Contra academicilor, Despre ordine, Despre cantitatea sufletului

319 Pages·2002·45.106 MB·Romanian / Latin

by  Sfântul Augustin

ATJRELII GUSTINI
S.
S TUL AUGIJSTIN
O
OPE, IA
VON-LJh,{UL IV
Contr a academicos
De ord
me
De quantitate anirnae
tI7-L Yt\ltrl" r ?:L]i,1\r;
h.;,-)t
Augustin, sf$utul nepereche,
dup6 care filossfia a imcetat si f';e
alta flt cregtin6, mirifioul
de e
cugetdtor oare ni l-a incregtinat
ps Iaton, a ctitorit cultura
F
universall moderni, a inv6lat
ryi
nu tuceteaz& sd inve{e lumea
cuill sil se privease6 pe sine #
insiqi, dar, mai cu se*m[, oum
sd priveascl trntnu sine lnsIgi, 1
s6 O desorpere qi sE p6$eacc6 demnfi
a
pr inefabila Cale i, ryeranfsi gi *
iubirii, vorberyte, iatd, de-acum kt
,i
5i rorn$nagto.
Vasile Sav
ilrB
oldNtA
&ne};lridt*a sir,'e De lid*, spe et charitate" "
D ereel
E&ehiridion sau. re , spera.ntrh qi i.ubire
Y*e {,i*q: *t bolo " De*pre eredinli 6i er
{)t: eate
ol*'rernro *d cateehurneflD$ - Despre Crez cfifre meni
I1 D* iihe *rhimi* - Liherlln itr*
IrI tr]e uslca - Despre rnuzic{
W Cern amdeml-**s - C* a acaele iciS.or
o
tr)e irre, $esplre ore{i
D* quarrtitate ;{nimae " Despre eanllt R s etukii
S*IiXoqmi* " Snliio*q,"ii
nn
De boni - Despr* n&tur& binetui
iu a
D*'ag';x:.* eLrrictlann - ilespr* gdna
L)* rnagisrro , tr)espre "ru" *trv
T:* ?:ea.ra wta " iDespr * "*a:;a fedeit&
tni
L)* t'fi,ilncl-{rtii ae " L}enpre n*murirea suf-Xe**lui
q?3-5s-}S13-G
lSE$i'

Otrlec{ia: Sf. Augstin Opera ()mnitt SFANTT]L AUGUSTIN
Ctrordonator : I/asile Sat:
Copefta: SoinLust
ConcePie gra fici; M i ha i R e nen Opnna OuNn
VorularlIV
Deecrierca CIP a Bibliotccii Ne$onde a Rominiei:
AUGUSTIN, St"
Conha acodemicoa - Contrr ecrdemicilor; De ordine =
Deepre ordine; De quantitctc admro ' f)'eepre cantitatea
Bufl;dui / Sfintu-I Augugtin; trad., note 9i comentarii: Vasile Sav -
Cluj-Napoca: Dacia, 2002 CONTRA ACADENIICIIOR
540 p.; 13x20,5 cm - (Opera Omnia)
(cONTRA ACADEMICOS)
ISBN:97&3s15934
L Sav, Vasile (trad.)
DESPRE, ORDINE,
82r.r24'02-97=t35.t
(DB ORDINB)
@ Edidrrr Decia DE,SPRECffi
Clui-N*ocr: 3400, str' Ospltiriei nr' 4, tel'lfax: 0264/42 96 75 Sru
tal. 0264/45 21 78, O.P- 1, C.P' 160
emeil: [email protected], *ww'edituradacia'ro
Bucusrh.e. gGtie: nOerfarcl iuMl epdoigc taElm 1a5n, osiel cStowr e6rin nr' 14 (DE QUANTITATE ANIMAE)
tal. OLt/lrl 89 84, fax: 027/315 Eg 86
Satu Mar"e: 3600, Bdul Lalelei R13 et' VI ap' 18
tel.[phone]; fax: 0267/'78 9L 12
C6eu$a pogtali 509; Pia$a 25 octombrie nr' 12
www.multiarea'ro Ed$e bilingvi
Baia Mare: 4800, sh. Victoriei nr' 146
Text latin-romXn
tel./fax: 0262/21 Eg 23
TArgu Mureg: 4300, etr. Mdgurei nr' 34 Traducere, note introductive, rtote Si comentarii qle
tel./fax: [phone] VASITE SAV
Retiar-tor: Mdtlilin Amzolirri
T'ehttoretlar-tor: (lristian Moisa
EDTIUN.ADACIA
Comanda nr. 4540 CluiNrpoca
IVOTA AST]PITA EDITIEI
Luciei
Or.r prezentul volum, [iditura Dacia continud editarea, in
text paralel latin-romAn, a operei complete a SfAntului Augrrstin.
