Table Of ContentPAUL EKMAN
EMOTI
DATE
PEF
Sia Drgomir
Voeliem Zante
iegidoes Meo
a. senistecboe neon se
sinner
. SE
‘Rublnisi, Stan Schneider Joy Schlterbran,
‘onsen Tata giLow Weenckows)t de le National
“nein for Mental Healta
‘Bie Ppesce
meen rece
Behr ches
conserca
roma owen 501
increase
2 coat Mitac iat) Sigioataameneg Os
Eanes) Teena
CUPRINS.
Prefagsla eda a dove 3
: Mulgan o
i aeocoaes :
] 1 Emopile i diferite colar. eT
e 2.cind aungentsi fim sepia. deemot a
4 3. Modiioares declansstorlor moti... 3
a 4, Comportameatul emotional...
p 5. Trlateea si agonfa
a 6, Fata ann -
E 7. Sarpriza $i fies.
8, Dergustalsidispretul
9, Emopile plicure
Conelurie: exile dn ria 208555.
Postass
[Anexs:chice fejelor— test.
Ceeditcle fusteatitlor
PREFATA Lis EDITIA A DOUA
Sunt nena ef aceasti nowt edie a cist Fmofil
ate pe fag roi dh postlltates de « impareisi not ide,
‘izhin si descoperin’ care pot jutacitftoral sa dues o
na bund wags emotional ia soi aproape doi ani trecu{i
dela finalizersa manuscrisuluj original sila wnan de
Iaprima edifie, am primitscrisori de la psiboterapeuti,
‘eiznaligti, portretti, avocati, paring cu copit-pr0-
‘lems, eupluri ew probleme fn cisutoric, persoant din
lKumea sfacerilor gt alti, leopértigese aici, in Prete,
‘uncle din gdndurtle inspizate de serisorile lor, pentru
oferlun ghid preliminar agupra_lucrurioc deserise in
‘Folum. Uncle din ele vr fi derveluate mn Postiaté
‘Scopul aut in serderea acestel carga fost de a afta la
‘aubundidtirea a pat abilitaqi esengiale. In comsecing’,
am inclu sugesti si exerci pe care sper et le vji gist
pe eit de folositoare, pe tat de provocaloare. Aceste
patra abiitati sunt.
Sin primal wind, comgientizarca momentul de declan
sare wemofilor, inca fraate de a vorbi sau a acriona. E
fbllitatza care se invapd cel mai greut cartes explicd
fn capitelal 2de cee atat de dified, oferind exert
pent eresterea constientizinit in capitol 3 si, paral,
9
ta capitolele $4, unde aunt diseutate emosit specifce.
‘Degvoltarea aoestel abilisae a permite si v4 controls
‘bine atunet ind sunsesicoplesic de emort.
Thal doilea rind, alegerca comportamentalut eet
siempul uml episod emepional atl Inet sa vA ating
Soup fd alr pe cela. Sensual unui episod
femotioadl ete de a ne ajuta Sa ne atingem zepede
‘biecuivele He ch accstea sustcorerea atentici celovali,
Shungarea tinal pridtor sau o mulucadine de alte
Seopurl. Cele mai adeovate episnade eofionale ma
‘ddumead sia cauzeaza problems celoe din jus. Nu
fe oabilitate care #8 fle dezvoltaté cu uyusings, dar cu
suiicient exereliu poate deveal o parte din ata dum
fneavoastri, (Inforanafile sf xerciile pe acest subiect
sunt diseutate In eapitolcle 48.)
