Doi ani din istoria României: O cronologie a evenimentelor, ianuarie 1995-ianuarie 1997

333 Pages·1997·10.95 MB·Romanian

by  Domnița Ștefănescu

u
c
s
e
n
â
f
e
t
Ş

a
ţ
i
n
m
o
D
1 ! /Ţ Ţ ŢTT
j i
l I I I
11 n i l
a
O cronologie evenimentelor
IANUARIE 1995 - IANUARIE 1997
Coperta de Adrian Socaciu
Culegere şi tehnoredactaie computerizată
Liana Elena Alexandru
Carte tipărită cu sprijinul financiar al
Fundaţiei pentru o Societate Deschisă
© Editura Maşina de scris, 1998
Tel. [phone] Fax. [phone]
ISBN 973-98732-4-3
Domniţa Ştefânescu
/ ' -:'Y ■ ' /
Doi ani din istoria României
o cronologie a evenimentelor
ianuarie 1995 - ianuarie 1997
Editura Maşina de scris
Bucureşti, 1998
Doi ani din istoria, României
i
continuă lucrarea Cinci ani din
istoria României. O cronologie a
evenimentelor. Decembrie 1989 -
decembrie 1994 (Editura Maşina de
scris, 1995) prin înregistrarea în
ordine cronologică a celor mai
importante evenimente politice şi
sociale din intervalul ianuarie 1995
- ianuarie 1997 şi prin prezentarea,
într-un corp de anexe, a rezultatelor
la alegerile locale, parlamentare şi
prezidenţiale din 1996 şi a
componenţei Guvernului Ciorbea.
S-au folosit ca material documentar
periodice şi cărţi referitoare la
perioada cercetată: România liberă,
Adevărul, Evenimentul zilei, Cronica
română, Vocea României, Curierul
naţional, Azi, Dimineaţa, Dreptatea,
Curierul românesc, „22“, Dilema
etc., Monitorul oficial, partea întâi şi
partea a doua; Protagonişti ai vieţii
publice. Personalităţile României
contemporane. Agenţia Naţională de
presă - Rompres, voi. 1 - 1994, voi.
2 şi 3 - 1995; Principalele evenimente
interne şi internaţionale, 1996.
Agenţia Naţională de presă -
Rompres, 1997 etc.
1995
• Revelion ’95. Sondajele de opinie arată că românul de
rând a fost obligat să rămână acasă, deoarece nu i-ar fi fost la
îndemână să plătească între 120 000 lei şi 300 000 lei pentru a
petrece la restaurant, iar de incursiuni în alte localităţi nici nu
putea fi vorba... în lipsă de clienţi unele restaurante de lux au tras
obloanele. în Capitală, cel puţin, românii s-au bucurat, pe gratis,
de semnalele sonore specifice sărbătorilor de iarnă din ultimii ani
- bubuiturile năprasnice provocate de exploziile petardelor. „Parcă
am fi în Cccenia“ şi-au zis unii, mulţumiţi că în România perioadei
de tranziţie e mult mai bine decât în alte ţări din lumea largă. Cât
de bine e au putut afla (şi) de la preşedintele ţării, Ion Iliescu,
care şi-a- petrecut revelionul la Predeal şi care a transmis
concetăţenilor săi tradiţionalul mesaj de felicitare şi de încurajare:
anul care a trecut a fost un aii acceptabil, cu unele semne bune,
desigur şi cu insuccese, dar, în 1995, va fi mai bine.
- Ca şi Ion Iliescu cele mai multe personalităţi politice au
preferat să părăsească Bucureştiul şi să poposească în ţinuturile
montane.
- O anumită parte a presei invită Inspectoratul General al
poliţiei să răspundă la o întrebare, la care, fireşte, n-a răspuns.