AceastE intreprindere nu poate fi realizarea unui singur
traducritor, nici mdcar a unei generalii de traducdtori. ci trebuie
sd fie opera unei r,'ulturi. Performanfa traduc5torului consistd in
redarea, pentru prima datd in romAnegte - in succesiunea acestor
()pere, in care este general expusd credinp cregtind -, a tuturor
rliulogurilor filosofice augustiniene.
7. Enchiridion - Enchiridionul (Manual de uedin{d)
De Fide et Slrmbolo - Desprc crcdinpd pi Crez
Ih $onlnb od atrchumenos - Despte Cw dhe antuhumeni
2. De libero orbitio - Despre liberul arbitru
3. l)e musica - Despre muzic)d
4. Contra Acodemicos - Contra academicilor
De ordine - Despre csrdine
[)e guarttitate ttnimae - Despre cnntitate-a sLfletului
5. Soliloquia - Solilocuii
I)e naturo boni - Despre natura binelui
De agone christiano - Despre lupta cregtinit
b. De magistro - [)espre magistru
I)e beata uita - Despre oiaga ferir.itd
I)e immortalitate anirnae - I)espre nemurirea sufletului
Prezenta edilie reproduce textul latinesc din Patrologict
latind a.lui J. P. Migne.
l)rxlic traducerile din acesl volurrt prietorril,rr nogtri, Responsatrilitatea pentru acuratefea textului latin apa4ine
Maria si Vasile lJor,:un. Iiditurii Dacia.
SF. AUREL.NU AUGUSTIN S. AURELII AUGUSTINI
EPISCOPUL }flPPONEI HIPPONENSIS EPISCOPI
CONTRA
CONITRA
ACAI}ElvlICOS
ACAIDBN[ICILOR
TREI cAnll LIBRI TRES
Notd infro&rcthfr 11
putarem longe in alia, quarr vulgo foet ol tonrl gi ol toni de altd pdrere
creditum est, fuisse sententia? decf,t se crede+rdeoftte? Dre5*ama,
Quare potius eos imitatus sum i-am imitat, nrai degrab6, pe c0t am
quantunr valui, quam expugnavi' foe in *are, decfu i.am eryugnat, oeea
quod omnino non valeo. Videtur ce nu€ a-bsolut deloc in Etare. Mi sa
enim mihi satis congruisse p6m! intr-adwdr, a fi fost de*ul de
temporibus, ut si quid sincerum oongruu tinrpurilor, ca, dacd izrora
de fonte Platonico flueret, inter eva sincprdin izvorul platoniciaru sd
umbrosa et spinosa dumeta potius fie. mai degrabE. condus. printre
in pastionem |Sic. Mss. At Lov., *ufdrigudle umbroase qi spinoase, in
in possessionem) - Er. ut Lov. ph;unea [tAga Mss. Dar, Lrcv., fn
Migne. ] paucisimorum hominum psr;siuneo. - Er., ca l,ov Migne.]
duceretur, quem per aperta pulinilor oameni, dec{ o-rg6rdrtle,
manansr irruentibus passim prin locuri deschise, dobitoacelor
pecoribus, nullo modo possit repezindu-se de peste totul, sd nu
liquidunr purumque servari. poati fi, cu nici un chip, pdstrat
Quid enim convenientius pecori limpede 9i pur. C,e-i ese, incaltea, nui
est, quam putari aoinram corPus convenient dobitoorluir decAt a se
(lontra huiusmodi homines crede cumcd sufletul este corp?
