Table Of Content.,"-\L
Psihologie practicd
Psihologie practicd
Coordonarea colecliei:
Vasile Dern. Zamfirescu
Christophe And16
lmperfec{i,
tiberi fericiti
Si
Practici ale stimei de sine
Traducere din francezi de
Ni(olae Bal€
\
r IIl
t'
' \t
f
t,.-i
i\
I
TRCI
Editori:
SILVIUDRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Director editorial:
MAGDALENAMARCULESCU
Coperta colecliei:
FABER STUDIO (S. Olteanu, D. Dumbrlvician)
Director productie:
CRISTIAN CLAUDru COBAN
Redactor:
RODICACHIRIACESCU
Dtp:
VICTORI.AGA^RLAN
Corecturx: ,,Fie ca scrierea mea se te invefe
RODICAPErcU si te interesezi mai mult de tine decAt de el,
ELENABITU
apoi de toate celelalte decAt de tine."
Andr6 Gide,
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romllniei Les N ourritures terrestres
ANDR4 CHRISTOPHE
Imperfecfi, liberi gi fericigi : practici ale stimei de sine /
Christophe Andr€ trad.: Nicolae Baltd - Bucurepti : Editura
Trei,2009
tsBN 97V973-707-363-7
I. Baltd, Nicolae (trad.)
159.9
Titlul original: Imparfaits, libres et heureux. Pratiques de l'estime de soi
Autor: Christophe Andr6
Copyright @ Odile ]acob, Mars 2005
15, Rue Soufflot,75005 Paris
www.odilejacob.fr
Coyyright @ Editur a Trei, 201.0,
pmtru edifia tn limba rominl
C.P.27-M90, Bucuregti
Tel./Fax +4 021 300 60 90
e-mail: [email protected]
www.edituratrei.ro
rsBN 97 8-97 3-7 07 -363-t
Cuprins
Introducere..
.............11
intii
Partea
Stima de sine tnseamnd toate acestea
program.................
1 Un ............27
2 Esenlialul despre stima de sine......................................29
3 Ce este o buni stimi de sine?............ ........37
sine........
4 fthiopitaturile stimei de ............49
5 Stimele de sine vulnerabile:
............
cele joase gi cele false ..............59
5 Dezvoltarea durabild a stimei de sine ...........................75
7 Stima de sine incepe prin acceptarea de sine...............89
meu............
8 Portbagajul scuterului ..........103
Partea a doua
Sd ai gnjd de tine
sine........
9 Practicarea acceptirii de ...........109
judecdm.....
10 Si nu ne mai ........................128
vorbegti
11 Se-fi ........................140
L2 Nonviolenfd cu tine i:rsufi:
riu!......
i:rceteazi sd-fi mai faci ........152
complexe....
13 Lupta cu propriile ..............158
L4 Protejarea stimei de sine de influenfele toxice,
de publicitate gi de presiunile sociale......... .........170
Christophe Andrd Cuprins
15 Sd te ascu$i, si te respecfi pi si te afirmi..................180 Narcis....
32 ...........372
16 A trdi imperfect curajul de-a fi slab ..........................L92
17 Si te ocupi de moralul tdu .............. .......205 Partea a patra
18 Sd-'i fii cel mai bun prieten ....................218 Acliunea schimbd totul!
t9 ,,Agezatl intre doui vedete"....... ...........229 33 Acliune pi stimd de sine:
sd ne migcim ca sd ne stimdm..............................377
34 Acfiunea, nu presiunea:
senine.........
regulile acfiunii .............385
^'#:::"y:^^,r,
20 Durerea insuportabild a respingerii sociale.... ..........291. 35 Si ascu1tlrnfeedbackul.................... ..........401
egec?......
21 Lupta cu teama 36 Putem scipa de teama de .,.....413
de respingere (gi excesele ei)............ .....................245 37 Autonomia fafi de succes, reugite gi consacrdri:
Z2Teama de indiferenld gi dorinfa de recunoagtere: p6ni unde si mergem or indiferenla?
sl exigti in privirea celorlalfi..... .......259 Sau cu libertatea.... .......423
regretelor
23 Ciutarea dragostei, a afecliunii, a prieteniei, 38 Psihologia ..........429
a simpatiei: cdutarea stimei celorla$i ..................269 39 Acliunea care ne schimbd
1umea.........