Shea reiea rn, devent ma sensbi Ta sentimzntsle
celolaifiFiinded cmogile sunt fa central orice! relat
Drofunde, rebule sf fim alengi cum se simt cei din
Joral nostra, (Dack dori sh vi completani cunvstiorele,
‘dow’ nod CD-urt cave vi pocajute Ja dezvoltares acest
[ilitat sunt acum disponibile pe ste ate, wow
paulelman.con)
Tal patralea rénd, urteavea rajionai a iformogit
iv ftulin care ge sic ceflaig. Uncor, acest vers
pesamina sa chestionagt pezsoans respective in legates
cco emowia pe eare aff absereato, confirmandu i iagele-
[getes centmentelor sau revalibréndu-va propriile react
{ih lomaiaa a coca ce afi aflat Rigpunsul dumneavoasted
‘vadepinde de fdeaticatea celelaite persoane side istoriz
(elsfiel avute, inultima parte capitolelor 5-8 a=
‘uplieat cum variard acest incra intro faze, ls Tocul
de tuned sin cadral unel pretensh
La stirsial aeste! edit a edi Boi date pe fut
‘res descoperi o noua Posts tn rare discutidei mi noi
‘privind dezvoltarea aesstor abi
W
MULTUMIRI
‘Uni dintze specialist de 1a Nacional Institute for
‘Mental Hsieh elrera Jo-am dedicat aceasti carte sian
andi ioeeresel penta eariera mea Ineeputd ia 1955,
‘sind eram prowspit zbselvent de psihologie. Alli mi
san alatirat in anil mini receng{. In toath accasts wreme
(Goire 2955 $1 2002), ama aver parte de incuralan gi
sfaruri, jac In ani dempuril, deo ineredere deosebit.
Novas fi deveuie cereetator ia psthologte, nu ag ajuns
piofesoranivensitar sinici nuas fiseusits& inet sau
su sonia daca nari exister sprifinul lor, Pentru serieres
acestel chi, de maze ajator mia fost distinejia Senior
Seleaust Award KOSMHO6092,
‘De asemenea, dedic ascastd carte celor dot unchi
sin partea auuned, Leo Siegel $i regretatul Robert Semer,
Cand aveam opteprezece ani, find necopt sf pent
rina oar pe proprille ele pisioare, via spriinit
Dente am continua stile, ocondite absolut nece-
Sard pentrua ajonge sé seriu aocastd carte,
‘Wally Friesen impreunsi cu mine amTucrat cot
1acot peste doulveci si cine! de ani. Aproape ficare
din ceroctirile mele a fost ficutd impreund cu el. i sone
recunosedtor pentzu jutore] i prietenia pe care mi les
"
acordat. David Lirschwager mia ofesit cteva sfaturt
eizem de utle in privinja porelor fecute Bvei, fotografi
fare se regasest de la capilolul 5 8. Mica mea, Fve, a
avutvabdasca x teat si reproduc expresiile care
fapar x acest volum gi alte mil de poze pe care fle-am
Shai flout, Wanda Matsubayashi, asistenta mea de peste
Soukzeci sl cinei de ani, a ocupat de puncres = pagina
fa senlulut, precum de reterinje, David Rogers a pre
ucrat diverse poze ia Pactoshep sive ajutst s# obfin,
permisiuaea pentra reprodtucerea fotografilos ex dzept
dezutor.
Poinologti Richard Lacarus s! Philip Shaver mt-au
oferit opinifle lo de mare ajutor dupd ge au citi seine
rime! jusaitit a acescelcleg. Phila ven‘ plus, cu
Dpropunert de silizare a toxnulu gi cu unele provocért in
Baegindi unele ide. Helena Cronin, specialist in Glo-
Cote, mez incurajat ed ma ajutat si-mi laawrese ove
Dulaiaorl Bob Ryneazson $ psihologii Nancy Eecoll gi
Bary! Schiff mi-au ofeit i efteva sugestt ute asupra
prime! schipea esr, Diatre seadenfi mei, care 20
[Roor Saap si-mi dea un feedback, meric amintii Jeane
‘Beers 91 Gretehen Loves. Prietenti mei Bill Wiliams st
‘Paul Ieatiaan zuadks gil critic i sugestilfolosivoare.
"Teby Mundy, aevialmente editor la Atlantic
ress London, ta momentul fn care luera in ale pare,
trea incurajat si sintesizez gi s8 precizee mai bine
Temele abordate inte eapitolee 2 i 4. Claudia Sorsby
iva ajulat ox sages sl sfaturi editovile la tecepural
conturdrl clr ar editoral meu de ia Times Books.
Robin Dennis, ma sprfjinit iaderandadu-ml sf au
mai fn serios anumite tome pe care leam nezlijat gh
bfesine-mi cetera solu pentru stilizareatelului,
‘Ageatal men, Robert Lescher. 2 fost sursa oxceptionalz
de imbSebitirl si nove.
2 &.
INTRODUCERE.