.esse?
opinor ego illam utiliter C,ontra unor asfel de oameni socot
excogitatam Dei veri lt'Forte, eu util excogitat6 mirifica artd qi
tegendi verl, Migne.] artem raliune a Dumnezeului adevErat
atque rationem. Hoc autem a osrrrnderll aderirulul,
fbPoate,
saeculo cum iam nullos videamus Migq. in aoest secol insd, cum nu-i
philosophos, nisi forte amiculo nrni putem vedea filosofi pe nicitrnii,
duodecim habent, clanculn decf,t, poate, dupd manta corpilui
[2Mss.
corporis) corporis, quos quidenr [2Douisprezece Mes. au' po @r[E
haud censuerinr dignos tam al corpulul], pe care nu-i socot
venerabili nonrine; reducendi nicidecum demni de un at6t de
mihi videntur homines (si quos venerabil nume, mi se par mie de
Academicorum per ver.borum readus oamenii (pe oric61i, prin
ingenium a rerum colnpre- urgeniul vorbelor, il va fi-ndep'{rtat,
hcnsione deteruit sententia de [a comprehensiunea lucrurilor.
peroersorum ingenium a sentinla lilov. ingeniul penerpilar
[itl-ov..
re ru m co m p re he nsio ne dete ruisse t indEmftafr dc la a mp rche rciuneo
in spem, etc. At qua retione fuc rurila r, inn rymnla etc. Dar prin
perversi Academicii, siquidem, ut ce raliune, perverqL Academicii dat
mox dicturn eal. artem et rationem fiind precrrm se zice ac:trn, aila gi
"4
72 Sf. Aweliu Augag[n, Contro acsdcmicilar Notd intrcduc'tiwL 13
tegendi ueri - sic enim legendum mliuna asr,un daii ad e tfi rul ui - aP. vita etiam longissinra Oarneades la urma urmei, de indelungdvia1i,
censemus. non Dei ueni, ut libri intr-adev5r, socotim de citit, nu, o invenire non potuit. Si vero Carneades nu a putut si afle.
omnes habent - utiliter Dwnnseufui adefi mt, anrrt au toate etiam aliquantum obnitentes Dac6, strdduindu-se, incaltea,
excogimrunt? QuaProPter locum cd4ile - au exoogitat util? Dreptaceea, adversus pigritiam, logerint pulintel, impotriva lenei, vcrr fi citit
emendavimus ad decerrr Mss. qui am emendat locul la zece Mss., care eosdenr libros. quibus quasi acele c64i, prin tnre naturii runane
halrent. per uerborum ingenium... a:r.. prin ingeniul cuointelor... a ostenditur naturae humanae i se cvasiaratE denegati perceplia"
deterruit, sive, terruit; e quibus indep6rta! ori, a+uflundnto4' dintr€ degenerata perceptio; tanto adorm intro atAta torpoare, incAt
tamen nonnisi duo retinent vo€errr care mrnrai doud totuqi relincurdntul torpore indonrriscunt, ut nec nu-i trezeqte nici trAurbila
sententia. Migne.l) in sPem sentin{a. Migne]') Academicilor intnr caelesti tuba evigilent. cereascd.
