Table Of Content------
A.CADEMIRAO MÂNA
I
DINV IEAT"PAO·P ORULUIR OMÂN
CULEGEŞRIIS TUDH
XXVI.
CERUL
ŞI
PODOABELE LlJI
DupAC RED1NŢPEOLPEO RULRUOIM AN
I DE
TUDOR PAMFILE
cu 11 flGURI.IN TEXT
ŞEDINŢAD ELA 28 MAIU 1914.
\
I
l'
I
BUCUREŞTI
UBRĂRIlLSEO CF.C & Comp.P,A VEL SURU, C. SFETEA
LE,IP ZIG VIENA
OTTO GEROLD & Comp. HARRASSOWITZ
1915
DIN illEATA POPORULUI ROMAN:
L flora din Cartal, de Pompiliu Pervescu, 1908. L. 3.
1.
Cimiliturile romanesti, de T. Pamfile, 1908 .
11. 1.
111. Poezii populare din Maramures, de Tit Bud, 1908
5.
IV. Cantece i urdturi, de Al. Vasiliu, 1909 6.
V. Din literatura populard, de N. Pasculescu, 1909 . . . . . 1.
VI. focuri de copii, de T. Pamfile, 1909 .
. . , . . . ,,
. ..............
VII. Sarbdtorile poporului, de C. Radulescu-Codin si D. Mihala-
che, 1910 . . . . . . 1.--
VIII. Industria casnicd la Romani, de T. Pamfile. Premiul
. 10.
Neuschotz" din 1909, 1910
2.
1X. Hore i chiuituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 .
X. Legende, tradilii i amintiri istorice, de C. Radulescu-Co-
din, 1910 12.5.0
Xl. Siirbatorile de yard la Romani, de IT. Pamfile, 1911
. . . 4.
XII. Cantece de lard, adunate de T. Pamfile, 1913 .
.
XIII. Boll i leacuri la oameni, vite i pdsdri, dupa datinile
credintele poporului roman, adunate din corn. Tepu
(Tecuciu) de T. Pamfile, 1911 1.
XIV. Cantece populare romanesti din Comitatul Bator (Ungaria),
. 5.
culese si notate de Bela Bart6k, 1913
XV. Vremuri infelepte. Povestiri i legende rornanesti, culese
de D. Futuna, 1913 . 51..-
XVI. Agricultura la Romani, de T. Pamfile, 1915 -
XVII. Ingerul Romanului, povesti i legende din popor, culese
4.
de C. Radulescu-Codin, 1913
XVIII. Povestea lama de demu.lt,. d.up.a. c.redintele poporului roman,
de T. Pamfile, 1913 . . . . . 2--
XIX. Sdrbdtorile la Romani; Sdrbdtorile de toamnd i Postul Crd-
2.
ciunului, de T. Pamfile, 1914 . 3.
XX. Sdrbdtorile la Romani: Crdciunul, de T. Pamfile, 1914
.
XXI. Superstifiile poporului roman, de G. F. Gia.us.a.nu.. .Pr.em.i.ul
4.
Adamachi din 1913, 1914 . . . . 2.
XXII. Colinde din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914. .
. . .
XXII. Cuvinte scumpe, Taclale, povestiri si legende romanesti, culese
de D. Futuna, 1914 12,5.0
XXIV. Cromatica poporului roman de T. Pam file si M. Lupescu, 1914
.....
XXV. Diavolul invrajbitor al lumii, dupi credintele poporului ro-
1.-
man de T. Pamfile, 1914 . . . . . .
XXVI, Cerul i podoabek lui, dupi credintele poporului roman, 2.
de T. Pamfile, 1914
XXVII. Credit* si superstilii ale poporului roman, de Artur Gorovei 5.
ACADEMIA ROMAHA
DIN VIEATA POPORULUI ROMAN
CULEGERI SI STUDII
XXVI.