Emofile ne determing calitatca viet. Fle semant-
fest fn ores relagi apropiate ia locul de mune, inte
‘rien, in familie si in legfturie cele mai time,
Re salveaza viele, dari le si distrug. Ne imping si
Sofiondim aparentrezonabil, dar $, desea, In modu pe
care ajungem sae egret
‘Deed gefa vd erica proiectul atunci cind credes ct
ar trebu! stv laude, devenitivemtor si supus sa vi
aptiafl desebis munca? Var proteja acest Inca de ©
men nfore ullerioard sau e posibil si angles greste
Ince se referea? Pure} sa viascundeti sentimentele sh
si acyionaf. ex profesionalism"? Oare de oe mambeste
gefa duraneavoastri atunci cind fneepe si vorbeasca?
‘Vi anticipeazt cumva epecul szue, puri simpla,
scdnjonitz? A zambit oare eg €4 vd ncuvajeze? Sunt wate
zEmbercle Ie fel?
‘Daca coves explfeatil partenerulul cu privire la
Seseoperinea unei mari daelosiel cute de acesta in
secret, cam putes se cu certtudine ob Sgura i exprinsa
Team, dengusl e30 o& zbordeaza expresia Spica pentru
momentele in care apcicipenzd of 0 si vd sar8 fandara"?
‘Resimfitiemofille la fel ea partencrul dumneavoasts?
13
‘La fe ca toati lumen? Vi infwiapi, vi temefi atv
fntristal din eauza unor acrurl carom par sé tebe
pe nimeni? Ce putet face n acest caz?
Vi enervaj cénd fica durmeavoust de 16 ani vine
savaga eu dows ore mai gin peste ore stabiita? Ce
‘gaume declangeaza fura: team resimgits de Giecare dati
(nd wafiuita la ocas realizand ed nus sonata sist
‘ounje lntdraierea, sas comm pierdut in agteptazea in
‘oarceril ef? A doua zi de dimineats, cind vorhiicu fica
dumeavoast, vi contralapifaria act de bine, init ex
trode cd nu va pash deles de depgirea orei stab'lte sau
oust si vd plerdeti stngele rece, fieand.o si intre
Gefensiva? An panes sti doar din exprosia figusii ct éaek
‘se sim jeaats, vinovati sau sfidatoare?
thm sons eartea de ff pentra arespande unorastfcl
deinrebich. Seopul meu e de 2-1 ajuta pe etori st
{njeleag® si srg] Imbmatijeased viata emoriouals. MB
‘uimeste ef, pana foarte de curénd, oament de suing,
ace {nd pregitire stinfifed, su stu foaree pugiac
Jucruri despre emofi, eel ele joasi un sol vital i viaga
orieai. Pe de ass parte, tnsSgi natura emoyillor le face sit
‘Pamané inaocesibile gl grev de reeunoscat in.nei sine
Shia cola, aga cum vol ardcz fo capitolcle urmitosre.
‘Adesee, exnotille spar acdc de repede, Inaitconstiings
mu partielpa gi aici micar au ¢martor’ a cvenimencal
rental declangator. Intro sltuatic eric, aceasts viter
pe poate salva viala, darth ale concitii ne-0 poate gi.dis-
‘rge. Nu detinem prea mult control asupra inswurilor
are ne stieness emo}, dar © posi (dex! ditt!) 38
‘perim unele schimbisi aswpra factorior dedlangstooi,
ta $i anupra propriului nostra comporsameat,
‘Srudies enotille de peste pairuzect de ani, concen
‘sindu-mé fa principe asuprs expresilor si, mai resent,
ahupsa fizologie’ emo(iler. Am ubservat cum pacientt
ta alecfiuni psihice, persoane sénatoase, edulli, copit
14
Ginaceasth tar sf de aiurea, cxapereunt, au react slabe,
reschlones2# inadecral, mint si spun adevanul. Capitotel
1, gFmotile in diferiteculluci, doserieaoeastd ceruetare
cate Formeazi baza ideilor mele
{Th eapitolul 2, incers #8 ghseveréspuns la frizebareat
De ce ne lésima coplegisl de emoti? Dacd vrem 38
‘schimbam luerasle care ne scimese emoyil
cunoagtem acest rispuns. Ce anume ne declangea7
‘motile? Putem ialstara in anumnit declanyater?