reperiendae veritatis: ne id quod s[Eran(a all6rii adevenrlui: ca nu 3. Quamobrem cum 3. Dreptaceea. cunr nti-e
altissimis errorihus Pro teruPore curmva ceea ce a fost ammodag un gratissimum habebam fidele atotpldcuti fidela ta judecat6
acconrodaturn fuit, iam inciPiat tinrp, pentru eradicarea atotad6nc'ilor judiciurn tuum de libellis meis, despre cd4ile mele gi i1i acord
inserendae scientiae impedinrenttr erori, sf,-nceapd de-acum si-i fie tannrque in te momenti Ponam, atAta incredere, ca gi cum nici
im@iment insdm6nlSrii qtiinlei' rrt nec error in tuarn prudentiam, ero&rea nu s-ar putea strecura
2 Tanturu enim tunc 2. intr-adevdr, studiile variilor nec in amicitia simulatio cadere intru pruden{a ta, nici, intru
variarum sectarum studia secte inll{cdrau, atunci doar cd nimic possit, illud magis peto diligentius amicilia ta, simularea, i1i cer, mai
flagrabant, ut nihil metuendum rrar fi de tenrut dec6t ntunni gi nunrai consideres, mihique rescribas cu seam6, sd iei mai diligent in
esset nisi falsi approbatio. Pulsus aprotmrea ialsului. indep6rtat, insa, utrum aPprobes quod in extremo considerare qi s5-rni rescrii, dacd
alrtem quisque illis argumentis ab prin a,:ele a[gutnente, de la ceea ct tertii libri suspiciosius forte guanr aprobi sau nu ceea ce. mai
eo quod se firmunr et incittcussunr elcredea ci line ferm qi nestrfirluta! certius, utilius tamenr ut arbitror, suspicios. poate. dec0t mai cert,
tenere crediderat, tanto con- fiecare ciuta sd alfe eva, cr-r atAt mai quanl incredibilirrs putavi nrai util, totuqi, dupd cum
stantius atque cautius aliud constant gi nrai precaut, cu cat era li credendum. Equidem quoquo presupun, decflt mai incredibil,
quaerebat, qtlanto et in moribus deo rnni nrare srrdduinliln nroravuri modo se ha.beant illae litterae, non am socotit, la sf6rgitul c64ii a reia,
nraior erat industria, et in natura qi qi atotadancul 9i atotintre(esutul tam me delectat quod, ut scribis, de crezut. Desigur, oricurn se
rerum atque animorum altissima adevdrera sin4it cd zaoe asr:unsirrtrtr Acadenr.icos vicerinr (scribis enim prezintd in sine acele scrieri. nu
et implicitissima latere veriatas natura lucnrrilor gi spiritelor. AtAta, hoc amantius forte quam verius), md ineAntd at6l cd. precum scrii.
sentiebatur. Tanta Porro nunc apoi'itiucum, fuga de munc5 qi quanr quod mihi abruperim ii voi fi-nvins pe Academici (t-r scrii,
fuga laboris et incuria bonarum nepdsorea fap de bunele arte, incAt, odiossisimum retinaculum, quo intr-adevdr, pe aceasta nrai iubitor
artium, ut simul atque sonuerit, de-ndatE ce se va [r clopolit o-rmci ab philosophiae ubere dec6t nai adevdrat), c6t cd am
acutissinris plrilosophis esse visum acutissimilor filosofi li s-a p6rut cA desperatione veri, quod est animi sfErimat qtotodiosul frdu prin trare
nihil posse comPrehendi, nimic nu poate [i comPrehens, iqi pabulum, refrenahar. (S. eram infrf,nat de la ugerul
dimittant mentes et in aeternum piend min1ile Ei gi Ie uitd-ntru etern' Augustini Epist. 1. Ad Hernro- filosofiei prin disperarea (afldrii)
obducaRt. Nou enim audent C[ci nu-ndrhznesc sd se socoatd Pe genianum, P. L. t. XXXIII, col. adevirului, caf,e este nutreful
vivaclores se illis credere, ut sibi sine mai vivace acelora, inc6t sd le 0061-3), spiritului."
eppareet quod ts,nto studio, apar6lonrgi oeeace, prin atAta studiu. O scrisoare in care vorbeqte inci - qi cit de bine vorbegte! -
ingenio, otio, tanr denique multa ingeniu, o1iu, prin atAta, incaltea, de retorul qi scriiton-rl filosol care este, tonrgi, dacE nu chiar la prima,
multipliciquo dtetrina, flost: eruo multA qi rnultipl-E dor*ura. prin atf,ta, lu una dintre primele sale ,intAlniri, in scris, cu publicul". Prin
Noti inttodunivd 15
t4 Sf. Aureliu Augstin" Aonhs. aqdemicilar
et me ad christiauae vitae otiunt o;iului vie(ii creqtine: nebotezat
find ironie, iqi asumd, cum ii qade bine unui om al literelc,r, rrrntulissenr: nondttnt baptizatus. inc5, am scris, intAir contr&
modestia, intmc6t gtie gi el, qi incd mai acurat, ceea ce Hermogenian contra Academicos vel de acadenricilor, sau despre
a aflat, citind dialogul Contra Academicos, gi ne spune cd i-a Academicis primum scripsi, ut academici, ca sd le depart de
splrs-o in scrisoarea sa, al cdrei rispuns este scrisoarea de f'a15, Srguolenta eorum) quae multis spiritul rneu, prin cAte raliuni
gtie, adicd, faptul cd i-a invins, nu, cum ii va fi aqternut, ad litteram, ingeruni veri inveniendi eram in stare, pentru cd qi pe
in scris, Hermogenian, atAt pe academici, cdrora le ,,ofer6" desperationem, et prohibent mine mE migcau argumentele lor,
tabernacul esoterismul doctrinelor lorugi, ci spiritul academicilor, <'uiquanr rei assentiri, et omnino care ntultora le ingerd disperareo
care trona incA in inv6trEmAnnrl public qi privat al acelor timpuri. aliquid, tanquam manifestum afl[rii adevdrului qi prohibesc si
Criticri, agadar, ine4in gi decidered timpului sdu, in care aflirn. (:ertumque sit, approbare i se asinrtd vreunui lucru ori ca
iatd, cd pretingii filosofi mai purtau, c{t senn distinctiv, mantaua. sopientem, rum eis omniavideantur inleleptul sd aprobe, cumva, ceval
qi iqi rostegte rdspicat crezul qi finele intreprinderii sale: sd preia gi obscura et incefta, ab animo nreo. ca qi etrnr ar fi nranifest qi cert.