Cine au fost cei care, pe 31 dec., instalaţi în 10-12 limuzine, au
format o coloană care, în febra deplasării spre locurile de petrecere
a revelionului, probabil pe Valea Prahovei, i-au spulberat pe
muritorii de rând de pe şosea, obligându-i să treacă pe dreapta, în
larma girofarurilor şi sirenelor? Poliţiştii, câtă frunză şi iarbă,
înşiraţi pe şoseaua Bucureşti - Ploieşti, au vegheat la securitatea
respectivului alai. Au mai rămas însă destui poliţişti disponibili,
aproximativ 2 500, şi pentru a asigura liniştea bucureştenilor în
noaptea de Anul Nou.
- în „Lurie’s Who's Who“ celebrul caricaturist american
Ranan Lurie îl plasează pe Ion Iliescu pe locul 34 printre cele 131
de personalităţi politice care vor influenţa viaţa planetei în 1995.
• 1 ian. Din surse ale B.E.R.D. rezultă că mai multe
organisme şi institute internaţionale importante - Viena Institut,
5
1995
O.E.C.D., U.E., O.N.U. - sunt mult mai rezervate în ceea ce
priveşte estimarea şanselor de redresare economică a României,
decât guvernanţii autohtoni. La produsul intern brut, Guvernul
României anticipează o creştere de 5%, în timp ce Viena Institut
consideră că va avea loc o creştre zero, O.E.C.D. estimează o
creştere cu 1%, iar U.E. cu 2,1%. Inflaţia, conform planului eco­
nomic românesc, ar putea creşte cu 50%, dar Viena Institut prevede
o creştere cu 100%, O.E.C.D. cu 80%, iar U.E. cu 40%. Şi şomajul
va fi, conform previziunilor celor trei organisme menţionate, într-o
creştere mai mare decât au anunţat guvernanţii români. Evaluările
celor trei indicatori de către organismele internaţionale menţionate
situează, din nou, România, mult în urma Cehiei, Ungariei şi Poloniei.
- Cortiisia Europeană din cadrul Uniunii Europene a finalizat
un sondaj de opinie privind atitudinea vest-europenilor faţă de
aderarea ţărilor central şi est-europene la U.E. Dintre cele şapte
ţări supuse atenţiei - Cehia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia,
România, Slovenia - preferata celor chestionaţi este Ungaria (66%
sunt pentru intrarea Ungariei în U.E., iar 22% împotrivă), iar
România se situează pe ultimul loc în preferinţele lor (56% sunt
pentru intrarea României în U.E., iar 31% împotrivă). Aceleaşi
opţiuni pentru accesul ţărilor foste comuniste în U.E. par să aibă
şi conducătorii U.E. Hans van den Brock, înalt comisar pentru
Europa centrală şi de est din U.E, declară: „Noi vedem integrarea
unei ţări ca Ungaria în U.E. ca pe un foarte important obiectiv al
politicii de securitate44. Acelaşi personaj afirmă, probabil pentru
ţările cu şanse modeste de integrare, că „drumul de la Marx la
market (economie de piaţă n.n.) e lung şi greu44.
- Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a
României, consideră că 1994 a adus schimbări notabile în sistemul
bancar şi în politica monetară. Depozitele bancare în lei ale
populaţiei şi-au triplat valoarea (1 900 miliarde lei) faţă de 1993,
ceea ce-1 face pe Mugur Isărescu să considere că sistemul bancar
românesc a primit un „vot de încredere44 de la cetăţeni. Printre
realizările anului abia încheiat, Mugur Isărescu ţine să menţioneze
şi stabilitatea cursului de schimb al leului, scăderea ratei inflaţiei
sub 70%, creşterea rezervelor valutare nete ale Băncii Naţionale
la 700 milioane de dolari. Pentru anul 1995. Mugur Isărescu
promite să scadă rata inflaţiei până la 30% şi să consolideze în
continuare sistemul bancar şi prin „intensificarea activităţii de
supraveghere prudenţială a băncilor comerciale din partea B .N.R.“.
6
1995
• 3 ian. Fondul Proprietăţii de stat (F.P.S.) şi-a anunţat
intenţia de a propune spre privatizare 1500 de societăţi comerciale
cu un capital social de 2 668 miliarde de lei.