CERUL
PODOABIELE LUI
DUPA CREDINTELE POPORULUI ROMAN
DE
TUDOR PAMFILE
CU 11 FIGURI IN TEX'T
SEDINTA DELA 28 MA1U 1914.
BUCUREV1
LIBRARIILE SOCFC & Comp., PAVEL SURU, C. SFETEA
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ GEROLD & Comp.
1915
DIN IIIEATA POPORULUI ROMAN:
L. 13.
I. Hora din Cartal, de Pornpiliu PArvescu, 1908
11. Cimiliturile romanesti, de T. Pamfile, 1908 1.
III. Poezii populare din Maramures, de Tit Bud, 1908
1V. Cantece i uraturi, de Al. Vasiliu. 1909 5
V. Din literatura populara, de N. Pasculescu, 1909 .
. . .
VI. focuri de copii, de T. Pamfile, 1909
.
VII. Sdrbatorile poporului, de C. Radulescu-Codin si D. Mihala-
che, 1910 1. -
VIII. Industria casnicd la Romani, de T. Pamfile. Premiul
Neuschotz" din 1909, 1910 10.
2.
1X. Hore i chiaituri din Bucovina, de S. FL Marian, 1911 .
X. Legende, traditii i aminttri istorice, de C. Radulescu-Co-
din, 1910 12.5.0
Xl. Sarbeitorile de yard la Romanide T. Pamfile, 1911
. . . 4.
XII. Cantece de lard. adunate de T. Pamfile, 1913
. .
XIII. Boli .si leacuri la oament, vite i pasdri, dupa datinile si
credinte1e poporului roman, adunate din corn. Tepu
1.
(Tecuciu) de T. Pamfile, 1911
XIV. Cantece populare romanesti din Comdata/ Bihor (Ungaria).
5.
culese i notate de Bela Bartok. 1913
. . . . . .
XV. Vremuri Intelepte. Povestiri si legende românesti, culese
de D. Furtuna, 1913 1.
XVI. Agricultura la Romani, de T. Pamfile, 1915 5.
XVII. Ingerul Romanului, povesti i legende din popor. culese 4.
de C. Radulescu-Codin. 1913
XVIII. Povestea lama de demult, dupa credintele poporului roman, 2.
de T. Pamfile, 1913
XIX. Sarbdtorile la Romani; Seirbatorile de toamnd ci Postal CM-
ciunului, de T. Pamfile, 1914 32 .
XX. Sdrbdtorile la Romani: Criiciunul, de 1. Parnfile, 1914
. .
XXI. Superstitille poporului roman, de G. F. Ciausanu. Premiul 4.
Adamachi din 1913, 1914
. . . 2.
XXII. Colinde din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914 . .
. .
XXII. Cuvinte scumpe. Taclale, povesttri si legende romanesti, culese
de D. Furtuna, 1914 12,5.0
XXIV. Cromatica poporului roman de T. Pamfile i M. Lupescu, 1914 ,
XXV. Diavolul invrajbitor al lama, dupa credintele poporului ro-
1.
man de T. Pamfile, 1914
XXVI. Cerul i podoabele ml, dupa credintele poporului roman,
2.
de T. Pamfile, 1914 ,
XXVII Credinte i superstitii ale poporalui roman, de Artur Gorovel 5.
PREFATA.
Propusesem nu de mult, un plan pentru culegerea mate-
rialului §i intocmirea cercetarilor cu privire la manifestatiu-
nile vietii poporului roman (1), mai ales in scopul de a Im-
piedeca reeditarea lucrurilor cunoscute §i de a lasa uitate
alte colturi, cari dupa plan, s'ar vedea cu tiourinta.
Cu presenta cercetare ins& s'ar pare& ca tocmai eu vin
*i calc economia planului, rugand Onor. Academie Romana
sa binevoiasca a da, gazduire in publicatiunea ,,Din vieata
poporului roman lucrarii mete .Cerul i podoabele luiP,
dupa ce, tot sub auspiciile Onor. Academii Romane, a aparut
cercetarea d-lui I. Otescu: Credinlele faranului roman despre
cer i slele (2).