sd custodeascd, fie gi pentru r:ei pulini. ceea (,e izvora, dacd quia et me nrovebant, quantis intrucrit lor toate li se par obscure
intr-adevir izvora, limpede qi pur dintru izvorul ;rlatonician (o [)ossem rationibus amoverem. gi incerte. Ceea ce, indurAndu-se
idee pe care o \/a pdstra pe parcursul intregii sale vie1i, preluAnd Quod miserante atque adjuvante 9i aiutAndu-mi Domnul,
ceea ce este bun, criticAnd qi respingflnd, qi criticAnd mult, 9i Domino factum est. ficutu-s-a.
respingAnd mult, ceea ce este r[u), intrucAt, in ce-l privegte, a 2. Sed in eisdem tribus libris 2. Dar, intnr acele tei c54i ale
sf6rAmat frAul prin core era infrAnat de Ia ugeml filosofiei prin nreis. non mihi placet toties nre nrele, nu-mi place cd am numito de
disperarea aflirii adevdrului, care este nutreful spiritului, iar acel uppellasse Fortunam (Lib. 1, c. atAtea ori pe Fortuna (: Soarta;
frAu l-a sfirAmat, cum afl6m chiar din acest dialog, din insdgi I, n. 1 et 7); quamvis non Noroarl) (lrt. 7, c. l,n- 1 qi 7); degi nu
partea despre care ii cere lui Hernrogenian pdrerea, prin refugiul uliquam deam voluerirn hoc am voit sd senpleag[ prin aces nume
sdu la addposttrl autorit6lii qi raliunii. iar autoritatea este Ei va fi nomine intelligi, sed fortuitum o arlrnre ze(d, ci int6mplnrea fortuitd
pentru el, pentru totdeauna, Clrristos. Dar importanta culturald a l'erunr eventunl, vel in corporis a lucrurilor, fie inu'u rcrpul nost-tr,
recuperflrii gi increqtindrii de cdtre el a lamurei filosofiei platonic.e rrostri, vel in externis bonis aut fie in bunele sau relele dinafard. De
ne apare gi mai pregnantd, daci ne gAndim cS, in chiar acel tirnp, nralis. Unde et illa verba sunt. urnde sunt qi acele cuvinte, lie carie
pigAnimea cultd din imperiu, greci limhuli qi nu numai, l^uptau (luae nulla religio dicere nici o relfuie nu le prohi@te a fi,
impotriva impunerii doctrinei creqtine prin blasfernia cd InsuEi prohibet, Forte, [orsan, indeo\te, nlrrtite: fo* (1rcate, adv.).
iMmApnorturiivtoar ucl dgrei-aiar fEi i-dao lbuAant dait mdAe nlad Ppalantoan g iin SvfiAldnttuurla A, mblbarsofesimusie, lfaormsiteann, ftoorttausmse , afodrt uditoiv: inqauomd .(fporovarnte (pcdro)r,t ef osrfit afu* wan z(prlo caate.. ).,) ,. .ffoordcuitailno
pirintele spiritual al SfAntului Augustin. (fortuit): ceea ce este, totuqi, de
Altul este, ins6, spiritul critic intru care judecd SfAntul rr)vocandum est providentiam. rechemat toh-rl Ia divina providenp.
