Table Of ContentVolum coordonat de
Hanibal Dumitraşcu
Consilierea în asistenţa socială
POLIROM
2012
Prezentarea autorilor
HANIBAL DUMITRAŞCU este conferenţiar universitar în cadrul Departamentului de Asistenţă Socială
al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti. Este titular al cursurilor
„Consiliere în asistenţa socială” şi „Psihoterapii individuale şi de grup”; unul dintre coordonatorii
masterului „Consiliere în asistenţa socială” din cadrul aceluiaşi departament. A colaborat şi a fost
profesor asociat la universităţi importante din România: Universitatea de Medicină „Carol Davila” din
Bucureşti, Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti, Universitatea Ecologică din Bucureşti.
Doctor în sociologie al Universităţii din Bucureşti, are studii postuniversitare în domeniile asistenţei
sociale şi psihoterapiei realizate în cadrul programului TEMPUS: în 1993 la Institutul Universitar din
Sitard, Olanda; în 2001 la Clinica Universitară pentru Alzheimer a Universităţii de Medicină din
Toulouse, Franţa.
Absolvent al Facultăţii de Psihologie a Universităţii din Bucureşti, Hanibal Dumitraşcu este psiholog
clinician. Membru al Asociaţiei Psihologilor din România, al Societăţii Sociologilor din România şi al
Asociaţiei Internaţionale a Şcolilor de Asistenţă Socială. Este membru fondator şi a fost director executiv
al Asociaţiei Bolnavilor de Cancer, Bucureşti, membru fondator al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de
Cancer din România, membru fondator şi director executiv al asociaţiei Grupul de suport psihosocial
pentru bolnavii cronici. A publicat numeroase articole şi studii ştiinţifice în domeniul consilierii în
asistenţa socială şi în cel al psihoterapiei în reviste de specialitate precum: Revista de Asistenţă Socială,
Protec]ia social\ a copilului, Revista de sănătate mentală, Sociologie Românească ş.a. Este autor al
volumelor de specialitate: Ceilalţi şi revoluţia liniştită: o incursiune psihosocială prin universul
problematic al persoanelor cu tulburări mentale (2004); Consilierea comportamentelor umane adictive
(2005); Dezvoltarea umană (2006).
MONICA ALEXANDRU este doctor în sociologie, lector universitar la Departamentul de Asistenţă
Socială din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti. Susţine
cursuri şi seminarii pe următoarele domenii de interes: „Asistenţa socială a persoanelor traficate”,
„Victimele traficului de fiinţe umane: servicii şi intervenţii specializate”, „Teoria şi practica consilierii
antidrog”, „Politici sociale de prevenire a consumului de droguri”, „Asistenţa socială bazată pe evidenţe”,
„Legislaţie în asistenţa socială”, „Victimologie, coaching şi mentorat în practica asistenţei sociale”. A
participat în echipe multidisciplinare la studii în domeniul serviciilor sociale. Este autor al lucrării
Reforma sistemului de protecţie a copilului şi familiei în România (2008) şi coautor al mai multor
volume colective. A publicat articole în reviste de specialitate şi suporturi de curs. A participat în calitate
de cercetător/consultant la numeroase cercetări ştiinţifice şi proiecte de cercetare în domeniul asistenţei
sociale.
IOAN DURNESCU, doctor în sociologie, este lector în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă
Socială, Universitatea din Bucureşti, titular al cursurilor de „Asistenţă socială în penitenciar”, „Modele
de practică în probaţiune”, „Metode şi tehnici de lucru cu infractorii” etc. Este absolvent al Facultăţii de
Filosofie, specializarea Asistenţă socială, din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi (1997), al
Facultăţii de Drept, Universitatea din Craiova (2005), şi al Masterului de politici sociale, Universitatea
din Bucureşti (1999). Este autor şi coautor a numeroase volume colective şi articole pe teme din
domeniul probaţiunii şi asistenţei sociale în penitenciar, dintre care amintim: Asistenţa socială în
penitenciar (Editura Polirom, Iaşi, 2009) şi Probaţiunea. Teorii, legislaţie şi practică (Editura Polirom,
Iaşi, 2011). Este editor al European Journal of Probation (www.ejprob.eu) şi membru în consiliile
editoriale ale mai multor reviste de specialitate.