Tofu* intre lucrarea d-lui Otescu a mea, sunt deosebiri
i
esentiale:
Intaia: din cele 8 capitole ale lucrarii d-lui Otescu, In lu-
crarea mea nu *i-au putut AA locul 2 dintr'insele: Pa'mâniul,
care nu poate fi cuprins in subiect, §i Meleore/e almosfe-
rice, cari, dupã socotinta mea, au dreptul la o desvoltare cu
mult mai mare, pc care nadajduesc sa le-o dau in descrierea
V5zduhului, dupa cum se arata in planul citat.
A doua mare deosebire sta in insu§ scopul celor doua
lucrari: eu m'am marginit la culegerea a cat mai multor in-
formatiuni din izvor romanesc, pe cand d-1 Otescu, pretutin-
deni a cautat sa mina In legatura credintile de astazi ale
poporului roman, cu credintele clasice ale antichitätii grece
§i romane, stabilind pe alocuri asemanari cari nu se pot primi
deaf cu o multa Ingadvinta.
(1) Povestea !mit de demult. p 4
(2) In Anal. Acad. Rom., XXIX, lit.
IV
Socotesc ea vremea cercetarilor comparative inca n'a sosit,
pentru doua pricini. 0 pricina ar fi ca nu s'au apropiat de
incheiere culegerile, ca prin urmare, o mare catime de mate-
rial lipseste, atat la noi, cat si la vecinii cu earl am fost in a-
tingere. A doua pricina este ca cercetarile comparative, pe a-
ceste taramuri, nu pot precede celor istorice, cari, cu materi-
al positiv, sunt chemate sä dea incheieri cu privire la influen-
tele politice i culturale dintre poporul roman si popoarele
veeine, vechi si noud.
Ca sa se vada cata paguba poate aduce o astfel de cer-
cetare pripita. reproduc, la Inlâmplare, o parte din fata unei
carp:
.Pamantul, in credintele poporului roman, este parte feme-
easca i fornieaza cu cerul o dualitate destul de distincta».
apoi citarea de comparatii:
Ca si la Greci, .perechea nemuritorilor Uranos i Gea»;
Ca si la Neozelandeii, .Rangi, -cerul,si Papa,parnantul,
pereche Inamorata', care dada nastere la toale vietatile».
Cari sunt temeliile acestor informatii?
SA zicem ca Rangi si Papa erau eu adevarat o pereche
Inamorata» care a putut concepe inldile vietati, cä
Uranos si Gea, cu adevarat, au putut alcatui o pereche,
dar nu dupa conceptia poporului grec, ci dupa cea a cutarui
filosof.
Dar Pthnatilul si Cerul, dupa conceptia poporului roman,
fortneaza o pereche cat de putin inamorata ? lath marturia
pe care autorul se bizuie and o enunta :
.1:framantul e parte femeiasca, e mama noastra, care ne hra-
neste i ne face, iar Dumnezeu din ceruri e sotul ei, e tatal
nostru, si noi, copiii lor» (1).
Aici n'avem de a face c'o credinta populara, ci cu socotinta
unui individ cu aplecari poielice, care, cu oarecari podoabe,
a vrut sa zica : .Pamantul e [ea ol parte femeiasca, e [cal
mama noastra care ne hraneste i ne face
».
Dar Cerul corespunzator lui Rangi sau Uranos? Nn e von-
II) E. N. Voronca, Credintele poporultu roman, p. 156.
V
bd de cer, ci de Dumnezeu din ceruri, pe care poporul,
pentru multele lui daruri, 1-a socotit ca un parinte al lumii.
Cum vedem, dintr'o mdrunta scapare din vedere, din lipsa
de informatie, cade o pagina de cercetare comparativa. pe
care, marturisesc ca am luat-o la intamplare
apoi, chiar cand n'ar caded, ce urmare s'ar putea trage
din aceasta paraleld, cata vreme nu se she cari vor fi fost
in decursul veacurilor legaturile dintre Greci, Romani si
Neozelandezi!
