Table Of ContentValentin Mureşan
.
Comentariu la Republica lui Platon
Redactor: Simona Pelin
Coperta: Teatrul lui Herodes Atticus, de lîngă Acropole,
la sfîrşitul secolului al XIX-lea
© Editura Paideia, 2006
701341 Bucureşti, România
Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2
tel.: (00401) 316.82.08; 316.82.10
fax: (00401) 316.82.21
e-mail: [email protected]
www.paideia.ro
ISBN 973-562-120-7
Valentin Mureşan
Comentariu
la Republica
lui Platon
paideia
Cuprins
CUVÎNT ÎNAINTE .............................................................................................. 7
INTRODUCERE .................................................................................................. 9
1. Politeia 9
.....................................................................................................
2. Filosofie şi filosofie morală .................................................................. 22
3. Rădăcinile presocratice ale termenilor etici ........................................ 26
4. Tipuri de interpretare a Republicii .. . . 31
... ............. ...... .............................
5. Rezumatul comentariului ..................................................................... 38
COMENTARIU .................................................................................................. 41
1. ASCENSIUNEA DIALECTICĂ (Cărţile V-VII) ..................................... 41
1. Filosoful-rege (473b-502c) ........................................................... 41
2. Ştiinţă, opinie, ignoranţă (476d-485b) ........................................ 50
3. Cunoaşterea supremă (502d-507b) ............................................... 69
4. Analogiile soarelui, liniei divizate şi peşterii (507b-518d) .......... 70
5. Ascensiunea dialectică (518d-541b) ............................. : .............. 81
6. Nivelurile de realitate şi de cunoaştere (506e-517d) .................. 93
7. Fonele (477-480) ...................................................................... 100
8. Binele (Agathon) (352-354; 503-518; 608-609) ...................... 122
II. DREPTATEA APARENTĂ (Cărţile I-II) ............................................ 129
1. Cephalos (328c-331d) ................................................................ 129
2. Polemarchos (331 d-336a) .......................................................... 132
3. Thrasymachos (336b-354c) ....................................................... 142
4. Sinteza punctului de vedere traditional
(Glaucon şi Adeimantos) (357a-367e) .......................................... 162
III. DREPTATEA ADEVĂRATĂ (Cărţile II-V; VIII) .............................. 167
1. Formarea cetăţii ideale (367e-427c; 449b-473b) ..................... 167
2. Semnificaţia modelului cetăţii ideale ....................................... 173
3. Virtuţile în cetatea ideală (427d-434d) ..................................... 187
4. Virtutile sufletului (434d-442d) ................................................ 193
5. Structura contrafactuală a cetăţii ideale .................................... 197
6. Cetatea ideală, sufletul ideal şi conceptul de Formă ............... 207
I. A RĂSPUNS PLATON PROVOCĂRII
LUI THRASYMACHOS? (Cărţile VIII-X) ........................................ 211
1. Cele trei provocări ale lui Thrasymachos
(În versiunea lui Glaucon) şi răspunsurile lui Sacrate
(543a-612e) ...................................................................................... 211
2. Filosofia morală a lui Platon ...................................................... 221
ANEXE 227
............................................................................................................
ANEXA 1: INTERPRETAREA "DIALOGAL-DRAMATICĂ"
A REPUBLICII ... .. . 227
........................... . ......... ............................................ .
Leo Strauss ....................................................................................... 229
Jacob Howland ................................................................................ 235
Andrei Cornea ................................................................................. 244
ANEXA 2: EDUCAŢIA PAZNICILOR (376d-427d) ............................. 251
ANEXA 3: LEGILE UN DIALOG POLITIC.
-
O COMPARAŢIE ÎNTRE REPUBLICA ŞI LEGILE . . .. . 263
...... ........ .... .... ...
1. Abordarea din Legile e una de factură istoric<l şi politică ....... 264
2. Cetatea ideală din Republica
e un model "matematic" al armoniei sociale ................................ 267
3. Faţ[l de "modelul nemuritor'" din Republica,
cetatea ideală din Legile se află "pe treapta a doua" ................... 273
4. Degenerarea cetăţilor în Republica şi în Legile .... . 276
... . .. ............
5. Aristotel despre Republica şi Legile . . . . . . 280
..... ... ..... ..... ... ........ ......
ANEXA 4: COMENTARII SUPLIMENTARE LA CARTEA 1 .. .. . 283
... .. ....
1. Alte interpretări ale fragmentului Cephalos ............................. 283
2. Alte comentarii la teza (DT) a lui Thrasymachos ..................... 287
3. Reconstrucţia lui Proclos a argumentului
c,l dreptatea contribuie la fericire .................................................. 290
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ..... : .................................................. 293
. . . . ...........