ADINA DUŢĂ este doctor în sociologie, în prezent profesor asociat în cadrul Catedrei de Asistenţă
Socială a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti. Susţine seminarii şi
laboratoare, pe temele: „Metode şi tehnici de asistare socială în grup şi comunitate”, „Asistenţa socială a
persoanelor delincvente”, „Coaching şi mentorat în asistenţa socială”, „Psihologia comportamentului
infracţional”. De asemenea, este preşedinte şi coordonator de programe al Asociaţiei pentru Femeile cu
Adicţii din România. A efectuat un stagiu de pregătire în cadrul programului Erasmus în Franţa, în
domeniul adicţiilor (în servicii de harm reduction şi comunitate terapeutică). A publicat articole de
specialitate, între care: „Nevoia de servicii pentru prevenirea recăderii în consum de drog după eliberarea
din penitenciar”, Revista de Asistenţă Socială, nr. 1-2, 2008; „Recăderea condamnaţilor eliberaţi.
Răspuns instituţional”, Probation Junior, vol. 1, nr. 2, 2010.
CĂTĂLINA ELENA FLOREA este director executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului, în această
calitate asigurând managementul şi coordonarea întregii activităţi a organizaţiei. În cadrul asociaţiei se
realizează activităţi de informare, consiliere, îndrumare şi monitorizare a cazurilor înregistrate prin
intermediul call center-ului 116.111, dedicat protecţiei şi promovării drepturilor copilului (116.111 este
numărul armonizat european pentru telefonul copilului, iar în România acest serviciu este gestionat de
Asociaţia Telefonul Copilului). Este membru asociat al Alianţei Internaţionale Child Helpline
International (CHI).
SANDA LUMINIŢA MIHAI, doctor în sociologie, este în prezent lector în cadrul Facultăţii de
Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti. Este titular al cursurilor „Psihopatologie,
consiliere şi terapie de familie”, „Terapia şi asistenţa persoanelor toxicodependente”. Absolventă a
Institutului de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti (1981) şi a masterului „Managementul
serviciilor sociale şi de sănătate” la Universitatea din Bucureşti, este medic primar de neurologie şi
psihiatrie a copilului şi adolescentului. Îşi desfăşoară activitatea clinică în cadrul Spitalului de Psihiatrie
Titan „Dr. Constantin Gorgos” din Bucureşti. Este psihoterapeut, formator şi supervizor în terapia de
familie, având certificat european de psihoterapeut. Este formator în prevenirea şi tratamentul
persoanelor toxicodependente.
ECATERINA MORAR este doctor în psihologie, specializarea antropologie. În prezent este profesor în
cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti, titular al cursurilor
„Introducere în psihologia generală”, „Modele antropologice şi natura, prevenirea violenţei”, „Etica
profesională şi a afacerilor”, „Antropologie politică şi culturală”, „Principii deontologice ale profesiilor”,
„Aspecte deontologice în procesul consilierii”, „Psihologia cuplului şi psihosexologie”. Autor şi coautor
al unui număr semnificativ de cărţi, cursuri universitare, precum şi studii şi articole în reviste de
specialitate în limbile română, franceză şi engleză: Revista de Psihologie, Studii şi Cercetări de
Antropologie, Annuaire Roumain d’Anthropologie, Revista de filosofie, Analele Universităţii din
Bucureşti, Alternative, Europa, Continent din Sibiu, Caiete critice, Edu World 2006, Edu World 2008,
Revista de Asistenţă Socială, Social Change Review.
GHEORGHIŢA NISTOR, doctor în sociologie, în prezent este conferenţiar universitar în cadrul
Departamentului de Asistenţă Socială al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din
Bucureşti, pe următoarele domenii de interes ştiinţific: „Asistenţa socială a familiei şi copilului”,
„Psihologie socială şi organizaţională”, „Politici sociale”, „Deontologie, etică în domeniul asistenţei
sociale”.
Este membru în Colegiul ştiinţific şi colaborator permanent al revistei Protecţia socială a copilului,
revistă de pedagogie şi asistenţă socială editată de Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative –
FICE România. A coordonat şi participat la proiecte de cercetare în cadrul Programului Leonardo Da
Vinci, Programului RELANSIN şi Programului AGRAL. A colaborat în echipe de cercetare la peste 12
proiecte din domeniul asistenţei sociomedicale. Este autor şi coautor al mai multor volume de
specialitate, între care: Motivaţie şi comportament de risc. Studiu de caz – transporturile (2005),
Dicţionar de asistenţă socială (în colab., 2010), Children Facing Vulnerable Social and Educational
Environments. Values, Experiences, Practices (în colab., 2008). Este autorul unor suporturi de curs şi
articole publicate în reviste de specialitate. Este membru al următoarelor asociaţii profesionale: Asociaţia
Română pentru Promovarea Asistenţei Sociale, Asociaţia Sociologilor din România, Federaţia
Internaţională a Comunităţilor Educative – FICE România.