Duca, sa zic, se astepta aparitia Poveslii lumii de demull,
se putea vedea in cele 20 de pagini ca nici odata nu se po-
meneste ca parnantul i cerul alcatuesc o dualitate, -nu
«distincta., dar nici macar cat de cat de sclipitoare.
Pentru catva limp trebue sa renuntam la astfel de cerce-
tari comparative, si and nu putem ingadul, campurile ce
se vor imbrätisa trebue sa fie asa de mici, incat sä nu fie
cu putinta nici cea mai scurta rdtacire.
BArlad, La Sf. Nicolai, 1913.
PARTEA 1.
CERUL.
Religiunea crestina, indemnandu-ne prin Simbolul credin-
Iii ca sa credem in .Dumnezeu Tata!, A-toate-tiitorul, fãcâ-
lorul cerului si al pamantului», e firesc ca tot poporul nos-
tru sa fie incredintat i sa spuna ca cerul a fost facut de
Dumnezeu, o data cu toate cafe le vedem imprejurul nostru.
Se intelege insä, Ca aceasta credinta, la olalta cu alte cre-
dinte paganesti, cari nu s'au putut inlatura de crestinism, au fa-
urit o mare catirne de legende superstitii, pe cari leam
i
intocmit nu de mull in Poveslea lumii (1).
Cu privire la cer nu se pot gasi amanunte acolo, de oare
ce el nu face parte din lume, din pamant, adica din dumea
de sub soare». El este de-asupra lumii, si la randul
sat.' Ii are lumea sa. Despre cer, atat se pomeneste acolo :
din multe pricini, parnantul a lost croit rnai mare deaf ce-
rul, astfel ca poalele cerului nu putura acoperl margenile pa-
mantului, i ca pentru ca aceste margini sa fie rastranse,
Dumnezeu, prin ispita ariciului sau a altor vietati, a increlit
fata parnantului, &and cu chipul acesta nastere dealurilor
pi
pamantul s'a inc6putal cu cerul, poalele cerului s'au
putut rezema tocmai pe margenile pamântului (2).
Prin Ardeal gasim aceste credinte in urmatoarea colinda,
necompieta de altfel la sfarsit:
...Dumyat tare Ca cregeà, racit ceriul i pamântul,
Lucru mare ca-mi facea; Facit ceriu 'n dotthi zile
(1) Povestea luInd de demult, Bucure*ti, 1913.
(2) Vezi cap. uDealurile vaileu, tot acolo, p. 31 §i urn
i
T. Parable, Cerulqi podoabele 1.
2
Si piimAntu 'n doud zile. Dornnul tare se 'ntristit
Tinse ceriul pe pArnAnt: $i din graiu usa grAia
01,
Cumu-i tinse, harhanghel
Nu-1 cuprinse. BagA mAna 'n buzunar
$i mi-si scoate-un b:ciu de foc (I).
Sunt insa i credinte cari desfac zidirea pamantului de cea
a cerului ce se intarnpla mai tarziu. Astfel, prin unele parti
din Bucovina, se povesfesle Ca dupa ce lumea s'a inmultit
chiar, luna si soarele, neavand cer, umblau pe Omani 0
data Insa,--fie din pricina drumurilor grele, fie ca ardeau pe
oameni prea fare, fiind aproape, fie soarele si luna, fie oa-
menii, s'au rugat lvi Dumnezert ca sa le face cer de urn-
blat. Cand sfintii au auzit aceasta rugaminte, s'au bucurat :
au sarit sapte dinfrinpii, .cei sapte apostoli., si-au fagaduit
oamenilor cä ei vor face cerul daca lumea ii va ajuta si-i
va cinsti. Oarneni au fagaduit, Dumnezeu a dal aripi Ingeri-
lor,--a facut ingeri prin inteariparea sfintilor,si acestia au
sburat la Rohmani, o lune care se afla sub lurnea noastrk
De acolo au adus ingerii pialrá scumpä, din care mai intaiu
s'a facut cerul ca o nesfarsita panza de sticla, apoi, din
i
ceea ce a ramas, i s'au durat saple sidlpi, cari-Isprijina. Cei
sapte sfinti pazesc la cei sapte stalpi ai cerului, in schimbul
carei slujbe, lumea ii cinsteste prin pazirea celor patru pos-
Juni de peste an.