Augustin, in amurgul vielii sale, unele p54i ale acestui di.rlog, in I krc etiam ibi non tacui, dicens: Acea*a, chiar qi amlo, n-anr tecuto
Retroctaliuni. unde zice: Etenim fortasse, quae uulgo zicAnd: Desgur, poatq c,ee.a ce se
,,PRIX{UM CAPUT: Conira ,1. Cum le pdrdsisem, aqadar, lrolurotduanma onrdoinme irneagiltuurr;, noicliclquultoe rrrucmube g<te{e <tnt daantu4mtee wotdrtirar ye aS ip n ifcii {riutdt
Aeademlcos, librl tres. 1. Cunr qi pe cele pe care le dobAndisem oliud in rebus casttrn uocamL.s, numim nimic alta, in lucruri,
ergo reliquissem, vel quae adeptus intru cupiditfl1ile lumii acesteia, nisi cujus ratio et causa secretd tn tdmpkug Adt numai a ati mliune
fueranr in cupiditatibus huius qi pe cele Pe care voiam sd le t'tt. Dixi quiden ht,r:., 6i tnuzni w*fd. Zisuoanr, r,ezi bine,
mundi, vel quae adip.sci volebam, dohAndesc, gi i md incredinlasen
16- Sf. Autulia Augrrstin, Confrl aca&nicilar
Notn irMtrctiud t7
verlrntamen Poenitet me slc
ivlliidce naomni nhaosmsei nfeosrt uhnaabme,r ecu min sItuarqnure p uabruicrunm eqsute a smicb ilogcuuittauss gvdonrbdie. aAtim d z ise, sdtce aa stettniriefuneicai:t ,& d adtnt
pdHqcnnmneeoouaoesbmoctossqeu rpitvdrtutrr,auoa aiaaarsHllaeum i,qotbc i,uts uco uumif anuosDt lsem ro etedu ucusPe intuso.tra u isPo nv-iidn oo huiQehnnldin uleoeuPotiicox, etrs ,oaediu ro, ndse mbPaisinmciuet hettdtreuoIireiaittemtmcainese,i as,aDidnimnAuot aeut, ovdr trcmn-riotncattuiiarc rinnn iti)ait aoe,ru iit tillo zn ruoavniDhccnc oiteehu du;arirai )etprmir-uotup r,e u att Cnorlump soeer oo*bret rz uioau aise n:rlispr e ruudAtsici a"rrn uSsn tin'ulera i e(uc (tlai-su -l,:eoled m d PpAfiif'zai4n eic4iic rzrenai oodiui ddsm , : naau oi,an ,iti A iwitoenz ,ou rsstainnfiftvtt5irtcda'telt: ,tl,' ecIbquhcptoveeliuooounimasomtesbattd eur itideetn a eaiiu?xte,xnu oi pi u nd:Eee lheoiiQsrcsotr is eaiutem e.q,nisa d itunsonnp li,ciepouis dheQ ictd n iiousm slud epeteriisouotscexi s,nmrusae n sinilqsnurie.duu iq mmhupdoauuma ral,ieuieuu mu smslsrisotddn.e,, ezanpcooaziurimruhlcs it cr:,lneaa c? iuwsncai latdtt dAeiau, e m cgnrdofd; cineace pan tridiSt t tdmsu ifq imtoaeeonatip 'n,z,vl a @ att aa bFiniom lltau eatupt oe :tuftu amiieF lm,Ce v oo?.rui,i f n mttiiw$nae*et u if n n{o f sicuomuera ee ur mnid e u m sursaaeeipuu t fdpcrnsiiayiren td nai h tmdn eivudwiclioonielmenufi iu zdtittiin6e" c,dti
portus act:iPiat, etc. ([bid.), aut (/bld.), sau nu trebuia zis nimic drntru hominis optimum, quam eam xtu mlime (Ibid,,c. 2, n. 5). Aceasa
nihil horum duorum dicendum aoesteadouS, raci 9i aga sensul putea partem animi, cui dominanti este, desigur, adev6raq innucAt cAt
fuit. quia etianr sic sensus fi complet; sau era destul a zice: obtemperare conoenit caetera $ne de natura onrtrlur, nu este intrul
