Table Of ContentCORESPONDENŢA
LUI
DIMITRIE AMA
NEGUSTOR DIN CRAIOVA (1794-1834)
PUBLICATA
DUPĂ ORIGINALELE PĂSTRATE ÎN t MUSEUL AMAN» DIN CRAIOVA
]")E
N. IORGA
B U C U R E Ş TI
1913
CORESPONDENŢA
LUI
DIMITRIE AMAN
NEGUSTOR DIN CRAIOVA (1794-1834)
PUBLICATA
DtJPX ORKilNALKLG PĂSTRATE ÎN «MIJSEUL AMAN» DIN CRAIOVA
' ' ' '• DK
N. IORGA
Pecetea „gazdicî Ocnelor"
BCU Cluj-Napoca
RBCFG201300254
B U G U R K Ş T I
1913 •
186932
(Formează voi. XXV din „Studii şi documente privitoare
la istoria Romînilor".)
P R E F A Ţ Ă.
Prin anii 1.790— exact 1794 ' — trăia la Craiova un Dimi-
trie Mihali Dinu, cu mamă-sa — tatăl fiind mort poate tot
acolo — şi cu o soră al carii soţ era Grecul Kaludas sati Ka-
ludi2. Un alt /rate, Constantin Mammos saii Mihali A. Mam
mos, care iscălia tot „Mihali Dimo", se purta prin Viena şi
prin Ardeal3. Ni se spune lămurit că /amilia era din Macedo
nia *. O obrrşie romanească nu e exclusă, dar, cu toţii, el între
buinţează in scrisorile lor, pană /oarte târziu, limba grecească,
încă de la 1802 i se zicea, dar numai de Romîni, nu de co
respondenţi comerciali greci, lu'i Dimitrie Mihali Dimo şi: Aman,
de la cuvtntul turcesc ce înseamnă „iertare" 6.
Aveau a/aceri cu Vidinul, tinde se trecea, după un contract
al arendaşilor cu Cîrmuirea, untul datorit de cele şase judeţe,
săul sau cirvişul caprelor şi mierea6. Găsim altfel de legături
şi cu Rusciucul, unde se ducea unt bairactarului şi beşliilor, de
Evrei ce lucrau pentru Aman''. Se aducea untul şi din „Ţara
Tătărească", din Bugeac, pentru a midţămi aceşti pretenţioşi
stăpînl, cari nu su/eriau zăbavă 8.
i P. 140, no. 305.
* Fiul lui Cociu Kaludi iea pe o Zoiţa (p. 165, no. 2). Un Petru Ni-
colae Kaluda la Orşova; p. 170, no. 22; p. 172, no. 20. Familia, p. 171
nota 1.
* P. 165, n-lc 1, 4.
4 Invontariul averii luî Mammos.
6 Cf. p. 3, no. 2 şi 165, no. 3.
6 V. maî departe.
7 P. 3, no. 2.
8 P. 3, no. 4,
IV
Mai însemnat era deocamdată pentru tînărul negustor co
merţul cu uit produs al aceleiaşi „Teri Tătăreşti", lîna. Avem
o sumă de scrisori, toate romaneşti, adesea fără nicio ortografie
şi totdeauna într'o ciudată scrisoare lătăreaţă şi răschirată, prin
care-.şi dă seama călătoriilor sale în ţară, pe la tabaci, şi hi
Bugeac, după lină bîrseană,' stogoşă şi tigaie, după „tabanuri",
un agent, dc loc din Piteşti, Gheorghe Mihalovici: ele alcătuiesc
de sigur cel mai însemnat document pentru istoria acestei ra
muri de negoţ la începutul veacului al XlX-lea l. Cu toată lipsa
de bani, cu toate opririle Paşilor, cari-şi dădeait cu socoteala că
acest articol nu se poate exporta, cu toată greutatea drumurilor
de iarnă şi neexactitatea cărăuşilor, carăle lui Gheorghe sosiaii
totuşi în Craiova şi lîna oilor mocăneşti apuca pe la vaduri
către cetăţile Turcilor de peste Dunăre saii, mai ales, pe li!
Orşova şi Turnu-Roşu, „la Kvropie".
Jmbogăţindu-se şi meritînd încredere, Aman ajunge a fi în
sărcinat, împreună cu alţi Craioveni, de Casele din Viena (ca
a lui l'oschari si dc Pindo), care aveau reclamaţii împotriva
răilor platnici din ţară (ca fraţii Pichto, I'ihtu) 8, <i urmări da
toria. O mare parte din bogata corespondenţă ce ni s'a păstrat,
priveşte aceste mijlociri şi intervenţii. Şi cu Casa cea mare a
lui Manikati Saphranos din Sibiiu nu lipsiau relaţiile a. Sînt şi
urme de relaţii cu Casa Hagi Constantin Pop (v. adausul).