In cer, astfel facut, s'au urcat apoi soarele, luna, i dupa
dansii Duninezeu, cu toate cetele sale (2).
Colindele ardelenesti ne spun despre razemarea cerului
pe Irei slâlpi de arginl:
...De cand Dornuul s'a nAscut MAruntele
Si pamAntul I-a fAcut $i cu luna
sSi tend i-a ridicat Cu lumina,
Pe Id stdlpii de d'argint Soarele
$1 frumos I-a 'mpodobit Cn razele (3).
Tot cu stele
(I) Al. Viciu, Colinde din Ardeal, Bucure§ti, 1914, p. 27.
(2) E. N.- Voronca, Datinile i credintele poporaluiromán, Cernauti 1903, p. 28.
(3) Al. Viciu, Calinde din Ardeal, p. 31. Midem, p. 39 : ...tri sMipuri
3
Alte colinde, ardelenesti si din tara, vorbesc si de palru
slâlpi de arginl:
...CAnd Dumnezeu s'a nziscut Mai frumos I-a 'mpodobit.
$i pAmAntul 1-a fdcut, Tot cu stele
Sus cella 1-a ridicat: MAruntele,
Patna stalpi 1-a razemat, Mai pe sus cu mai mArele,
&fru stalpi tot de argint; Soarele cu razele
Luna cu 1uminee1 (1).
Prin unele parti se crede ca cerul se sprijina pe patru
sldlpi, cari sunt patru stele (2), iar prin altele se zice Ca es-
te tinut de Simion Slâlpnicul, pentru care cuvant acest slant
este sarbat cu nelucru, de unii la 21 lulie, de alti la 1 Sep-
tembrie (3).
Avand margini sau poale (4), bolta cerului are si un mij-
loc sau o inimâ, pe sub care, prin uunele parti din jud Bo-
tosani se crede ca nu-i bine sa mearga omul, caci pe acel
loc numai dracilor le este sortit sa umble (5).
Dupã unele credinte, intaiul cer ridicat de-asupra pa-
mantului, era mai aproape de acesta decal cum este cerul
de astazi; sunt anuMite pricini cari au silit pe Dumnezeu sa
mute cerul mai sus, adica sa-1 indeparteze de Omani.
Prin jud. Muscel se spune cã Dumnezeu a ridicat cerul
din pricina unui cioban nesocotit:
(1) Al. Viciti,Colinde din Ardeal, p. 21-2.
(2) 1. Otescu, Credinfele fdranulni roman despre cer i stele, Bucurcsti 1007,
p. 58.
(3) C. D. Gheorghiu, Calendaral femeilor saperstifioase, P.Neamt, 1907, p.
87 8.
(4) Departarea se arata prin expresiunile : la marginea pamantnlui", la ca-
pu' lumii4.la poalele cerului". Un plugnor, cnles din comuna Tepu, jud.
Tecuciu, se incheie cu aceste versuri :
$i aveam doi copilasi Scriiau o cartalue
Imbracati in aldmuri verzi, Naramgie,
M'as rugh sa nu-i mai pierz, Care mi-i draga i mie :
Ca i-am mat p:erdut o data La colturi ii viirvarata
j
i-am catat in lumea toata De cuprinde lurnea tota,
ii i-am gasit la wad pdmantalui Jar la mijloc.
La poalele cerului: 0 stalba de busuioc
Sa zicem i noi: noroc!
(5) Cred Rom. din corn. Trusesti, impart. de d-1 C. Atanasiu.