posset esse integer; aut satis datorilit meritelor n(xlstre, prqjum quaeque in homine sunt? Haec el nimic nmi btur decAt minrca sau
erat dicere, Pro meritis nostris, este cu adevdrat de la Adam eutem, ne aliam postules raliunea; dar nu conf,orm cu ea
sicut verunr est ex Adam tracta definitionem, mens aut ratio dici trebuie sd trfiiascE, o'ei carevoieste si
nriseria; nec addere, sioe Pro potest (Ibid., c. 2, n. 5). I{oc tr[iascd fericit, aldetr trEiege conform
necessita.te naturae, quan- intnrcAt dura necesitate a naturu (= quidem verunr est; nam omului, tfu trebuie s[ trdiascd
doquidenr naturae nostrae dura fnr) noa*e +a n6scrrt dintru nrr quantum attinet ad hominis conform lui Dumnezerr, ca sd poatd
nineicqeusistiatatsis mexeorrittoa Pesrat.e Icteednerqnuties icnee acnhri tzdisg ia cporeloc ecd}Le: nNtue . ttIeabr6u'Eiei , claubi'nt qnuataumra mm,e nnsih eil t ersat tiino :e os emde nliuosn auirumnegae zIha hceoantgiteucdvineett;t dcrIe pmtaicneteeaa
illic quod dixi, l/ihiI omnino absofut nimic, Si cd se cuoine a secundum ipsam debet vivere, noa.*rd nu uebuie si fie nrulgmitii
colendu m esse' totumque disprcPuit nttil, orire x tde cu ochi tlui beate vult vivere, alioquin prin ea insfui, ci netnrie s6 i se supund
omq0ab5udoj8ididcr6teiq1aen ulniadbiddtauut i nusnet lgloruiacts nu (lsItib sevin dqecsu.eur,ibs rdn naq[iC.t"u u 3oiurd)l,;'t ^niaqdn il. cui smn3api)mt i ,rin ps gtd oruir e lbsl ube"im criuz iemiiincanidu ul iastlin .dot laoi rDnicicc esafe feler o a xoaarti,aisdetnut uaagcn u'en acg irEieue rv* ec'zo{uu irnc(vbI iba*siid' sgucpeeorecc nruupvsnnoeeddsunqusmmruri et e Dhn;aoe ddmupan irnnrbo e vepmniavtoee tivlntrtui dv duistiq,men uice pausnsmmiatr, lccnnsuceo.S-i x1l1Duuri1<mcti)u q . ncln Aad{un aoeo e,ec lzieazdae*i rciuaene,., a nIsqnauu-errteE t-sdgoigtiuai,mts titehrpla6 ceuscstrdtp uca( ualnl:sbnn uirzAediiAl ;.ic ,snf eip@dn,u u, cls-4iouied,
diceretur quidquid mortalis numai qi numai al corPului, gi debet esse contenta, sed Deo serios, ci-n d"nrL nag voi, totugi e[
eecoonrripumomr i ssm euonlrlstetus ts us enencts ulmos qaeutnetitbnisag'ri t, :S qeeusdit se$ers,er as sipbaui,ll eipn €s nteeuv rinttaaotit i, qaui nnnrdtbueigl aaumiita tveoar bIit rmrleiessnpps uontnoasdbteraan tssuu rb:e die,H ndiccau emspt l.o Iqtneueno,r (mlio mcAi etiftno,) lo,n siinceisa cilnt ed Laei,t neaurcee-lmel cin uaovnrdlrsninltr.te e Nssc&o cmsr6ec-,l
sensum non ni5i corPoris dicunt, qi numai de cine aceia intr-a inquam, non erras: quod ut tibi nici in cuv6ntarea vreunuia dintre
et sensibilia non nisi corporalia' consuenrdine este a@st mod de omen sit ad reliqua, libenter disputatorii eclesiastici' deqi de aici
optauerim (Ibid., c.4, n. 11). [Ioc este zisi abominalia care se gdsegte