Aflarea între hîrtiile lui Aman a ordinului din 3 Iulie 1813 al
lui Vodă Carageă cu privire la „neguţătorii Craiovci ce sînt
însărcinaţi cu untul Diiului", dîndu-li voie a ţinea un scaun de
carne în oraş *, arată că la această dată Aman era, amestecat
şi în această arendă, unde avea tovarăşi pe Ştefan Deşliu şi
pe un al treilea Grec 5. Am tipărit aiurea o serie de porunci
1 V. p. 4 şi unu., 106 şi unu., şi mai ales tabla lucrurilor, la: Lînă. •*
Mihalovici avea procese pentru lină şi cu Bucureştenî (p. 0, no. i6).
2 I'. 4 şi unu.
* P. 172, no. 27. în 1810 această firmă-î zice „Dimitrie Mihali Dinu,
Mierii Aman"; p. 9, no. 33. Cf. şi p. 173. no. 30.
* I'. 12, n-le 40-1.
6 StuJu şi documente, XXII, p. 159 şi unu., p. 109 şi unu.
V
domneşti privitoare la „întretăia" sau „oriiidiiiala untului", pe
car,: o păstra pună în 1821
PIM1TKIE AMAN
Iul era dea imul din negustorii cari luaseră asupră-şi grija
alimentări} cu unt din cele cinci judeţe, după datoria de plată
1 Aicî, |i. 17, no. 51. Numire de magaziei- la Gorj, cu condiţiile ne
goţului, pp. 18-y, no. 56. Pentru negustorii de unt- din Giurgiu ^i Rus.
cmc. aicî, pp. 30-1, no. 76.
VI
îndatinată a locuitorilor, atît a mutpaculuf, a bucătăriei Paşei,
cit şi a Ienicerilor Vidinulul. Ou un singur tovarăş, Cocea Ni-
colau,Yel 'avea, la 1814-5, şi grija săidul şi mierii pentru
cetate. în cursul anului 1816, păstrat pentru aceştia, Aman
avea insă şi mal departe arenda untului şi numia, împreună cu
asociatul său Ştefan Deşii, pe magazieril cari să iea cîtimea cu
venită „de la lăcuitori i bresle", „să spele fol (de la foaie) de
sare şi să lămurească untul bine, înhierînd foile cu fierul săft" l.
în Octombre 1816, cînd se începuse deci un an noii, i se zicea
„primitor al întreielii Diitdul" a.
El va fi stat în oarecare legături şi cu noii arendaşi al săului
pentru Vidin, prietenii săi Mihali Coca şi Anastase Zoe3, aleşi
de „neguţătorii căprari de aici din Craiova i din prejur, de la
Almăj i Fior eştiiu. De alminterea Alexandru-Vodă Suţit spune
în 1819 că Aman a avut sarcină „asupra zăhărelelor de unt,
miere şi sSuce este ţara Domniei Mele îndatorată, din vechime,
;
prin prea-înnalte împărăteşti fermanurl, a răspunde la cetatea
Diiulul. Din untul strins, el lua „încărcătura", dijma, apoi,
din banii de la Turci, 12 parale la ocă, 18 parale oprindu-se
pentru lefile magazierilor judeţelor şi a celui din Vidin, pentru
plata „tulumurilor" de transport şi a cărăuşilor, fără a, se
mal percepe abusivele „parale de răvaş". Şi în ajunul tul
burărilor revoluţionare, în April 1820, contractul său se tnnoia
în aceleaşi condiţii.
La afacerile sale se ad&ugia, în 1818, arenda vinăriciului
cuvenit după vechi acte de închinare mănăstirii tesaliene Mega-
spileon, a „Peşterii celei Mari", şi mănăstirii Vlah-Seraiu din
Constantinopol, pe locul casei de reşedinţă a Domnilor Ţeriî-
Rotnăneştl*. în 1818 luase si oieritul Olteniei9. Iar în anul
1 Pp. 18-9, no. 55-6.
* Pp. 22, no. 60; cf. p. 23, no. 65; p. 27 şi urm., no. 70 şi urni.; p. 33,
no. 84.
3 Studii fi documente, l. e, p. 170.
* Pp. 3940, no. 103. Plan de schimbare a „tertipului" acestuia, pp.
44-5, no. 119 şi socoteala untului pe 1820, p. 45, no 122.
5 Jbid., pp 31-2, n-lc 79-80; pp. 33-4, no. 85; pp. 36-7, no. 91; cf.
p. 28, no. 98; Studii fi documente, XXII. p, 174 şi urm.
« Aici, p. 32, no. 81; p. 34, no. 80.
VII
următor ocnele erau ale lui şi ale prietenului PolizachiNici
vămile nu le uitase, şi omul său, Scarlat Stoiehescu, căuta să i
le capete in 1819*. Untul Vidinuluî, ca şi mierea şi săul, ca-
panul întreg, erau şi la 1820 în seama Iul*. îndatorirea Ini din
l-iu April 1820, păstrată în brulion, prin care statorniceşte
preţul untului şi condiţiile arendării c dc sigur un preţios act
de viaţă economică romanească*.
