Table Of ContentEdiţia 1 (Versiunea digitală actualizată în octombrie 2009)
Editată de
Friedrich-Ebert-Stiftung
Departamentul Academia Politică
Bonn, August 2009
Redacţia: Jochen Dahm, Tobias Gombert, Christian Krell, Alexander Petring, Thomas Rixen
Traducere în limba română: PLH Internaţional, Cluj-Napoca, 2013
Fotografia de pe copertă: Yuri Arcurs
Răspunderea pentru conţinutul afirmaţiilor revine autorilor fiecărei secţiuni a volumului. Opiniile lor nu sunt în mod
necesar aceleaşi cu ale Friedrich-Ebert-Stiftung.
MANUAL DE DEMOCRAŢIE SOCIALĂ 3
Alexander Petring et al.
Stat social şi
democraţie socială
CONŢINUT
Prefață 4
1. Introducere 6
2. Stat social și democrație socială 8
3. Echitatea în statul social 14
3.1. Egalitatea 18
3.2. Echitatea după performanţă 20
3.3. Echitatea după necesar 23
3.4. Egalitatea de şanse 25
3.5. Rezumat 27
3.6. Digresiune: Erhard Eppler despre noţiunea de „echitate“ 28
4. Materiale, structuri și arhitecturi ale statului social 31
4.1. Materiale de construcţie şi instrumente ale statului social 32
4.2. Arhitecturi ale statului social 34
4.3. Consecinţe ale arhitecturilor statului social 40
5. Provocări la adresa statului social 44
5.1. Globalizarea 47
5.2. Transformări structurale în economie şi muncă 51
5.3. Schimbări demografice 55
5.4. Schimbări sociale 57
6. Poziţii de politică socială ale partidelor 61
6.1. Principii pentru Germania – programul CDU 62
6.2. „Principiile de la Wiesbaden“ ale FDP 65
6.3. Programul de la Hamburg – programul fundamental 67
al Partidului Social-Democrat din Germania
6.4. „Viitorul este verde“ – programul fundamental 71
al Bündnis 90/Die Grünen
74
6.5. „Repere programatice“ ale partidului „Die Linke“
6.6. Rezumat 75
7. Domenii centrale ale statului social 77
7.1. Impozite 78
7.2. Muncă 94
7.3. Pensii 105
7.4. Sănătate 120
7.5. Educaţie 134
8. Reflecții pentru viitor 148
Bibliografie 150
Recomandări bibliografice 155
Despre autori 160
PREFAŢĂ
Statul social nu este un accesoriu al democraţiei sociale, ci o condiţie a
democraţiei. Statul social este cel care asigură libertate egală – libertate totală.
În statul social se concretizează noţiunea de libertate a democraţiei sociale. Ea
nu cuprinde doar protecţia faţă de abuzurile arbitrare ale statului sau societăţii
– cum ar fi libertatea de conștiinţă și opinie. Libertate totală înseamnă și
libertate faţă de lipsuri și teamă, aceasta fiind condiţia materială pentru o
existenţă autodeterminată.
Libertate egală: acesta este standardul constant pe care și-l fixează politica
socială a democraţiei sociale. Direcţia și obiectivul sunt clare. Pașii concreţi
trebuie continuu redefiniţi pe măsură ce timpurile se schimbă, iar abordarea
social-democrată tradiţională trebuie reafirmată. Volumul de faţă se dorește a fi
o contribuţie în sprijinul acestei reafirmări.
Este o descriere a legăturii fundamentale dintre statul social și democraţie și ne
arată care dintre noţiunile dreptăţii își pun amprenta asupra statului social,
explicându-ne în care tipuri de stat social își organizează diferitele ţări
solidaritatea socială. De asemenea, tratează criticile frecvente la adresa statului
social și arată provocări reale; totodată prezintă o imagine de ansamblu asupra
programelor partidelor în domeniul politicii sociale și detaliază ariile diferite ale
statului social, incluzând aici munca, pensiile, sănătatea, educaţia și impozitele.
Manualul de faţă nu urmărește să ofere răspunsuri perene, ci invită la lectură și
reflecţie.
Stat social și democraţie socială reprezintă volumul trei din seria Manualelor de
democraţie socială și are la bază manualul Fundamentele democraţiei sociale în
care sunt explicate valorile fundamentale ale democraţiei sociale, sunt
comparate modelele de societate la liberali, conservatori și social-democraţi, și
sunt prezentate deosebirile dintre democraţia libertară și democraţia socială.