‘Stuned cand samsem la volan sf parteneral ne atzage
Stent ca am ales drummul nepotsvil, initarea sau chiar
Faria de a critcat side nl se pune la indoials per
spieaeitates pot pune suipdnire pe noi, De ee me putem
feeepta inforsatia 12rd sf fim afoctati? De ce ne atinge
fest hncru? Ne putem sshimba astislincat problemele
rninore 58 ma ne miai deranjeze? Acoste probleme sunt
Giseutate i capitotul 2, ,Cind ajungem si Gm stipanii
Se emai”
Tn capitolul 3, explic cfd si eum putem modifier
factor generator! de emoyi Frimul pas coms in iden-
tifiearva aoslor declangatevi emotfonali cene indeamind
50 actiondaa infelurt pe care mai apoi le regret. Mat
‘ut, webuie ¢3aflim dact un anumil declansater
rezisth Ja schiznbaso seu emma sor de influengat. Nu
Yom 220g! intotdeauna, ine, priaingeloperea fectoriloe
eclansators, a¥em sense mai mari sa it modifica.
Tr capitoful 4, explic cum ne sunt organizale
pispunsurile emofionale — expresil,acfiunt yi gandur
Parem gestious itanea in aga fel ined st fi
eidat! de voce $i Aguri? De ce avers uncori senzafia
fuotile sunt ea niste renuriscapate de sub control? O
Sebimbare e imposibi fara a deveni constienti clad
Gum suntem controlag de emosi; foarte des mune damm
Seanoa decat Gacd ne spune cineva, sau dupa o refletie
Ulterioard. Capicolel 4 explicd in ce fe! puter deven!
5
ost sten la proprile noastreemoti chiar ip ce
fe deraleaza, tel inet #8 reacyonam fate manicr®
pozitivs.
Penta a educe eicoadele emetionale structive
siale vis po ese constructive rebuie sé cunoaglem
oria st nature Gecere emo. Afland despre deslan-
tori Helnelemo(l, co pe cae impart =
Sisal eamenlor, cn slce care ne apartn numa now,
‘ute eile diminedm impacto sau snes salam
fe ce uni declaagavor sunt ait de reaisteni size
fe contiolat indiferent de modalitates de intone.
‘Guise emogie genereaza ua fia unte de senzafiiia
Corp. Faralinpiranduenc eu acest senrati pute devent
Coustontin tap Wo de zispunsul emotions] asa ncit
SSlegem dacd nels iaucnyay sau ne apne,
respestvel mot
‘De ascmenes, Gecare emote are semasle unice, ele
spat evcente manifestande-se pe figurd gia vore.E
{ned nevote de osrenes asupra sempalelor emetionale
‘ocala, dar fotografie oerite fn capivolele urmtoare
eugene s arate cele mii subtle gi ugor de re=at.ca
tederea expres care sermalenz’ cind o movie se
eclangeaz seve auprimath. Echipai cu abiicarea de
S Hleatiiea emopile ia rome, suntem: aia misurd
a ieracfonaim culumes ico arietae de situa
$isdne gesvondm propre ispansar emosioale la
dentimenteleinteniocatoxlor.
“alte eapitole desera sstogs gl agonta (cepiolal
‘9, Bass (capitol 6), suzpiza si es (capitolsl7),
dezgusea i disprepl (capitol 8) gio routine de
lfc, su second care acoper
2 eei mai communi declangator al exrople=
Taney emorie, cum ne poate ser cum ne poate
crea probleaie
= Tepitue dinze moni tuburii metals
© cxurvitif care vor tmbunétati constientizarea in
Jegatura cu senzaridle implicate in emori,crescind
gansele ca itor sé poatl aloge in ce il vor aeiona
(Gand vor 6 eoplegfi de emolit
Totograté repreveatind cele mui subtile seroma de
ccnctivicace, aya node eiitoli si fle mal congieni de
sentinontele elorlalgi
> pexplicetie despre cum trebuiefolositainformatia
privind sentimentele eelorlalfila nen! de mune’. fx
Familie 9m eadrel zelapilr de prietenie.
