Table Of ContentSFÂRȘITUL ISTORIEI SE AMÂNĂ.
O RADIOGRAFIE
A POSTCOMUNISMULUI ROMÂNESC
coordonator
Emanuel Copilaș
SFÂRȘITUL ISTORIEI SE AMÂNĂ
O RADIOGRAFIE A POSTCOMUNISMULUI
ROMÂNESC
coordonator
Emanuel Copilaș
Referenți științifici:
Tehnoredactare:
Coperta:
Ilustrație:
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
Reproducerea parțială sau totală fără acordul editurii reprezintă
infracțiune.
ISBN
Copyright Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2016
www.cetateadescaun.ro, [email protected]
Cuprins
Dincolo de naturalizarea postcomunismului
Emanuel Copilaș ................................................................. 9
Partea I.
Postcomunismul. Puneri în problemă ......................... 15
Elemente pentru o schiţă a capitalismului politic
postcomunist, Cătălin Augustin Stoica ........................... 16
Neoliberalismul românesc postcomunist –
între nostalgia unei tradiții uitate și fascinația revoluției
neoconservatoare, Ovidiu Gherasim-Proca .................... 27
Revoluția spectacol. Integrarea României
în spectacolul total[itar], Coman Norbert ........................ 41
De ce stînga e marginală în România,
Dan Ungureanu ................................................................. 55
Un sfert de veac de străinătate, Ionuț Marian Popa ....... 60
De la totalitarism la democrație: dificultățile tranziției
în prima jumătate a anului 1990, Hadrian Gorun ............ 74
6 | Cuprins
Partea a IIa.
Dezindustrializarea.
Un portret politico-social ............................................... 87
Cum să distrugi o industrie nefăcînd nimic:
Oltchim și politica struțului
Iulia Popovici şi Victoria Stoiciu ................................... 88
De la „forță puternică cu înaltă disciplină civică”
la „urangutani programabili la cerere”.
Degradarea imaginii publice și a vieții comunităților
minerești în post-socialism, David Schwarz .................... 101
Partea a IIIa.
Cetățeni second hand ....................................................... 111
Mai puțin decât cetățean: despre regulile nevăzute
ale desposedării de cetățenie, Ioana Vrăbiescu ............... 112
Câte ceva despre arta evacuării în România anilor 2000
cu scurte observații asupra unor probleme de fiziologie
morală, Cătălin Berescu .................................................. 122
Partea a IVa.
Clasa de mijloc, societatea civilă, reprezentarea
politică și corupția: manipulări discursive
și resemnificări alternative ............................................ 133
Evoluții economice și sociale post-comuniste
sau de ce nu avem clasă de mijloc, Gelu Sabău ............... 134
Devenirea societății civile prin comunicare,
Mihai Șuta ......................................................................... 143
Despre vot, reprezentare politică şi „neşansă”
în România postcomunistă, Aurelian Giugăl ................. 150
Corupția ucide... la fel și anti-corupția,
Vladimir Borțun ............................................................... 162
Cuprins | 7
Partea a Va.
Educația și sănătatea: priorități pe hârtie ................. 169
De câți săraci sau femei bătute e nevoie ca să te faci
conferențiar universitar?, Maria Cernat ......................... 170
De ce universitatea nu este o întreprindere?
(sau De ce universitatea?), Robert D. Reisz .................... 179
Mărirea și decăderea învățământului superior privat
în România, Robert D. Reisz ........................................... 186
Ce facem cu doamna Iordache?
Scurt eseu despre privatizarea sănătății., Dinu Guțu ..... 197
„De unde ne hrănim?”. O expoziție foto
între antropologie performativă și istorie participativă,
Adi Dohotaru ................................................................... 204
Partea a VIa.
Intelectualitatea, arta și minoritățile sexuale
în postcomunism: (o)poziții ......................................... 223
Despre opera lui Marx și posibilitatea unei revoluții,
Claude Karnoouh ............................................................ 224
Despre rasism postcomunist, anticomunism
şi decolonizare, Ovidiu Țichindeleanu ........................... 237
Intelectualii valahi, Dan Neumann ................................. 243
Patapievici apocrif? Cum să identificăm un text
de celebrul autor, Dan Ungureanu .................................. 253
Hipnotica plasă a capitalismului afectelor sau
Spectacolul inechităților, Mihaela Michailov ................ 257
Dezincriminarea homosexualității în România.
