici de un
unic organism titular al puterii politice, deoarece limitele fizice sunt
imposibil de depãºit în condiþiile tehnice actuale.
1A. Iorgovan: Drept administrativ. Tratat elementar, Ed. Hercules, Bucu-
reºti, 1993, p. 16.
Administraþia publicã ºi puterea procedurilor 9
Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 10
În orice formaþiune statalã puterea politicã trebuie sã aibã un
caracter unitar, în sensul cã este deþinutã de un singur individ sau
de un grup restrâns – în statele arhaice sau nedemocratice – fie de
un corp politic larg, structurat dupã criterii democratice – în statele
moderne ºi postmoderne2.
Din aceastã raþiune se spune cã într-un stat nu existã decât o
putere unicã, acesteia neopunându-i-se alte puteri de aceeaºi naturã.
În virtutea puterii publice deþinute, statul este îndreptãþit sã nu recu-
noascã pe teritoriul sãu o altã putere venitã din afarã.
Pentru a înþelege noþiunea de administraþie publicã este nece-
sarã o scurtã incursiune în istorie, aceastã ºtiinþã fiind, conform
unei definiþii unanim cunoscute ºi acceptate magistra vitae, iar
lecþiile sale nestudiate suficient se transformã în adevãruri amare
la puþin timp dupã ce sunt ignorate.
În acest sens, vom sublinia faptul cã administraþia publicã este
una dintre cele mai vechi instituþii juridice care existã, deoarece
prin însãºi existenþa ºi rolul sãu ea a trebuit sã fie creatã încã din
momentul în care un om sau un grup a putut sã îºi impunã domi-
naþia sa asupra unui alt grup de oameni.
Pentru o explicaþie mai simplã, trebuie sã precizãm mai întâi
cã din punct de vedere etimologic, sintagma administraþie publicã
are la bazã cuvintele latine ad ºi minister, acestea însemnând la,
de, spre, în (spre) – pentru particula adºi servitor, slujitor, pentru
cuvântul minister. De aceea, alãturarea acestor douã cuvinte a nãs-
cut cuvântul administraþie, dupã cum ºi cuvintele resºi publicum
au dat prin juxtapunere cuvântul respublica, transformat astãzi în
republicã.
Având la bazã acest înþeles etimologic, vom învedera faptul
cã administraþia publicã existã, în opinia noastrã, încã din primul
moment în care într-o colectivitate, oricât de micã a fost aceasta,
o persoanã a preluat conducerea grupului, impunând anumite re-
guli. Pentru ca acestea sã poatã fi respectate, s-a impus constituirea
unui nucleu de punere în practicã a deciziilor de putere.
2Asupra conceptului de stat postmodern ºi consecinþele sale asupra cali-
ficãrii statelor a se vedea pe larg R. Cooper: Destrãmarea naþiunilor, ed. Uni-
vers Enciclopedic, Bucureºti, 2006.
10 Dreptul la o bunã administrare