24Prezentarea de sine: ce fali sd oferim?......................277 gi care schimbd ..............435
25 Teama de ridicol gi lupta cu ruginea gi rdnile 40 Ursulepl brun e mAndru de el............ .......................442
amorului-propriu...........
....................29d Partea a cincea
26 A pune raporturile sociale pe calea cea buni: Uitarea de sine
sd ne ferim de irezistibilul reflex 41 TEcerea stimei de sine........ .........,....,.......M7
al comparafiilor gi s6 refuzim
competiliile inutile.......... ...................297 42 Sd nine imntoemnesinfitcuilm a ep rfeaze1nata......... .................455
2T Invidie gi gelozie1: oemr.o..fi.il.e. .i.n.d..o.i.e.l.ii de sine 43 Si ne retragem in spatele sensului
gi remediile ....................309 dat la ceea ce facem..... ......................465
28 Si nu ne mai temem de ceila$i
44 Umilin;a: pAnd unde sd renunlim la sine? ...............474
gi si avem incredere: beneficiile
sunt superioare inconvenientelor......... ................3I7 45 Stima de sine, smensoual vriteelii
gi teama de .......482
29 Sd nu mai judecdm: beneficiile faptului
televiziunea
de a-i accepta pe ceila$i..................... ....................929 45 Beffanul domn arab gi ..-...492
30 Gentilele, gratitudine, admirafie:
C6ncluzie
legXtura cu ceilal;i ...............497
intdregte legdtura cu sine........ ..........343
31 Apune diferit problema stimei de sine:
sX ne gisim locul printre ceilalfi .....359
Introducere
{&M
rec printr-un moment foarte nepldcut. Mi-e
greald de toate cirlile. Nu fac nimic. Mai mult
ca niciodatd, imi dau seEuna cd nu suntbun de
nimic. Simt cd nu voi reupi nimic gi rAndurile pe care le
scriu acum mi se par puerile, ridicole, ba chiar, gi mai
ales, absolut inutile. Cum s-o scot la capit? Am o solu-
fie: ipocrizia. Rdmdn incuiat ore trtregi gi lumea igi in-
chipuie cd lucrez de zor. Unii md compdtimesc probabil,
cAfiva m5 admird, iar eu mi plictisesc pi casc, cu ochii
plini de reflexe galbene, reflexele de gilbinare ale biblio-
tecii mele. Am o nevastd plind de viald, o fiinld puterni-
cd gi blAndd, un copilat care ar putea participa la un con-
curs gi nu-mi vine deloc si md bucur de toate acestea.
$tiu bine cd aceastd stare sufleteascd nu va dura. imi voi
redobdndi speranlele, curajul, voi face eforturi nou-no-
ufe. Daci ap hage mdcar weun folos din aceste mirturi-
siri! Dacd ap deveni mai tArziu un mare psiholog. Dar nu
cred si am destuli viald i:r perspectivd. Voi muri prema-
tur sau mi voi preda gi voi ajunge unbefivan al reveriei.
Mai bine sd sparg pietre, sd kudesc la coarnele plugului.
12 Christophe Andr6 Introducere 13
Yasdzicd,, o se-mi petrec toatd viafa, scurtd sau lungi, prietenilor sii, el nu gi-a gdsit niciodatd pacea sufleteas-
spunAnd: mai bine fdceam altceva. De ce acest zbucium ci. Pe cAt ii era inteligenla de vie, pe atAt ii era nesigurd
sufletesc, aceastd zvArcolire a elanurilor noastre? Speran- gi de dureroasd stima de sine.