Anexa confine un test (pe care putet efectua inainse
de ncepersa leeturis) pentru 2 afla eat de bine recunoas-
{ell exprestile faciaie subule, Vi sugerez 88 reluafé test
upd terminarea cir
(Poate va rei lattes de ce o emotie care vi inte
esau in spedial au oprezentl in carte, Am ales s&
Geseriu exopile cunosenrte drept universale, care sunt
Tesimtite de mate Ginjele wmane. Stanjeneals, vinovalin,
usinea, favidia sun, cel mai probabil, universsle, dar
imeem concentrate eanoile care a exoresii universal
bare. Diseut dragostes in capitol despre emoyt
pltcute; wolenga, ura gi gelozia —in capitolul despre
fatie
Stiinja ined soadenra modalitaile fm care fecare
dintre noi resimue emofile— de ce unii au experiente
feuotionsle mai intense ov tendinja de asi pierde
{Sree mai repede, incl carcea eretnd fn revist® ce at
Sevigat, ce puter inva s1eom sd ullizdm informata bo
grou de supracstimt importanya emotion,
Menigrsl meu, regret Silvan Toxins, spunea cl
cemofille ne me isears vietile, Ne exyanizm train
iru a marimize experieaya emogior pozitive, wini-
Triziad-o pegea g emopilor negative. u ienedeauna
SLOTECA MER OSELTARE) 7
i
seusim, dar incercim, Mal spunea ci emotile ne
motiveazs toate deciziile importante. Sriind aceasta
§n 1962, int-o epock in care emotiile erau complet
‘eglfjate de scingele comportamentale, Silvan = exagerat
problema, lntrucét¢ das 28 exist sialte motive. tnsi
Famfne cert c& emogiile au o importanga foarte mare ix
Fiejle noastee
Emoriile pt trece dincolo de exes ce majocitatea
psihologilor au considerat ca fiind impulsert fundamen:
{le: foamea, sexu] gi doriaga de a supravicgui. Qamenti
‘pu ssdindned dacd Hse pare c&nrana disponibile
Seogustitoare, Preferd si moar, dex lj ar putea
(ontidera aoveasl mincare acceprabilé. Emotiatriumé
‘supra foaraei! Se stic oH impulsul sexual ¢ valnerabil
Prezenta emofillos. O porsoani poate simu aiba nici
dats contact somal din cauza frei sau 2 dezgustalui
Sha poate sian ducdla bua sférgitun act sexual, Fmotia
(elumfd asupra iespaisulai sexual! la disperarea poste
coplesi chiar i doringa dea tii, motivand suicidal
‘Fmobile crtunf agupra voingei dea Lal
‘Be scurt, oamenil vor Le fevfeit; majoricetea dintre
‘oof na vor s8 eunoasei fica, furia, cexguslul, eistepea
pau disperarsa dacit in spzgal izolat al unui cinemeto
Sra sau hate coperile unet cir. $i totasi, aga com voi
‘rita, nu ais putea (il Gard acesie emt; problem ¢
fom ¢8 riz mat bine cael.
EMOTIILE 1N DIFERITE CULTURI
Includ Sn aceasti cure tot ee am aflal despre emotit in
ultinil parce! de ani si am oonsiderat ol de ajutor in
‘mbunilijiea vey! emotionale. Maforitaten celorserise
aici sunt sus{inate de experimente stiinilice (conduse
‘de mine personal sau de ald cercetitor!) insd au are,
Propria mea cereetare $2 concentrat pe dezwoltarea
expestize in citizen i masorares uxpresillor facials
ale emorilor, Astle, am zeugit sf vid — in igurile
‘Stinilor, priswenilor si membrilor familie mele —
Subsite care pot seas apruape orice’, descoperingd
astéel mult ai mule decdt am reusit st prober prin,
fexperimente, Cand coca ce serjuse bazeazs dear pe
lobserruiile mele, marchox acest Iucru prin constructit
Ge gentl ,am observat, ered", mise pare." Amine:
‘dnd sorta bardnduini pe expenmente gtiintiice,citez
Ie-aotele de subsol ucedrile care ini susfin aftrmatia.