De asemenea, există interfeţe cu volumul Economie și democraţie socială, care
caută răspunsul la întrebarea, cum poate să fie aplicată cu succes o politică
economică modernă, bazată pe valori, a democraţiei sociale.
4
Tot mai multă importanţă dobândesc în sfera politicii sociale aspecte la nivel
european și global. Cu toate acestea, în atenţia prezentului volum se află statul
social german.
Perspectiva internaţională este urmărită în volumele Europa și democraţia socială
și Globalizare și democraţie socială.
În special criza financiară și economică actuală arată cât de important este statul
social. Tocmai într-o perioadă de criză devin evidente forţa și importanţa acestuia.
Statul social are funcţie de stabilizator automat, asigură sprijin pentru cererea
internă și ajută la evitarea pauperizării și asigurarea locurilor de muncă.
Le mulţumim lui Alexander Petring, Tobias Gombert și Thomas Rixen. Alexander
Petring este autorul celei mai mari părţi a manualului, iar Tobias Gombert și
Thomas Rixen au contribuit, pe lângă propriile lucrări publicate, la activitatea
redacţională și didactică. De asemenea, le adresăm mulţumiri și următorilor:
Diana Ognianova și Marius Busemeyer care au avut ideea pentru capitolul
Sănătate și Educaţie, Michael Dauderstädt și Claudia Bogedan pentru sfaturile lor
la conceperea manualului, Eva Flecken, Knut Lambertin și tuturor celor care au
contribuit la reușită. Pentru efortul lor, pentru implicare și cooperarea excelentă le
mulţumim foarte mult, eventualele deficienţe fiind exclusiv răspunderea noastră.
Simbolul Academiei pentru Democraţie Socială este o busolă. Prin ofertele
academiei, Fundaţia Friedrich Ebert dorește să ofere un cadru în care să fie
clarificate puncte de vedere și orientări. Ne-am bucura dacă aţi folosi ofertele
noastre, pentru a vă determina calea politică. Democraţia socială trăiește din
faptul că cetăţenii își manifestă constant interesul pentru ea și se implică în
favoarea ei.
Dr. Christian Krell Jochen Dahm
Director Șef de proiect
Academia pentru Democrație Socială Manuale de democrație socială
5
1. INTRODUCERE
Statul social este elementul esenţial al democraţiei sociale. El asigură că
drepturile fundamentale nu sunt garantate doar formal, ci pot fi în mod activ
realizate.
În general, dezbaterile despre statul social sunt purtate cu deosebită insistenţă
de către toate taberele politice, fapt de la sine înţeles și corect, deoarece
concepţia asupra statului social exprimă, nu în ultimul rând, și accepţiunea
asupra democraţiei și valorilor fundamentale. Prezentul manual dorește să
sprijine găsirea propriului punct de vedere în cadrul acestor dezbateri,
clarificarea acestuia și posibilitatea de a-l susţine.
Capitolul 2: Valorile fundamentale ale democraţiei sociale sunt libertate, dreptate și
Stat social și solidaritate, ele formând baza pentru conceptul de stat social, susţinut prin
democraţie socială
prezentul manual. Astfel, legătura fundamentală dintre statul social și
democraţia socială se regăsește încă de la începutul volumului (capitolul 2).
Capitolul 3: Se conturează clar faptul că acela care vorbește despre politică socială vorbește
Echitatea despre probleme de distribuire: care sunt principiile după care sunt distribuite
în statul social
educaţia, șansele profesionale și venitul, puterea, siguranţa, drepturile și
obligaţiile. Deoarece este vorba despre probleme centrale în viaţa fiecăruia,
există cerinţa ca distribuirea să fie echitabilă. Însă ce înseamnă echitabil? Ce
înseamnă echitate în fiecare dintre domenii? Există un principiu care să fie valid
atât pentru definirea asigurării pentru șomaj, cât și pentru educaţie și politica din
domeniul sănătăţii? Capitolul 3 se dedică acestor aspecte privind echitatea.
Capitolul 4: La nivel internaţional s-au dezvoltat forme diferite de stat social. Toate folosesc
Materiale, structuri
aceleași materiale și structuri. Arhitectura lor și consecinţele pentru locuitorii lor
și arhitecturi
ale statului social diferă însă în mod evident. Capitolul 4 se dedică acestor diferenţe.
