Table Of ContentI.C.
BOGHIŢOIU
CONSTRUCTI I
,
ELECTRONICE
PENTRU
TINERI I
AMATORI
EDITURA
ALBATROS
I.C. BOOHIŢOIU
, CONSTRUCT, II
ELECTRONICE
PENTRU
TINE~I AMATORI
I
Arhiva digitala SaDAng
I
I. C.
BOGHIŢOIU
CONSTRUCTII
,
ELECTRONICE
PENTRU
I
TINERII AMATORI
-
EDITURA ALBATROS • BUCUREŞTI • 1989
,
Arhiva digitala SaDAng
llustraţta copertei: IOROOS ILIOPOLOS
Desene: C. CIACHIRIS
ISBN 973 - 24 - 0033 - 1
•
C[IV!NT !~VAINTE
Prin automat se înţelege, în ge, eral, uri disp zitiv care ejeduem;ă - fără
i; tervenţia omului - o -anumită operaţie. Cuvîntul este de origine greacii, auto
matos şi are inţelesul de „care se mişca prin el însuşi". Preocup IYea de a realiza
mecan~me care scl juncţione:::e automat, adică fără imervenţia omului este destul
de veclze. Astfel este consem,nat faptul că primele realizări in q;cest domenizi apar
în perioada anilor 300 te.n., automatele respective ba::îudu-se pe principiul
plutitorului. Poate fi dat ca exemplit ceasul cu apă al lui Kteszbios, care lt-1, o
anumită oră emitea un sunet sau lampa realizată de Pliilion, în anv/ 250 i.e.n.,
care realiza deplasarea automată a fitiluhti în funcţie de nivelul lichidului com
bustibil, precum şi un dispozitiv auto-mat pentru desclziderea uşilor. P;rima lucrare
în care sînt descrise automat1le 11re·nn"'i apare în primul secol al erei noastre, fiind
intitulată Pneumatica şi scrisă de Heron din Alexandria.
Generaţiile care au unnat, au adăugai, fiecare cite ceva la ac,;st efort de elibe-=
rare a omului de activităţi dificile, obositoare, importanţa dispozitivelor create
ji-rnd în directi'i, evoluţie cu nivelul cunoştinţelor tehnice.
ln Eitropa evului mediit apare primul mecanism automat w circttit închis
de reglare, prin realizarea de către olandezul Comelis Drebbel, (1:JÎ2-16JJ) ,i
unui regttlator de temperatură.
Urmează apoi invenţia lui Denis Papm care, in 16811, realtzează-mecanzs-
mul de reglare a presiunii din cazanele czt aburi, apoi englezul James Watt cit
sistemul săzt centrif1tgal de reglare automată a turaţiei la maşi·nile cn abur.
ln 1801, francezul J.M. Jaquard pre:::intă instalaţia automată de ţesut
pri·1t folosirea unor cartele perforate, iar în 1868, matentaticianul]. C. "!.Iaxw~lt
publică lucrarea Despre regulatoare, prin care, pentrn prima oară se pun bazele
maten-iatice ale reglării automate,
A ur1-nai apoi o gamă largă de aplu:aţii î1t cele mai diverse domenii, începi11d
cu cele din industria alimentară pînă la pztŞca aittomată, de la automate ·mu:;icalc
pină la sateliţii artificiali.
Toate aceste automate amintite suit dispozitive pur mecanice, ele fiind
constituite din resortu,ti, pîrglni, greutăţi etc., Ju,ncţionarea lor bazind11,,:se pe
gravitate, difete1;.ţă de densitate, principiul vaselor comwficcintc, forţă ce!itrzfugă,
curent electric, presiunea gazelor şi multe alte principii di11,. fizică.
O dată cu descoperirea şi realizarea dispozitwelor cledrice ca electromag
netul, releul, motorul electric şi altele, componenţa şi posibilitJţzle automatelor
calj>ătă noi dimensiuni.
Cu aceastif,_pcazie s-a intrat i1t era automatelor electrice, saltul făcut Î1t pri~
vbtJa posibilităţilor de. lucru fiind_ foarte mare.