- Conducerea P.N.Ţ.C.D. este nemulţumită de atitudinea
senatorului Valentin Gabrielescu în timpul şi după audierea lui
Ion Iliescu de Comisia parlamentară de cercetare a evenimentelor
din dec ’89. într-un comunicat semnat de Ion Diaconescu se
apreciază: „Biroul nu îşi însuşeşte aprecierile laudative exprimate
de domnul Valentin Gabrielescu, referitoare la poziţia politică a
preşedintelui Ion Iliescu, punctul de vedere al conducerii
P.N.Ţ.C.D. fiind diametral opus.“ Corneliu Coposu consideră că
în timpul audierii tonul fruntaşului P.N.Ţ-ist a fost „cam obedient
şi cu o nuanţă de depăşire a unei curtoazii obligatorii pentru un
parlahientar şi pentru un om politic (...) Nu s-a deosebit cu nimic
de atitudinea afişată de partizanii domnului Iliescu care făceau
parte din comisie“. în urma acestui episod Valentin Gabrielescu,
sancţionat de partidul său cu moţiune de blam, îşi dă demisia din
funcţia de secretar general al P.N.Ţ.C.D. şi admite că afirmaţiile
sale privind unele probleme majore ale ţării şi activitatea lui Ion
Iliescu nu corespund ideilor politice ale P.N.Ţ.C.D. şi«că a comis
„o eroare regretabilă" facându-le publice chiar şi în nume propriu,
dar că acest gen de erori nu se va mai repeta.
• 5 ian. Plenul Curţii Constituţionale decide că Legea
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în timpul
vacanţei parlamentare este constituţională. în felul acesta se
respinge contestaţia formulată de 53 de deputaţi în legătură cu
constituţionalitatea acestei legi, adoptate la 20 dec. 1994 în Senat
şi la 27 dec. 1994 în Camera Deputaţilor.
- La prima conferinţă de presă a liderilor Alianţei
Civic-Liberale se declară opţiunea pentru unificarea partidelor
membre ale alianţei până la 31 mai 1995. Nicolae Manolescu,
preşedintele P.A.C., îşi mai acordă însă un răgaz pentru a lua o
decizie până la Congresul PAC. de la sfârşitul lunii apr. Atacând
problema delicată a păstrării individualităţii partidelor liberale în
cazul unificării, Dinu Patriciu (P.L. ’93) susţine că alianţa va
deveni „o omletă" care nu se poate face fără a sparge ouăle. Nicolae
Manolescu reformulează comparaţia, afirmând că până la
congresele partidelor la care se va decide dacă fuziunea va avea
loc, partidele liberale rămân doar „ouă-ochiuri". Şi totuşi membrii
alianţei liberale iau decizia de a constitui un grup parlamentar unit
\
7
1995
şi de a susţine un candidat unic la Preşedinţie.
• 6 ian. Târgu Mureş. Consiliul operativ al U.D.M.R.
stabileşte conduita politică a partidului în 1995 şi decide că
acuzaţiile formulate la adresa lui Lâszlo Tokes, privind colaborarea
acestuia cu fosta Securitate, nu trebuie să zdruncine încrederea în
episcop a maghiarimii din România, întrucât acuzaţiile sunt
tendenţioase şi lipsite de orice legătură cu realitatea. „Concluzia
şedinţei noastre este aceea că trebuie să rămânem uniţi“ - a declarat
Mark6 B61a, preşedintele U.D.M.R.
• 7 ian. Cluj. Cu ocazia aniversării a 5 ani de la înfiinţarea
U.D.M.R., preşedintele Mark6 B61a prezintă „Programul de
autonomie al Uniunii Democratice Maghiare din România1'.
Iniţiativa este criticată de mai multe forţe politice. Gheorghe Funar
cere un referendum pentru scoaterea U.D.M.R în afara legii.
P.N.Ţ.C.D., P.L.'93, P.A.C., P.D.A.R. resping o asemenea iniţiativă
politică. P.D.S.R. dă publicităţii o „Scrisoare deschisă către
U.D.M.R.11 (13 ian.) în care atrage atenţia că pretenţiile U.D.M.R.
la autodeterminare sunt anticonstituţionale.