<Ju bănit strhişi astfel Aman începu afaceri mai mar). în
1 anuar 1814,cl iea, împreună cu marele negustor grec Poli
zachi Dimitriu, un corespondent obişnuit, cu scrisoarea fină,
cu Vistierul Ioniţă Poroincanu, cu Polcovnicul Gheorghe şi
Ceauşul Dimii, la cari se adauge ca grămătic un Panait, toate
vămile oltene, „vama Craiovel", ale vadurilor şi ale judeţelor,
împreună cu a Piteştilor şi Cîinenilor, cu 140.000 dc lei, la
cari se mat adauge „ieşirea scrisorilor" şi „ruşfetul", la un loc
alţi 8.1 io de lei. Piscul e al lut, care dă întăiu suma de 23.333,40
pentru două luni6. Arendarea fu înnoită şi pe 1814*. Ca păr
taşii cumpărării găsim în acest din urmă an pe Ştefan Deşliu,
Scarlat Stoicncscu Paharnicul, Medelnicerul lordachi, pe Vis
tierul Anastase Xoe, pe Polcovnicul D. Zaharianos şi pe Şerban
Papadopol'.
în 1818 i se cerea a plăti medicilor oraşului Craiovei din
suma oieritului oltean 8 pe care deci îl adăogisc la arenzilc
;
sale, ale căror venituri sînt scrise cu îngrijire prin condicile
greceşti, în întregime păstrate. Să amintim că era asociatul lui
Polizachi Dimitriu şi la venitul ocnelor9.
' P. 35, no. 89.
2 I'p 37-8, no 97.
8 Pp. 38-9, no. 99; pp. 39-40, n-le 102-3.
* Pp. 39-40, no. 103.
5 P. 11; p. 174, no. 38. Căminăritul, podăritul erau în seama lor:
pp. 13-4, no. 44.
8 E de cetit la sumă 150.000, nu 55O.0U0, pe p. 14, no. 47. La 1817
era 190-200.000. Pe urmă crescu încă mal mult (adaus). V. şi Studii
şi documente, XXII, p. 177 şi urm., p. 180 şi urm , p. 182 şi urm.
' 7 Pp. 181-2.
8 P. 32, no. 81; p. 34, no 86. Socotelile, la urmă de ţot.
9 P. 35, no 89; p. 193 şi urni., no. 101,
VIII
Şi, pe lingă aceste sarcini, se adauge, la începutul. anului
1817, aceia a „ticăloşilor Ţigani domneşti" cari trebuie „să se
puie de acum înnaintc în bună orînduială, şi în liniştită petre
cerea lor"; e ales pentru toate cinci judeţele oltene ca „om cu
hun ipolipsis si pămînlcan, chiar din oraşul Craioveî" Avea
să cerceteze pe „lingurari, lăiaşi şi ursari11, cu bulucbaşii, şi
vătaşiî lor, cari, rău apăraţi de Armăşie, fugiail peste hotare.
Răsplata o avu, pe Ungă averea mare ce strînse, şi în titlul
de Vel Serdar, care făcea să între în rîndurilc boierimii, prin
î817-8, pe acela care pană atunci jusese chir Dimitrie Aman,
„negustorul",% „vameşul", „magazierul". El îşi avea şi scutelnici,
ca boierii ceilalţi.
Scrisoarea Pipicăi Aman.
Încă^înainte]de'\i810 negustorul avea rosturi şi pe la sate,
căci un Ienachi din salul Jitianuln de Ungă (raiova, supus
mănăstirii cu acelaşi nume — azi în ruine—, ti zice, luîndbanr
de la dînsul, „naşul Dimitrie" 2. El avea două vii, pe care le
căuta, singur, în 1808 3: una era la Drumtiş 4. Averea, Brăiloilor
mcepînd a se prăpădi de Grigoras, Jiul văduvei Smaranda,
el căută să-i capete moşiile5. Poate, că încă din anul 1820
era, stăp'tnul la Gorlăţel, ai, cărui locuitori, se răscumpăra-a atunci
cu plata, a doi lei de la datoria untului pentru Vidin 0 : moşia
1 Aicî, pp. 23-5, no. 68. V. si pp. 20-7, no. 09.
2 P. 172, no. 29.
s P. 9, no. 30.
* P. 18, no. 54. Cf. p. 57, tio. 18«.
6 P. 35, no. 93.
e Pp. 43-4, no. 114,
*~к^\ ir"i"^ t <r. -
O*^ -Wcf t^ ' to / • ^ O^ i- • %V . ^ . . I
и ~ o» . . *^ * . Ал о ) f+n *
л
i V ^ . fc d X / U ^^ V ' ~^ ^ J J * *"
N c A e t io ^
( Ц^ Л -^ ^ C * ! « / * «^
v (
SCRISOAREA*11 DIMITRIE AMAN.
Description:Milostiiu. bojiiii Io Ioanii Gheorghiu Carageâ Voevodii i gospodarii zemli vlahiscoie. Pliroforie luăndu Domniia Mea pentru Ţigani domneşti otu prezu