Table Of ContentBogdan Pătruţ
20 APLICAŢII DELPHI ŞI VISUAL BASIC
EduSoft
Bacău – 2005
Redactor: Tiberiu Socaciu
Copyright © 2005 Editura EduSoft
Toate drepturile asupra prezentei ediţii sunt rezervate
Editurii EduSoft. Reproducerea parţială sau integrală a
conţinutului, prin orice mijloc, fără acordul scris al Editurii
EduSoft este interzisă şi se va pedepsi conform legislaţiei
în vigoare.
Editura EduSoft
600065 Bacău, str. 9 Mai, nr. 82, sc. C, ap. 13
E-mail: [email protected], Web: www.edusoft.ro
ISBN 973-87655-3-6
2
CUPRINS
INTRODUCERE
PARTEA I. APLICAŢII ÎN DELPHI 5
1. Ciupercile - un joc de îndemânare şi perspicacitate 7
2. Harta - un program despre România turistică 26
3. Mărfuri - un joc de logică 38
4. Puzzle - un joc de perspicacitate 49
5. Supraf - reprezentarea grafică a suprafeţelor 54
6. Parser - analiza sintactică şi lexicală a unei fraze 61
7. AutoWeb - Creator de pagini web 71
8. Zodiac - ce ne este scris în stele? 84
9. Gastro - program pentru reţete culinare 102
PARTEA II. APLICAŢII ÎN VISUAL BASIC 113
10. Calculator de buzunar 115
11. Prinde muştele 122
12. Vânătoarea de berze 128
13. Tetris 135
14. Puzzle cu numere 148
15. Puzzle cu imagini 151
16. Bila 158
17. Test grilă 163
18. Test de circulaţie rutieră 171
19. Bioritm 182
20. Editor de hărţi 196
BIBLIOGRAFIE 211
3
Introducere
Prin această carte dorim să venim în sprijinul tuturor celor
care programează sau doresc să programeze în mediul Windows şi
care vor să realizeze aplicaţii Windows uşor şi repede.
Această carte este o colecţie de aplicaţii dezvoltate în mediile
de programare vizuală Delphi şi Visual Basic, realizate şi
comercializate de firmele Inprise (Borland), respectiv Microsoft.
Mediul de programare Delphi permite realizarea de programe
care să se execute în Windows, cu interfeţe de tip Windows, pe baza
unui limbaj de programare de tip Pascal, iar mediul de programare
Visual Basic se bazează pe limbajul foarte simplu de învăţat Basic.
Interfeţele aplicaţiilor vizuale se implementează cu uşurinţă, dar
proiectarea şi dezvoltarea unor aplicaţii inteligente şi puternice nu se
poate realiza fără un efort de gândire din partea programatorului.
Aceasta presupune proiectarea şi implementarea în limbajul Object
Pascal, respectiv Visual Basic a unor algoritmi eficienţi de rezolvare
a problemelor în cauză.
Aşadar, cartea se adresează programatorilor serioşi, care au
cunoştinţele suficiente de programare obiectuală şi vizuală în mediile
de programare menţionate. Dar chiar şi programatorii obişnuiţi cu
medii de programare mai simple pot învăţa uşor programarea vizuală
în Delphi sau Visual Basic, pe baza unor exemple ca cele din
această lucrare.
Exemplele de aplicaţii prezentate în această lucrare sunt
diferite prin temele pe care le tratează. Am încercat să acoperim un
număr suficient de situaţii pe care orice programator le-ar întâlni
atunci când ar dori să elaboreze un program mai complex în Delphi
sau Visual Basic.
Cititorii care doresc să intre în posesia surselor programelor
prezentate în această carte şi a fişierelor cu date (imagini, sunete,
text) sunt rugaţi să ne viziteze site-ul http://edusoft.inf.ro.
Cu convingerea că oricine va studia cu atenţie aplicaţiile
prezentate în această carte va face din programarea vizuală o
pasiune, le doresc cititorilor lectură plăcută şi compilare fără erori!
Autorul
4
PARTEA I
APLICAŢII ÎN DELPHI
5
6
Aplicaţia 1
Ciupercile - un joc de îndemânare şi
perspicacitate
1.1. Prezentare generală
Ne propunem să realizăm un joc de îndemânare şi
perspicacitate clasic, pe care l-am denumit Ciupercile şi în care,
mânuind un omuleţ printr-un labirint de ziduri şi scări, trebuie să
culegem cu el nişte ciuperci amplasate în diferite poziţii ale acestui
labirint. De asemenea, trebuie să ne ferim de duşmani, care în cazul
acestui joc sunt nişte caracatiţe. Fireşte, deşi scenariul pare imposibil
(ciuperci, caracatiţe, omuleţi, ziduri şi scări), trebuie să ne gândim că
totul este doar un joc!