- Gazeta Wyborcza, cotidian care apare la Varşovia, publică
rezultatele unui sondaj de opinie efectuat în perioada 29 dec. 1994
- 5 ian. 1995. La unul dintre punctele sondajului - „Nu aş vrea
să-i am vecini11 - s-au obţinut următoarele răspunsuri: 65% dintre
cei chestionaţi n-ar vrea să-i aibă veoini pe ţigani, 61 % - pe români,
55% - pe ucraineni, 43% - pe ruşi, 38% - pe negri, 36% - pe
.belaruşi, 30% - pe evrei.
In presa din România se apreciază că acest vot negativ
constituie o mare jignire pe care polonezii o aduc românilor.
• 9 ian. La conferinţa de presă a P.N.Ţ.C.D., conducătorii
partidului anunţă că C.D.R. trebuie să clarifice câteva probleme
controversate: ierarhia partidelor, modul de alcătuire a listelor
electorale, desemnarea candidatului la Preşedinţia C.D.R. şi a ţării,
la viitoarele alegeri. Liberalii sunt împotriva susţinerii candidaturii
lui Emil Constantinescu, căruia vor să-i opună propriul lor
candidat, împotriva alcătuirii de liste electorale comune şi împotriva
pretenţiei P.N.Ţ.C.D. de a-şi adjudeca 50% din voturile de la
viitoarele alegeri. Ion Diaconescu trage concluzia că liberalii îşi
pregătesc ieşirea din C.D.R. şi declară că oricum P.N.Ţ.C.D. îl va
susţine pe Emil Constantinescu pentru candidatura la Preşedinţia
alianţei şi a ţării pentru că „se aduc critici domnului profesor, dar
nimeni nu poate veni cu un candidat mai bun“. în legătură cu
8
1995
aceeaşi problemă, preşedintele P.N.Ţ.C.D., Corneliu Coposu. are
următoarea opinie: „Domnul Emil Constantinescu a acumulat
un capital electoral care nu poate fi irosit. Nu există nici un candidat
mai bun, nici în C.D.R., nici în afara ei. P.N.Ţ.C.D. sprijină
candidatura domnului Emil Constantinescu1'.
- Adrian Păunescu protestează împotriva ambasadorului
S.U.A. la Bucureşti, Alfred Moses, acuzându-1 de amestec în
treburile interne ale României. Cu puţin timp în urmă (2 ian.) Alfred
Moses a declarat serviciului român al postului de radio „Vocea
Americii11 că imaginea şi şansele României s-ar schimba în bine
dacă la conducerea ţării s-ar afla o alianţă de partide - Alfred
Moses avea în vedere P.D.S.R, C.D.R. şi P.D. - la care să nu aibă
acces formaţiunile extremiste ca P.R.M. şi P.U.N.R.
• 10 ian. La întâlnirea între conducerile P.D.S.R., P.U.N.R.,
P.S.M. şi P.R.M., negocierile progresează până aproape de apariţia
unei coaliţii. Protocolul ce consfinţeşte această coaliţie putea fi
semnat chiar în cursul întrevederii, dar P.S.M. şi P.U.N.R. şi-au
manifestat încă unele rezerve. Ioan Gavra, vicepreşedintele
P.U.N.R., doreşte ca protocolul să precizeze că P.D.S.R. şi
P.U.N.R. sunt partide guvernamentale, iar P.R.M. şi P.S.M. doar
partide care susţin Guvernul. Adrian Năstase a declarat că pactul
cvadripartit ce e pe cale să se încheie are „conotaţie în plan politic,
nu ministerial. Considerăm că am dat până acum de ajuns. Nu
credem că este necesar să mai renunţăm la alte portofolii11. In
legătură cu stabilitatea viitoarei coaliţii, Adrian Năstase subliniază
că „P.D.S.R. are destulă înţelepciune pentru a separa extravaganţa
şefului ziarului România Mare de cea a liderului P.R.M.11.