fele ne sunt ca valurile mdrii; cAnd se refrag,lasd Ia ve- Renard nu a utilizat niciodatd termenul de stimd de
dere o sumedenie de lucruri grefoase, scoici infecte gi sine, cate nu era incd in uz ir limba frau-,tcezd.. Dar i:r ace-
crabi, crabi morali gi puturogi uitafi acolo, care se tArdsc lagi an 1890, de cealaltd parte a Atlanticului, medicul, fi-
fopdind ca sd ajungd iar ir mare. CAt de stearpd e viala losoful gi psihologul american William James publica
unui om de litere care nu s-a afirmat! Doamne, sunt in- primul tratat de psihologie modernd,, Principles of Psy-
teligent, mai inteligent decAt mulfi alfii. E limpede, de chology, care ii luase doisprezece ani de muncd. Cagilur-
vreme ce citesc fdri si adorm lspitirea Sfhntului Anton. nalullui Renard, tratatul lui James se citegte gi astdzi cu
Dar inteligenla mea e ca o api care curge degeaba, ne- pldcere. Cea mai mare parte a remarcilor sale despre con-
ptiutd, pe care incd nu a fost instalatd nicio moarX. Da, difia umani continud sd fie de actualitate. James a fost
asta-i: inci nu mi-am gdsit moara. Oare o voi gdsi vreo- primul care a utilizat gi a analizat acest concept de self
datd?"* esteem:,,Stima de sine este de doul feluri: satisfaclia gi
nemulpmirea de sine2.' Din pdcate, el suferea de tulbu-
rdri depresive severe, care ii otrdveau viafa. Nici William
William 9i fules gi nici |ules nu au putut sd ipi invingd tr mod durabil de-
monii interiori.
RAndurile pe care le-ali citit sunt extrase dintr-un pa- Astdzi, dupd multE vreme, stima de sine continud sd
saj din jurnalul intim al lui Jules Renard, din data de se afle ftr centrul existenfei noastre moderne, indiferent
L7 martie 18901. de cultura pi de nafionalitatea noastri3. Cei doi oameni
]ules Renard era un om rczewat gi hipersensibil, ne- presimfiserd, datoritd inteligenfei gi sensibilitifi.i lor per-
urastenic, culn se spunea pe afunci. Dupi o copilirie ne- sonale, intreaga importanld pe care avea sd o ia aceasta,
fericitd, din care s-a inspirat pentru a scrie cartea sa cea in societatea noastrX, atAt in sensul bun, cAt gi in cel rdu.
mai cunoscutd., Poil de carotte (Morcouea!fi, a cunoscut o Cartea de fa!6le aduce un omagiu.
oarecare notorietate. Nu a fost insd niciodatd fericit, nici
odatd satisfdcut de sine gi nici de viala tui. ln ciuda luci- 2 |ames W., Pr1cis de psychologie, Paris, Les Empdcheurs de penser en
ditifii gi talentului siu, in ciuda afecliunii familiei gi a rond,2003.
3 Schmit D.P., Allik ]., ,,Simultaneous administration of the Rosen-
* ]ules Renard, Jurnal, Selecfie antologici, traducere, postfati gi note berg Self-Esteem Scale in 53 nations: exploring the universal and
de Modest Morariu, Editura Univers, Bucuregti, I979,p.4243. (N.t.) culture-specific features of global seU-esteem", lournal of Personali-
1 Renard 1., ]ournal 1887-L910, Paris, Gallimard, ,,LaPl6iade", 1.965. ty and Social Psychology,2005,89 (4):623442.
Ce mai faceti?
,
,,Oamenii se disting prin ceea ce aratd pi se aseamd-
ni prin ceea ce ascund."
Paul Val6ry
e simfim cu tolii foarte bine gi suntem cu tofii
foarte mulpmili de noi...
Cine are tanse si ajungi in Rai?
Cand s-a pus aceastd intrebare - era inL997, cu oca-
zia unui sondaj realizat in Statele Unite -, personalitd-
yile care au obfinut cele mai multe rdspunsuri favorabi-
le au fost Bill Clinton: 52"/o, Lady Diana: 60% gi
baschetbalistul Michael Jordan: 65%.