Iată cum va arăta jocul nostru în timpul execuţiei programului:
7
Ceea ce observaţi dumneavoastră în imaginea de mai sus
este un moment din timpul desfăşurării jocului pe cazul unui labirint
dat (vezi LAB3.LBR). De fapt, vom creea, separat, cu un editor de
texte simplu (de pildă Notepad) mai multe fişiere cu labirinturi, ca
cele de mai jos:
LAB1.LBR LAB2.LBR
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@
@ @ @ * & * @
@ & ** * @ @@@@@@@#@@@@@@@@@@@#@@
@@@@@@@#@@@@@@@ @@#@@ @ * * # * # @
@ # # @ @@@#@@@@@@ @@#@@@@@@
@ & # # @ @ # # @
@@@@@@@@@@@@@@@#@@@@@@ @@@#@@ @@@@@@@@@@#@@
@ # @ @ # $ * * # @
@* $ # @ @ #@@@#@@@@@@#@@ # @
@@@#@@@@@@@@@@@@@@@@@@ @ # * # # # @
@ # * @ @ @#@@@# * @@@# @@@@
@ # @@@@@#@@ @ @ # @@@ # @
@ # * # @ @ &# # ** @
@ @#@@@@ # @ @@@@@@#@@@@ @@@@@@@@@
@ # & # & @ @ * &# & * @
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@
LAB3.LBR LAB4.LBR
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@
@ * ** @ @ @
@@@@@@@#@@@ @@@@@#@@ @ **& * * @
@ ** & # * # @ @@@@@@@#@@@@@@@ @@#@@
@@@#@@@@@@ @@#@@@#@@ @ * # ** & # @
@* # * ** # * # @ @@@@#@@@@@ @@@#@#@@@@
@@@#@@@ @@#@@@@@@@#@@ @ *# # # @
@ # # & ** # @ @@@@#@ @@@@# # @
@ # @#@@@@@@#@@ # @ @* # $ # # * @
@ *# $# * &# *# @ @@@#@@@@@@@@@@#@@#@@@@
@ @#@@@# * @@@# @@@@ @ # * *# # @
@ # @@@ # @ @ #@@@@ @@@@#@@# @
@ &# * # & ** @ @ # & * *# # @
@@@@@@ @@#@ @#@@@@@@@ @ @#@@@@ @#@@@ @
@ * & # # & * @ @ # ** & # * @
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@
8
Aceste fişiere text conţin, sub o formă codificată, toate
informaţiile necesare reprezentării atât a labirintului în care se
desfăşoară acţiunea din jocul curent, cât şi poziţiile ciupercilor,
poziţiile iniţiale ale caracatiţelor şi a omuleţului. Am spus "iniţiale",
deoarece, o dată cu trecerea timpului, caracatiţele vor avea mişcări
aleatorii prin labirint, vor merge pe diferitele niveluri şi vor trece de la
un nivel la altul folosindu-se de scări. Mişcările lor nu vor fi controlate
de jucător, ci de un cronometru (Timer1), pe când omuleţul va fi
deplasat de către jucător, prin intermediul tastelor de cursor.
Codificarea labirintului respectă anumite reguli, de aceea,
recomandăm cititorului ca, înainte de a-şi crea propriile fişiere cu
labirinturi (LBR), să le realizeze pe cele date ca model.
Fiecare simbol folosit în fişierul LBR are o anumită
semnificaţie:
@ = zid; # = scară; * = ciupercă;
& = caracatiţă; $ = omuleţul.
Iată restricţiile folosite în crearea labirinturilor:
• un labirint este o matrice cu 22 coloane şi 16 rânduri;
• labirintul este bordat pe margini cu ziduri (@);
• simbolul omuleţului apare o singură dată ($);
• scările (#) pleacă de deasupra unui zid şi urcă până la un
alt nivel, exact între două ziduri;
• ciupercile (*) şi caracatiţele (&) stau pe ziduri;
• se va folosi simbolul ' ' (spaţiu) pentru a marca spaţiile în
cadrul labirintului.
O altă restricţie impusă de textul programului, aşa după cum
se va vedea, este ca numărul de caracatiţe să nu depăşească 10, iar
numărul de ciuperci să nu fie mai mare de 30.
Dacă veţi crea un labirint greşit, atunci veţi avea probleme şi
de acest lucru vă veţi da seama în timpul execuţiei programului. Îl
veţi opri şi veţi corecta labirintul până nu vor mai apărea probleme.
De asemenea, puteţi porni de la un labirint prezentat şi îl modificaţi
după dorinţă, respectând restricţiile de mai sus.
9