GABRIEL OANCEA este doctor în sociologie. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii
din Bucureşti (1999). Este coautor al studiului „Comunităţi ascunse – Ferentari”, 2004. De asemenea, a
publicat articole în Revista de Asistenţă Socială („Coping strategies and Defense Mechanisms Adopted
by Women Inmates Who Have Killed Their Intimates”, „Spre o evaluare a percepţiei judecătorilor cu
privire la activitatea serviciilor de probaţiune”) şi în Revista de Psihologie („La délinquance juvénile
comme phénomène social indésirable. Au-delà de la réalité statistique”).
ANA RĂDULESCU este doctor în sociologie, conferenţiar universitar la Departamentul de Asistenţă
Socială din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti. Este titular al
următoarelor cursuri universitare: „Managementul de caz în asistenţa socială”, „Violenţa domestică”,
„Structura sistemului de asistenţă socială”, „Reţeaua de asistenţă socială”, „Politici pentru familie şi
copil”, „Abuzul asupra copilului”, „Politici de suport al victimelor”. Este autor sau coautor al volumelor:
Violenţa asupra femeii (2008), Vizibilitatea şi conştientizarea violenţei (2008), Social Work Making a
World of Difference (Berna, 2006). A publicat articole în reviste de specialitate recunoscute sau în
volumele unor manifestări ştiinţifice internaţionale.
DANIELA-TATIANA ŞOITU este doctor în sociologie, cu o lucrare pe tema „Forme specifice de
intervenţie în protecţia persoanelor de vârsta a treia”. În prezent este conferenţiar universitar la Facultatea
de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi. Autor al volumului
Vârsta a treia (2006) şi coautor al volumului Sociologia populaţiilor vulnerabile. Teorie şi metodă
(2004), prin studiile „Fenomenul îmbătrânirii din perspectivă teoretică”, „Medierea conflictelor în
asistenţa socială”. A publicat articole în reviste cotate CNCSIS şi în reviste de specialitate de circulaţie
internaţională, precum şi studii incluse în volumele unor manifestări ştiinţifice internaţionale. De
asemenea, a participat la diferite proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare desfăşurate pe bază de
contract/grant şi la elaborarea unor cursuri şi manuale universitare.
IOANA CAMELIA VLAD este absolventă a Facultăţii de Sociologie şi Psihologie a Universităţii „Spiru
Haret” din Bucureşti. În anul 2010 a obţinut licenţa în ştiinţele educaţiei la Facultatea de Psihologie şi
Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu o lucrare despre „Rolul profesorului şi al
şcolii în orientarea carierei adolescenţilor”. A urmat studii de masterat la Facultatea de Sociologie şi
Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti. În prezent lucrează în cadrul comunităţii neoprotestante,
fiind consilier educaţional vocaţional pentru adolescenţi şi tineri.
SMARANDA WITEC este asistent universitar doctorand la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
din cadrul Universităţii din Bucureşti. Este titular al cursurilor „Asistenţă socială a refugiaţilor”,
„Asistenţa refugiaţilor şi a comunităţilor multietnice”, „Etică şi deontologie în probaţiune”, „Deontologie
profesională în asistenţa socială”, „Valori şi etică în asistenţa socială”. Este absolventă a Facultăţii de
Sociopsihopedagogie, specializarea Asistenţă Socială, şi a masterului de Administrare comunitară a
justiţiei, Universitatea din Bucureşti. Este coautor al volumelor Asistenţa socială a grupurilor de risc
(Editura Polirom, Iaşi, 2010) şi Probaţiunea. Teorii, legislaţie şi practică (Editura Polirom, Iaşi, 2011) şi
autor a numeroase rapoarte de cercetare, studii şi articole de specialitate pe teme legate de protecţia
copilului, asistenţa delincvenţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor. Este expert, formator naţional şi
internaţional, având o bogată experienţă în elaborarea, dezvoltarea şi implementarea de programe şi
proiecte în asistenţa refugiaţilor, delincvenţă, sistemul penitenciar, antreprenoriat, leadership, nevoile
emergente ale copiilor şi tinerilor, formator de formatori specializat în servicii sociale şi protecţia
copilului, precum şi în formarea profesioniştilor în asistenţă socială.