Capitolul 5: Statul social este adesea victima criticilor populare sau chiar populiste. Capitolul
Provocări la
5 încearcă să clarifice aceste critici, arată care sunt provocările reale pentru statul
adresa statului
social social german și oferă prime indicii despre cum li s-ar putea face faţă.
Capitolul 6: După clarificarea conceptelor și a provocărilor, capitolul 6 se dedică modului în
Poziţii de care se poziţionează partidele reprezentate în Bundestag în sfera politicii sociale,
politică socială
modelului de stat social pe care îl susţin acestea și propunerilor lor de măsuri de
ale partidelor
reformă.
6
Democraţia socială urmărește să asigure libertate egală. Astfel, obiectivul este Capitolul 7:
Domenii centrale
clar. Firește însă că nu este stabilit ce forme concrete ar urma să preia diferitele
ale statului social
domenii ale statului social.
Cinci sunt domeniile esenţiale care pot fi identificate și sunt determinante pentru Muncă, pensii
și sănătate
statul social modern: deoarece statul social trebuie să acopere marile riscuri ale
vieţii și să asigure demnitatea umană, asigurările de sănătate, șomaj și pensie
sunt componente elementare ale statului social.
Statul social are ca obiectiv participarea tuturor cetăţenilor1, așa încât politica din Educaţie
domeniul educaţiei face parte și ea din conceptul de stat social modern. Educaţia
este mai întâi de toate o condiţie pentru exercitarea drepturilor democratice,
contribuind totodată în mod decisiv și la repartizarea resurselor materiale.
Educaţia înseamnă participare și șanse.
Un alt element al conceptului de stat social modern îl reprezintă politica fiscală. Impozite
Ea trebuie discutată din prisma politicii sociale nu doar pentru că prin impozite și
taxe este finanţat statul social. Impozitele sunt și un instrument central cu care
este influenţată distribuirea veniturilor și a avuţiei într-o societate.
1 Textul în limba română conţine doar formele la masculin. Cu toate acestea, originalul în limba germană se
referă la ambele genuri (n.trad.).
7
2. STAT SOCIAL ŞI
DEMOCRAŢIE SOCIALĂ2
În acest capitol
este discutată relaţia dintre statul social și democraţie;
este discutat conceptul de stat social în accepţiunea democraţiei sociale, pe
baza valorilor fundamentale libertate, egalitate și solidaritate;
este arătat rolul pe care îl are statul social pentru asigurarea drepturilor
fundamentale politice, cetăţenești, economice, sociale și culturale.
Germania: „Republica Federală Germania este un stat federal democratic și social.“ Aceasta
un stat
este prima propoziţie din articolul 20 al Legii Fundamentale germane, cel care
federal social
conţine principiul democraţiei, principiul statului social și principiul statului de
drept, și care, conform voinţei părinţilor constituţiei trebuie să aibă validitate
perenă.
Realizarea În timp ce principiul democraţiei și primatul legii sunt explicate mai detaliat în
statului social: multe locuri din Legea Fundamentală, principiul statului social nu beneficiază
o chestiune
de echitate de o concretizare. Nu este ceva surprinzător, în condiţiile în care criteriul cel mai
important pentru realizarea statului social îl constituie echitatea.
Ce este echitabil ? Cu privire la sensul echităţii gâlceava este de când lumea. Cea mai mare parte a
– o veche dispută volumului de faţă va fi ocupată
cu reflecţii asupra unui stat social
Statul social denotă un stat democratic
echitabil, avantajele și dezavan-
care, conform constituţiei sale, nu doar
tajele statului social existent și garantează drepturile fundamentale și
căutarea unor construcţii alter- libertăţile personale și economice (stat de
drept), ci și adoptă măsuri juridice, financiare
native.
și materiale, pentru a echilibra contradicţiile
și tensiunile sociale (până la un anumit
Înaintea detalierii diferitelor nivel). Din acest punct de vedere, principiul
statului social continuă obiectivul pe care îl
domenii și aspecte ale politicii
are statul de drept în privinţa echităţii și se
sociale, se recomandă să ne regăsește la art. 20 și 28 din Legea
dedicăm mai întâi raportului Fundamentală.
(Das Politiklexikon 2006: 282)
fundamental dintre democraţie
și conceptul de stat social.
2 La elaborarea acestui capitol s-a apelat la ideile lui Kneip (2003), Preuß (1990), Scanlon (2005), Kaufmann
(2003) și Ritter (1991).
8