“Tn mare parte, materialul cari afost Infuensat de
snudiile mele intercaltarale asapra expresilorfacale
Dovenile gdsie mize schimbat fundamental concep
despre pathologie (In general) gi despre emo (in
artealas}. Aceste descoperis! farute tm Jocurt diate
ele me! varale, psecam Papus Nowa Guince, Statele
23
‘Unite, aponis, Bravia, Argentina, Tndoneria si fosta
‘Uniune Sovietea, s-a0 facut stem crstalizea idcile
despre natura emotillor
“hn anii1950, stant clad am incepuccerectarea, 2
exam preocupat de expres faciale ci de migcirile
(main, Metoda mca de lasificare 2 migelailor mainit
‘tea distinetie intre pactentil aevrtici geet pst
hotiedeprimas:.indicind progeesele facute de pactenpi
fn urma Tatamentulul 12 inceputul anilor1960 m=
exists un instrument pentra msurarea direct si precisd
{Pmigcivilor facile complexe gin succesiune rapié
‘prezente in cazul paciensilor eu Gepresie. Nuavcam nick
bea mal vagi idee de unde 2r ff rebut sé moep, 098 c8
piel nam Incepuat. Pesce dosdzed si cinet de ani, dat
ce am implemensat ua inswwment pentru masurares
Snigedrlor facial, am rela studio! flmelor toregistace
‘tune! gi am descoperit unele Ineror! importante, pe care
levod deserie fn capitol 5.
‘Nu ered ca, in 1965, mis 6 tndreptat cexcerares
catre expresiifaciale gi ezopi dacd r-ar fl avutloe dou
fevenimente de bun augur, Princo incimplare ferici,
“Sgentie pentru Froiecte de Cerectare Avansats din
‘erdmul Departamentolué Apart (ARPS) inka acordat
bp bursé in vederea efoctuirl de stadii snterculturale
zsupra eomportementulué nonverbal. Nu aplicaser
pentru bursa; din eau7a unui scandal —un proiect
ccercetare wilizat dveptparaven pneu actvitii
sontrainsurgente — un protect important al ARPA
ose anulat ir bugelul alocat 2 trebuitsé fie cheleuitin
paral aceluiagi am cal peo cercelace necontroversas,
hun, FE Fee, W1950 sTherapenice ctnomveta
Senavos Caceres era sage Sndcouing” Soi 1 8,
SESE Ete grt Neural nebo ons sepa
Jag to erstnan 968, Bor oe) 1a eteeg oD
Reagan ies nme binges case aston. Vo
20 &
desfiguretS fa afar pi, Toemal atunet am intra 2a
Dizoul eetai sesponsabil cu alocarea Ge fondurt. Cisstosit
cao thailanderd, el era improsionar de diferenjele de
comunicnre nonverbala si Gorea si afia ce anume era
‘universal gi oe varia fa faneje de cultura. La inceput am
‘ost redicent, dar ne psveam refuza provocares.
"Am inceput projccrsl crazind cl exprosia si gestion
une invdjate social gi cd depind de cultura, opinie
‘aopartégica de cameailctvore, inigal, eam cert
sfatul — Margarer Mead, Gregory Ratesoa, Edward
"Tall, Rey Birdwhistell yi Charlos Osgood. fen amintearm
cf Chazles Darwin afizmase contrariul, dar eram arst
Se convins ed gresiee, inedt an mam obositsi-citese
cartea, A doa insimplare nprocoasi fostintalnirea
ica cu Sian Torakins. Ere autorul a dowd céry despre
‘emofic i care susfines cd expresillefaciale suntinais-
conte stuniversale in cadrel speciei noaste, dar mu avea
over! pe care sis] bazeze affrmatile. Nu ered of bag
cits ereodstd edtile sau c& las # fntalnit daca ox am &
[nainct spre publicare in acelagi timp gi pentru aoecagi
revisif,axticole despre comportament! nonverbal —
svi Tad Silvan despre figura uma, al meu despre
nigczrile coxpului.*
‘Am fost fvarleimpeesionat de profunzimes st
‘amploaros gandiii Il Sivan, tsi eram de pavere <3,
el ai prooabd, se ingela oda cu Darwin crezind cf
ccmotiile sunt universale, Pe de alta parte, eram Incdntat
(GE existon dot mustinator! al aceloiagf argument, of ms
oar Darvin, care serisese t,o sud de ani inalnte, se
‘opunea idelor Ii Mead, Bateson, Birdwhistel si Hall
Controversa nu era dec! wierd. Exista 0 disput reali
fnire a sultd de oerectdton celebri, cu state vechis eu
‘sum, Ta vista de 30 de ani, aveum sense si dispuneam
Haran rl scons anes ie esi de
fet faes sages nelaaan mares aes mM