Arhiva digitala SaDAng
6 CONSTRUCŢII ELECTRONICE PENTRU TINERII AMATORI
Pot fi amintite centralele telefonice automate, electrovalvele, selsinul, acţio~
1tările prin relee etc.
Apariţia electronicii şi în special a microelectrom·cii, dezvoltarea teltnologiei
calculatoarelor şi -microprocesoarelor a dat un nou impuls tehnicii aitlomatelor,
intrîndu-se în etapa numită modernă, sazt etapa automatelor electronice. De data
aceasta aittomatele au început să pătrundă masiv în ind1tStrie, devenind o uriaşă
sursă de noi tehnologii. Această vastă acţiitne de folosire a automatelor în tro
ces-ul de producţie a căpătat denumirea de automatizare.
De asemenea, totalitatea elementelor destinate automatizării funcţionării
imei instalaţii tehnologice reprezintă dispozitivele de automatizare, iar ansam
blttl compus din dispozitivele de autoniatir;are ţi instalaţia tehnologică este denumit
sistem automat.
1n vorbirea curentă şi în literatura de spocialitate tntîlnim şi noţiimea de
atitomatică ce repre.:intă de fapt partea ştiinţei.or tehnice care se ocupă de teoria
şi p'l'actica realizării istemelor atttomate, destinate eliminării intervenţiei omulzti
în elaborarea de,ciziilor directe, privind funcţionarea proceselor industriale
precttn, şi a altor domenii de acti1Jitate.
ln uUimelt decenii aztto11iatizarea s-a -impus ca necesitate în scopul creşterii
productivităţii 1nuncii, creşterii calitătii produselor, a econoniisirii de materii
P,imte şi energie, exploatării raţionale a utilajelor.
Odată cu efectele tehn-ico-economice ale procesului de automatizare, rerultă
pe plan social o serie de aspecte pozitive legate de 1nodificarea caracterului muncii,
deîml>uttătăţirea condiţiilor de mimcă, de ridicarea gradului de securitate a muncii.
O primă fază legată de de::voltarea şi aplicarea automatizdrii -moderne a
constituit-o telecomanda caracterizată prin aceea cii funcţia de decizie o deţine
omul. lntr-o telecomandă omul prime te prin telemăsurare şi telesemnalizare date
ce reflectă fu,ncţionarea uniti sistem, itrmînd ca execuţia deciziei să se realizeze
prin• intermediitl ap_aratitrii de telecomandă.
Cea de a doua treaptă--a automatizării o reprezintii „conducerea automată'~
caracterizată prin eliminarea intervenţiei directe a omului în elaborarea deciziilor
legate de conduce'Yea muti proces industrial, omului revenindu-i nurnai funcţia
de supraveghere a fimoţionării normale a sistemelor automate.
Din punct de vedere stmctiirat wn sistem automat poate fi de tip deschis
sau, de tip închis.
Sistemele de tip deschis 1Htmite şl sisteme de comandă sînt caracterizate
p-;,tn aceea că nu„ ait inclusă legătiera inversă (bucla de reacţie) de la ieşire la
intrare. Ele funcţ-ionează du,pă un program impus şi nu pot fi comandate după
âbaterea din proces. De regulă sistemele deschise sînt instalaţiile de telecomandă.
Ca e.tempht, care este tratat şi în lucrarea de faţă, este comanda care se transmite
de către staţia de radiodifit:!iu,m pe UUS, către receptorul radio, cînd începe.
emisiunea stereo, ntru ca acesta să fie trecut automat în acest mod dti lucrn.
La fel şi în receptorul TV care trece automat de pe sistemul Pf,.L/SECA:U.
Sistemltl de. tip închis este cel mai răspîndit sistem de conducete au,tomată,
el fiind caracterizat prin aceea că posedă o legătură de la ieşire ci'itre intrare,
legătură prin care se controlează şi dirijeaz,l dssjăşurarea procesului aitlomati;;at
în condiţii de urmărire şi reglare optimizată.