16
ChristopheAndr€ Ce mai faceli? 17
Maica Tereza, cu79oh,a fost cea care a primit maxi- cu o incongtienfi deplinX: majoritatea persoanelor con-
mul de rdspunsuri favorabile. Maximum? Nu dniar... La siderd cd nu se supraevalueazA, dar cred ci majoritatea
intrebarea: .$i ce tanse avefi dumneavoastrd sd ajungeli celorlalfi o fac. ln aceasti atitudine nu existd niciun dis-
in Rai?', au fost 87% de rdspunsuri pozitivela pref fafd de ceilal1i. Ea nu necesitd ca ceilalfi sd fie des-
Umor la adresa propriei persoane? Parfial, fHrd in- considerafi: nu ii devalorizim, ci ne supraestimdm
doialtr. Dar se poate presupune ci majoritatea rdspun- doar.9
surilor erau evident sincere. Aceastd autosatisfaclie sim- Deci, suntem de acord, imi merge bine, sunt bine, vi
paticd este de altfel bine cunoscutd in psihologia merge bine, suntefl bine. $i chiar mai bine decAt ceilal;i.
socialS: cei mai mul;i dintre noi se simt intotdeauna Totul e deci perfect, in cea mai bund dintre lumi.
,,ceva mai buni decAt media"S. Astfel,90% din cadrele Nu vd grebifi aga! Nu e chiar atAt de simplu!
gi din profesorii universitari se considerd mai curAnd
superiori mediei tn exercitarea funcfiilor lor. Peste96"/"
din studenfi se plaseazX deasupra a ceea ce este prezen- Totul e bine, dar numai cind marea
linigtiti...
tat ca fiind media calitdfilor pe care cineva trebuie si le e
posede ,,ca lumea6". Majoritatea persoanelor se consi-
derd cu pufm mai competente, mai inteligente, mai pld- in primul rAnd, aceasti supraevaluare de sine se ma-
cute socialmente decdt media celorlalfi. Ele cred cd go- nifestd mai mult in fala sarcinilor ugoare decdt a celor
feazd, mai bine, au mai mult gust etc.7 Pe ansimblul dificile. Astfel, considerafi probabil ci gofali mai bine
acestui gen de studii, 67%pdndla96% din persoane se decAt allii pe teren uscat, dar pe un drum acoperit de
supraevalueazi in comparafie cu semenii lor.8 $i asta polei nu mai suntefi atAt de siguri. Confruntali cu situa-
fii delicate, avem mai degrabd tendinla de-a ne consi-
US News and World-Report (31 martie 1997,p.18), ,,Oprah: a hea- dera pulin szb medie.lO Dar atunci, ce valoare mai are
venly body? Survey finds a talk-show host a celestial shoo-in", ci- o stimd de sine care se fdrAmileazd in fala dificultdfilor?
tat de Myers D.G., Psychologie,Paris, Flammarion, 2004 (edifia a
Altd problemd: aceastd supraestimare de sine linigti-
VII-a).
Codol I.P., ,,On the so-called "superiority conforrnity on the selfn td se poate transforma, in anumite imprejurdri, in amd-
behavior: twenty experimental investigations", European |ournnl of rdciune, rea-credinfd gi ostilitate. Dacd, de exemph, f.a-
Social Psychohgy, 1975, 5; 457-501.. cem ca nigte persoane sd etueze in indeplinirea unor
Crocker ]., ,,Contengencies of seU-worth: implications for self-re-
g7u4lTa1ti4o9n. and psychological vulnerability" , Self and ldentity,Z}02, l: 9 Epley N., Dunning D., ,,Feeling <Holier than thou>: are self-ser-
Sintezi a lucririlor recente in aceasti privin|tr in: DeAngelis T., ving assessments produced by errors in self or social predictions?",
,,Why we overestimate our competence", Monitor on Psychology, lournal of Personality and Social Psychology, 2000, 79: 861475.
2003,34(2):5042. 10Kruger J., ,,The ,.below-average effecb and the egocentric nature
Taylor S.8., Armor D., ,,Positive illusions and coping with adver- of comparative ability judgments" ,lournal of Personality dnd Social
sity" , lournal of Perconality, 7996, 54l.873-898. P sy cholo gy, 1999, 77 :, 221,-232.
