Table Of ContentM
O
R
I
Alexandru Zub L
O
P
Clio
sub semnul interogației
Idei, sugestii, figuri
Alexandru Zub
Clio
sub semnul interogației
Idei, sugestii, figuri
POLIROM
2006
© 2006 by Editura POLIROM
www.polirom.ro
Editura POLIROM
Iași, B-dul Carol I nr. 4 ; P.O. BOX 266, 700506
București, B-dul LC. Brătianu nr. 6, et. 7, ap. 33, O.P. 37 ;
P.O. BOX 1-728, 030174
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României:
ZUB, ALEXANDRU
Clio sub semnul interogației: idei, sugestii,
figuri / Alexandru Zub. - Iași: Polirom, 2006
ISBN 973-681-957-4
930(498)
Printed in ROMANIA
Alexandru Zub (n. 1934) oale cercetător științific gr. I, directorul Institutului de
Istorie „A.D. Xenopol” din lași, fost profesor la Universitatea „Al.I. Cuza” și președin
tele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române. Dintre volumele
publicate, amintim: Mihail Kogălniceanu, 1817-1891. Biobibliografie, Ed. Enciclopedică
Română - Ed. Militară, București, 1971 ,A.D. Xenopol, 1847-1920. Biobibliografie, Ed.
Enciclopedică Română - Ed. Militară, București, 1973 ; Vasile Pârvan. Efigia cărtura
rului, Ed. Junimea, Iași, 1974 (ed. a II-a, 2003); Mihail Kogălniceanu istoric, Ed.
Junimea, Iași, 1974; Vasile Pârvan, 1882-1927. Biobibliografie, Ed. Științifică și
Enciclopedică - Ed. Militară, București, 1975 ; Junimea. Implicații istoriografice, Ed.
Junimea, Iași, 1976; M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne, Ed.
Științifică și Enciclopedică, București, 1978; Hundert Jahre Unabhăngigkeit Rumăniens,
1877-1977, Osteuropainstitut, Regensburg, 1978 ; A scrie și a face istorie. Istoriografia
română postpașoptistă, Ed. Junimea, Iași, 1981 \Biruit-au gândul. Note despre istorismul
românesc, Ed. Junimea, Iași, 1983; Pe urmele lui Vasile Pârvan, Ed. Sport-Turism,
București, 1983 ; UHistoriographie roumaine ă Vâge de la synthese: A.D. Xenopol, Ed.
Științifică și Enciclopedică, București, 1983; Mihail Kogălniceanu, Ed. Științifică și
Enciclopedică, București, 1984 (ed. a II-a, Ed. Institutul European, Iași, 2004); De la
istoria critică la criticism. Istoriografia română la finele secolului XIX și începutul
secolului XX, Ed. Academiei, București, 1985 (ed. a II-a, cu subtitlul Istoriografia
română sub semnul modernității, Ed. Enciclopedică, București, 2000); Les dilemmes
d’un historien: Vasile Pârvan, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985; Cunoaș
tere de sine și integrare, Ed. Junimea, Iași, 1986 (ed. a II-a, cu subtitlul Identitate,
durată, devenire istorică, Ed. Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2004); Istorie și istorici
în România interbelică, Ed. Junimea, Iași, 1989 (ed. a II-a, 2003); Istorie și finalitate,
Ed. Academiei, București, 1991 (ed. a II-a, cu subtitlul în căutarea identității, Ed.
Polirom, Iași, 2004); La sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze, Ed.
Institutul European, Iași, 1994; Eminescu. Glose istorico-culturale, Ed. Enciclopedică
„Gheorghe Asachi”, Chișinău, 1994; în orizontul istoriei, Ed. Institutul European, Iași,
1994; Impasul reîntregirii, Ed. Timpul, Iași, 1995 (ediție revăzută și adăugită, 2004);
Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă, Ed. Junimea, Iași,
1997; Discurs istoric și tranziție, Ed. Institutul European, Iași, 1998; Reflections on
the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and the Romanian Culture,
The Center for Romanian Studies, lași/Oxford/Portland, 2000; Orizont închis. Istorio
grafia română sub dictatură, Ed. Institutul European, Iași, 2000; Oglinzi retrovizoare.