• 11 ian. Şapte membri de frunte ai P.S.M., trei
vicepreşedinţi şi patru secretari (Tudor Mohora, Traian Dudaş,
Maria Lazăr, Gheorghe Cazan, Gheorghe Răboacă, Alexandru
Ghitera, Ani Matei), îşi anunţă demisia din funcţiile de conducere
şi din partid şi, mai ales, intenţia de a înfiinţa „un partid socialist
modem, de tip european, democrat, capabil să lupte pentru justiţie
socială, progres şi promovarea interesului naţional11. Demisionarii
consideră că P.S.M. aînşelat speranţele populaţiei, iar Verdeţ şi
Păunescu au subordonat interesele partidului intereselor personale,
comiţând printre alte erori care au dus- la erodarea prestigiului
partidului şi pe aceea de a impune susţinerea necondiţionată a
Guvernului. Cei şapte dau publicităţii o declaraţie în care, după ce
explică motivele acţiunii lor, îi îndeamnă pe toţi cei care mai cred
9
1995
în ideile socialiste să li se alăture pentru a forma un nou partid.
- La şedinţa Delegaţiei Permanente a P.D.S.R. se precizează
că protocolul pe care-1 vor semna P.D.S.R., P.R.M., P.U.N.R şi
P.S.M. trebuie să asigure o bună colaborare în Parlament. în ce
priveşte situaţia creată în P.S.M., liderii P.D.S.R. vor continua să-
acorde girul actualei conduceri a acestui partid cu care sunt dispuşi
să negocieze şi în viitor. Şi, pentru că se apropie sezonul electoral,
a venit vorba şi despre pregătirea pe îndelete a alegerilor din 1996.
• 13 ian. în cadrul unei conferinţe de presă extraordinare,
Emil Constantinescu, preşedintele C.D.R., îşi anunţă candidatura
la Preşedinţia Convenţiei. Declaraţia pe care o dă publicităţii
conţine propunerea ca până la 28 febr. 1995 Comitetul Executiv
şi Consiliul C.D.R. să se întrunească în şedinţă pentru a alege
conform protocolului alianţei noul Preşedinte al C.D.R. şi viitorul
candidat la Preşedinţia ţării.
- Comitetul Naţional al P.A.C. nu aprobă proiectul unificării
liberalilor, pe care îl consideră posibil doar după ce „Alianţa
Civic- Liberală se va arăta capabilă să-şi joace până la capăt rolul
politic“. Nicolae Manolescu, preşedintele P.A.C., sceptic în
legătură cu eficienţa alianţelor, declară: „există în P.A.C. o imagine
de intelectualitate şi onestitate pe care P.A.C. nu e dispus să o
sacrifice pentru nici o alianţă din lume“.
- Adrian Severin, în numele P.D., avertizează în legătură
cu pericolul pe care-1 reprezintă parafarea protocolului de către
P.D.S.R., P.S.M., P.U.N.R. şi P.R.M.: „probabil, prin acest demers,
P.D.S.R. nu mai tinde către idealuri social-democrate, ci extremiste,
de mână forte 4. Adrian Severin îi cere lui Ion Iliescu să-şi
folosească autoritatea pentru a opri accesul la putere al forţelor
extremiste, de stânga sau de dreapta44. -
• 14 ian. în Comitetul Reprezentanţilor al P.S.M. se aprobă
semnarea protocolului cu P.D.S.R., document pe placul socialiştilor
lui Verdeţ, deoarece propune măsuri anticriză, relansarea ritmului
privatizării, dar şi întărirea rolului statului în economie şi promite
că P.D.S.R. va lua decizii doar în consens cu aliaţii. Ilie Verdeţ se
gândeşte la eventualitatea participării efective la guvernare a P.S M.
Pe ordinea de zi a şedinţei este şi cazul Mohora. Dizidentul socialist
este repudiat în unanimitate laolaltă cu colegii săi, li se retrage
sprijinul politic în Parlament, li se contestă orice merit, ba chiar se
afirmă că ei nu reprezintă socialismul democratic. Structurile de
conducere ale partidului sunt completate cu noi membri, printre
10