Cuvânt înainte
Acest volum reprezintă strădania unor specialişti în domeniul consilierii în asistenţa socială,
universitari şi practicieni, de a oferi o perspectivă teoretică şi practică actuală asupra problemelor
specifice domeniului.
Grupul-ţintă al acestui volum colectiv îl reprezintă specialiştii din aria asistenţei sociale şi studenţii
facultăţilor de profil.
Intenţia autorilor a fost aceea de a pune în discuţie şi de a clarifica atât cadrul teoretic şi metodologic
al activităţii de consiliere în asistenţa socială, cât şi mijloacele, instrumentele practice de suport şi
asistenţă pe care aceasta le are la îndemână.
Activitatea de consiliere în asistenţa socială este un efort specializat realizat de profesionişti în
domeniul asistenţei sociale, capabili să răspundă nevoilor şi problemelor cu care se confruntă clienţii lor.
Demersul de suport şi intervenţie al activităţii de consiliere în asistenţa socială are în vedere toate acele
persoane şi grupuri aflate în dificultate din punct de vedere psihosocial, care nu reuşesc să rezolve
singure problemele cu care se confruntă. El este realizat de consilierul asistent social şi, fiind un efort
complex, determină un angajament specializat al acestuia, în vederea satisfacerii nevoilor concrete ale
clientului.
În volum sunt precizate competenţele necesare asistentului social în calitate de consilier şi sunt
indicate clar graniţele etice ale demersului său, astfel încât să fie pregătit într-un mod legitim şi adecvat
atunci când se angajează în această activitate.
Domeniile de interes teoretic şi practic ale activităţii de consiliere în asistenţa socială sunt
reprezentate de situaţiile de risc şi vulnerabilitate ale indivizilor şi grupurilor sociale, de acele situaţii de
criză pe care clienţii le parcurg în experienţele lor de viaţă. Iată de ce veţi regăsi aici modele de suport şi
intervenţie ale activităţii de consiliere în asistenţa socială, pe direcţii variate şi complexe, de la aspectele
psihologice şi psihoterapeutice, la cele privind traficul de persoane, probaţiunea sau asistenţa refugiaţilor.
Sperăm că demersul autorilor va constitui, în acest fel, un ghid util, atât teoretic, etic, cât şi practic, pe
care specialiştii din domeniul activităţii de consiliere în asistenţa socială îl vor putea folosi. De asemenea,
avem speranţa că studenţii la asistenţă socială şi îndeosebi studenţii masteranzi vor avea un real beneficiu
ca urmare a utilizării acestor studii realizate de specialişti consacraţi în domeniu.
În calitate de coordonator al volumului, le mulţumesc celor care, prin strădanie şi efort personal, au
contribuit la realizarea lui, astfel încât domeniul activităţii de consiliere în asistenţa socială să fie mai
bine conturat sub aspect teoretic, metodologic şi practic.
Hanibal Dumitraşcu
august 2012, Bucureşti
Partea I
CADRUL TEORETIC ŞI ETIC AL ACTIVITĂŢII DE
CONSILIERE ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ
Capitolul 1
Etică şi valori în practica consilierii în asistenţa
socială
Gheorghiţa Nistor
1.1. Etica şi morala: analiză conceptuală, elemente
structurale
1.1.1. Etică, morală şi deontologie: o analiză conceptuală
Orice profesie se caracterizează printr-o serie de principii, de valori, un cod al
moralei ce reglementează conduita profesională a practicianului sau
specialistului.
ETICA a fost definită ca fiind „sistemul sau codul moral al unei anumite
persoane, religii, grup sau profesie (moralitatea fiind legată de rezolvarea sau
capacitatea de a realiza distincţia dintre bine şi rău în comportament)”
(Bloch, Chodoff, 2000, p. 145). Etica se ocupă de studiul principiilor, normelor
şi valorilor morale, de studiul originii, dezvoltării şi justificării conţinutului lor.
Ea reprezintă teoria sau studiul filosofic al moralei şi este definită drept
„filosofia binelui sau ştiinţa moralei” (Morar, 2006).