Istorie, memorie și morală în România. Alexandru Zub în dialog cu Sorin Antohi,
Ed. Polirom, Iași, 2002; Vasile Pârvan: dilemele unui istoric, Ed. Institutul European,
Iași, 2002; Istoriografia română la vârsta sintezei, Ed. Institutul European, Iași, 2003 ;
Sovietization in Romania and Czechoslovakia. History, Analogies, Consequences,
Ed. Polirom, Iași, 2003; A.D. Xenopol. Istoriografia română la vârsta sintezei, Ed. Institu
tul European, Iași, 2004; Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne,
Ed. Institutul European, Iași, 2005. Este și inițiatorul unor culegeri de studii (unele
în colaborare), ediții îngrijite, serii coordonate etc.
Cuprins
Notă explicativă........................................................................................9
Cuvânt înainte........................................................................................11
I. Cum să privim trecutul ?
Istoria sub semnul interogației ............................................................19
Despre „criza” istoriei........................................................................ 30
Reevaluări necesare ..............................................................................33
A fi istoric azi: un bilanț și o pledoarie................................................35
Tradiție, înnoire, spirit integrativ ........................................................40
început de secol și de mileniu în istoriografie .....................................48
Cum să privim trecutul ? ......................................................................56
II. Topos, critică, reconstrucție
Tranziția continuă .................................................................................63
Critică și reconstrucție ..........................................................................68
Teritoriu și teritorii în discursul istoric ...............................................80
între Est și Vest: o problemă de istorie culturală ..............................91
Dimensiunea socială a istoriei..............................................................98
Prodan și Braudel: afinități, analogii................................................112
Michel Foucault printre istorici..........................................................123
Deleuze și Foucault despre timp ........................................................131
Ego-istoria și durata imediată.............................................................141
Dimensiunea culturală a istoriei: Roger Chartier............................155
Seducțiile imaginarului........................................................... 160
Demitizarea între modă și demers științific................ 174
Despre adevăr și ficțiune în restituirea trecutului .........................177
III. Decupaje în modernitatea
românească
întrebări, întrebări................................................................................185
Istorism și naționalism .......................................................................191
Cultură istorică și modernizare în secolul XX...................................205
Istoria culturii la răspântie ................................................................216
IV. Istorie și deontologie
Istoriografia română și „spiritul Genevei”.........................................225
între comanda totalitară și imperativul științific .............................238
Istoricul sub vremi sau istoricitatea discursului basarabean ..........248
Index......................................................................................................255
„En attendant, sur l’echiquier qu’il dessine, chaque
historien cherchera sa place: cette dalle noire, ou cette
dalle blanche, ou la ligne qui Ies separe... Pour ma
part, chaque position historique m’a toujours semble
acceptable, pourvu qu’elle n’exclut aucune des autres
positions ou pent se placer l’historien. Chaque philosophic
de l’histoire m’a păru secourable. Toutes ont leur verite,
leur utilite. Etre historien, c’est desirer Ies pratiquer
toutes, ou du moins les traverser toutes par le bon
chemin du raisonnement.”
(Fernand Braudel, „Preface”, în Emile Callot, Ambiguites
et antinomies de l’histoire et de sa philosophie, Riviere,
Paris, 1962)
Notă explicativă
Textele strânse în acest volum reprezintă elaborări din ultimii ani
pe teme de istoriografie, gândire istorică, culturologie. Ele continuă
o modalitate de expresie deja prezentă în alte cărți, precum: Biruit-au
gândul, 1983; Cunoaștere de sine și integrare, 1986; Istorie și finalitate,
1991; La sfârșit de ciclu, 1994 ; în orizontul istoriei, 1994; Eminescu,
1994; Impasul reîntregirii, 1995; Chemarea istoriei, 1997; Discurs
istoric și tranziție, 1998; Orizont închis, 2000. Cele mai multe au un
subtitlu menit să circumscrie mai exact domeniul. Unele au fost și
reeditate în anii din urmă, semn că prezentau un anume interes
public.