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ... ... .. . . 297
.................... . .... ................... ....... ..........
ABSTRACT OF THE COMMENTARY .. . . 313
........................... .... ........ .............
Cuvînt În a i nte
Cartea de fată reprezintă un comentariu la dialogul platonician
Repuhlica. Ea e o primă tentativă -în context filosofic românesc - de a
oferi o analiză paragraf cu paragraf a acestei opere clasice. Comentarii
sinoptice, din zborul păsării, în bună măsură impresioniste, mai posedă
cultura noastră filosofică. Ceea ce nu posedă ea deloc sînt interpretările
microscopice, analitice, detaliate, atente, care se apleacă asupra iecărui
rînd al operei analizate.
Un comentariu nu reprezintă, desigur, un substitut pentru lectura textului
original sau pentru efortul personal de a-l în�elege. Dimpotrivă, el presupune
lectura repetată a textului de bază şi explorarea personală: mai întîi, o lectură
superficială globală, de la început la sîrşit, e indispensabilă pentru a ne
face o idee despre ansamblul textului, chiar dacă majoritatea lucrurilor vor
rămîne neîntelese; abia apoi pot urma aprofundările locale succesive. Rostul
comentariului e de a sprjini efortul de înţelegere detaliată din această a
doua fază, prin evidenlierea articulaţiilor fine ale dialogului, ca şi a sensului
său esenţial, orientînd lectura spre anumite ipoteze interpr�tative care, e
bine să avertizăm, nu sînt singurele posibile. Menirea sa este de a lumina
ceva mai bine textul lui Platon.
Comentariul nostru reprezintă un model posibil de lectură detaliată a
Republicii, pe fondul unei reconstructii raţionale proprii a unor teme centrale
ale acestei cărţi scrise cu mai bine de 2000 de ani în unnă. E recomandat
tuturor acelora care vor să întreprindă, cu f:.bdare, o cercetare profesională
a acestei importnte opere a culturii occidentale.
Oricît ar părea de curios, Republica lui Platon e, astăzi, una dintre cele
mai citite şi mai comentate cărţi. Pe unii îi va mira acest lucru, dată fiind
vechimea ei; pe Platon nu l-ar fi mirat, probabil, deoarece el credea că
adevărurile filosofice sînt adevăruri eterne, nealterate de conjuncturile
8 Cuvânt Înainte
istoriei. Cei mai mulţi sînt tentaţi să citească acest dialog în cheie politică,
racordîndu-l la pasionalele dispute politice şi politologice contemporane.
Comentarii influente (e.g. K. Popper) l-au plasat pe Platon printre
precursorii totalitaismului sovietic şi i-au adresat citici devastatoare; altele
(e.g. L. Strauss) au privit acest dialog drept un avertisment la orice fel de
totalitarism. Tipul acesta de lectură nu a fost întîmplător asociat cu
conlictele ideologice ale Războiului Rece, aerul propagndistic pe care-l
degajă fiind greu de camulat. Nu e deci de mirare că unii comentatori
recenţi susţin că, o dată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice, "ideile lui Platon
ar trebui reevaluate, abstracţie făcînd de constrîngerile impuse de
antagonismele Războiului Rece"l. Iată-ne, aşadar, ajunşi şi aici: să-I citim
pe Platon după situaţia politică din URSS! După cum se vede, lectuile
ideologizante au lipsit n nici una din taberele politice ale lumii bipolare.
nu
Ceea ce vom urmări aici este evitarea unor asemenea ancorări în politic
şi evidenţierea temelorf ilosofice profunde ale operei. Aceste teme (de pildă,
natura dreptăţii sociale) au rămas etene, fiind rafinate neîncetat de generaţii
succesive de gînditoi.
Interpretarea de faţă a Republicii e rodul cîtorva ani de predare la
Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti. Sînt recunoscător studenţilor
mei, care, prin nedumeriile lor, au contribuit la clarificarea propriilor
mele gînduri. Recunoştinţă datorez şi profesoilor Chistopher Kirwan şi
Roger Crisp de la Universitatea Oxford pentru observaţiile lor critice.
Colegilor mei, profesorii Soin Vieru, Adian Miroiu şi Mircea Dumitru,
le mulţumesc pentru lectura unor ragmente ale cărţii şi pentru sugestiile
lor judicioase. D-nei Stella Petecel îi sînt îndatorat penru unele lămuriri
cu pivire la traducere.
S. Sayers, Plata 's Republic. An Jntroductian, Edinburgh University Press,
1999, p.viii.