Noile contribuții, adunate acum sub copertă, se adaugă așadar
unei serii afine, pe teme privitoare la relația noastră cu trecutul,
critică și construcție, modernitatea românească sub unghi istorio
grafie, aspecte deontologice din timpul dictaturii comuniste etc. Ela
borate adesea ocazional, pentru diverse publicații sau reuniuni de
tip academic, ele comportă totuși o coerență tematică, de viziune și
de metodă, care le asigură unitatea necesară. Volumul se încheie
(caeterum censeo...) cu unele considerații despre „istoricitatea
discursului basarabean”, pe seama căruia persistă, din păcate, încă
destule prejudecăți. Era cazul să se ia notă de reevaluările produse
și dincolo de Prut.
O temă trece astfel dintr-un volum în altul, ca un indiciu de
continuitate a preocupării, dar poate și ca un semn că asemenea
probleme nu pot avea nicicând soluții definitive. Reluarea e firească,
aprofundarea legitimă.
Trei dintre textele adunate aici au mai fost tipărite în volum, după
cum rezultă din mențiunile făcute de fiecare dată: „Istoria sub semnul
interogației”; „întrebări, întrebări”; „Seducțiile imaginarului”. Le-am
inclus totuși în volum fiindcă mi s-a părut că servesc la o mai bună
înțelegere a ansamblului.
în câteva cazuri, pentru a elimina repetiții jenante, a fost necesar
să modificăm titlul, lucru menționat la finele textului, împreună cu
locul unde, eventual, acesta a mai fost tipărit.
10 NOTĂ EXPLICATIVĂ
Unele scăpări produse la dactilografiere sau procesare electronică
au fost eliminate tacit.
Nu putem încheia aceste lămuriri fără a mulțumi Editurii Polirom
pentru solicitudinea manifestată față de autor și pentru modul exemplar
de finalizare a cărții.
Al.Z.
Cuvânt înainte
Orice istoric simte nevoia de popasuri reflexive, dacă nu și-a făcut
din reflecție un mod curent de a se manifesta în domeniul său. Cât
despre mine, am optat de la început (nu fără a jena alte opțiuni) pentru
o cât mai bună îngemănare a restituției factologice cu o reflecție capabilă
să pună în lumină idei directoare, sensuri, ipoteze de lucru, sugestii.
Istoria istoriei are, se știe, vocația lecturii „în filigran”, ceea ce îi
permite să antameze trecutul ca o multitudine de „palimpseste”
susceptibile de restituție istoriografîcă. Mai mult, ea are ambiția de
a scoate în relief mentalitatea colectivă, după cum sesiza unul dintre
cei mai subtili profesioniști ai domeniului1.
Ca să-și împlinească menirea, istoricul învață a pune întrebări, a
chestiona materia și a găsi, pe cât posibil, răspunsurile cele mai
adecvate. Intr-o carte mai veche, glosam sumar pe aceeași temă,
constatând că „istoria se naște din interogație, pune ea însăși siste
matic întrebări și provoacă mereu la chestionarea domeniului”. For
mulam apoi, retoric, o suită de interogații legate de finalitatea istoriei,
mai mult spre a-1 introduce pe lector în atmosferă și a-i induce,
eventual, o parte din neliniștile care îl apasă pe istoric1 2.
Nu demult, reputatul cărturar Neagu Djuvara a publicat un eseu
despre „relativitatea generală” a domeniului, sub un titlu incitant,
întrebându-se pentru noi dacă Există istorie adevărată ?3. Interogația e
veche, imemorială, forma însăși datând încă din timpul lui Lucian din
Samosata (secolul al II-lea e.n.), a cărui quomodo historia conscribendo
e de fapt tot o interogație, pe seama căreia autorul ironiza „istoriile
monstruoase sau fabuloase înfățișate în vechii poeți, istorici și filosofi”4.
1. Pierre Chaunu, „L’histoirc sdrielle, bilan et perspective”, în Revue historique,
2, 1970, p. 301.
2. Al. Zub, Istorie și finalitate, Editura Academiei, București, 1991, p. 7 (ed. a Il-a,
2004, p. 11-12).
3. Neagu Djuvara, Există istoric adevărată ? Despre „relativitatea generală” a
istoriei. Eseu de epistemologic, Editura Humanitas, București, 2004.
4. Lucian din Samosata, Istoria adevărată, trad, de Florica Bechet, Editura
Paideia, București, 2000, p. 13-14.