Abrogarea Articolului 200 din Codul Penal,
Vlad Levente Viski ........................................................... 265
8 | Cuprins
Partea a VIIa.
Postcomunismul în context regional
și internațional ................................................................ 275
Rezultatele tranziției: Situația geopolitică a României
din perspectiva realismului politic,
Adrian-Paul Iliescu ......................................................... 276
Mercenari în luptele altora sau scurtă istorie
a Moldovei post-sovietice, Vitalie Sprînceană ............... 290
Prezentări autori ............................................................ 299
Dincolo de naturalizarea postcomunismului
Emanuel Copilaș
T
ranziție, sacrificii, așteptări, redresări. Per ansamblu,
progres. Al cui? Al tuturor, chiar dacă pe nivele di-
ferite. Cu siguranță, în primul rând al celor care se
aflau în gară atunci când a pornit din nou „trenul istoriei”, așa
cum plastic se exprima Silviu Brucan la scurt timp după revoluția
din 1989. Cât de mult seamănă metanarațiunea clasică a tran-
ziției postcomuniste înspre societatea de piață cu metananara-
țiunea național-comunistă a tranziției, jalonată la rândul ei de
sacrificii, reculuri și expectanțe neîmplinite, pentru elita politică,
și în același timp neîmpărtășite, de către populație – înspre
societatea socialistă multilateral dezvoltată...
De ceva timp încoace, dar parcă astăzi mai mult ca niciodată,
a venit timpul unei resemnificări radicale a postcomunismului.
În termenii liberalismului occidental, postcomunismul desem-
nează unica alternativă pe care fostele state comuniste est-
europene și nu numai are avea-o în privința dezvoltării. Mai bine
zis, lipsa de alternativă. Nu există altă posibilitate de „mântuire”
pentru fostele „păcate” comuniste decât îmbrățișarea integrală și
absolut necritică a soluțiilor de redresare oferite de către
capitalismul occidental. Vechea teză conservatoare a excluderii
din istorie, a glaciațiunii are ar fi afectat iremediabil o Europă de
Est care acum, convinsă nu de superioritatea, ci de unicitatea
consumerismului, trebuie să revină, cât mai docilă și mai entu-
ziastă posibil, pe coordonatele unei dependențe de tip clasic, în
accepțiunea lui Immanuel Wallerstein – confirmă procesul de
osmoză al anticomunismului vehement naționalist al anilor
10 | Dincolo de naturalizarea postcomunismului
1990, care cunoaște astăzi un îngrijorător reviriment, cu
liberalismul occidental, devenit între timp – pentru alții ceva mai
devreme – neoliberalism, o formă agresiv-militantă a clasicei
ideologii liberale, care înlocuiește primatul politicului cu cel al
economicului și instaurează fundamentalismul pieței libere.
Altfel spus, „Țara mai dezvoltată din punct de vedere indus-
trial arată țării mai puțin dezvoltate doar imaginea propriului ei
viitor”1. Numai că acest viitor trebuie contextualizat, proble-
matizat, criticat. Pe cât posibil, îmbunătățit. Nu se poate ajunge
însă aici doar pe baza unui singur discurs, a unei singure
perspective asupra viitorului. Tocmai din acest motiv se impune
de-naturalizarea postcomunismului. Procesul a început deja, iar
prezenta carte se dorește a fi, alături de un alt volum pe care l-
am coordonat, apărut la editura ieșeană Adenium și intitulat
Marele jaf postcomunist. Spectacolul mărfii și revanșa
capitalismului, un efort în acest sens.
Filosoful german Edmund Husserl numea „reducție feno-
menologică” procesul prin care preluarea necritică a obiectelor
asupra cărora se exercită conștiința și rațiunea noastră este
problematizat, acestea ne mai apărând în cele din urmă ca
obiecte naturale, ci drept construcții umane încărcate de diferite
straturi de sens și de semnificație. Inclusiv conștiința și rațiunea,
ca instrumente privilegiate ale raportării noastre la lume, sunt
naturalizate, fiind necesară filtrarea lor prin intermediul
aceluiași proces de de-naturalizare2. Iar conștiința și rațiunea, în
forma în care au fost naturalizate de către ideologia postcomu-
nistă care, ca orice ideologie, aspiră să se identifice într-o măsură
cât mai mare, eventual totală, cu realitatea, „naturală”, pentru a
își disimula cât mai eficient caracterul particular și avantajele pe
1 Karl Marx, Capitalul. Critica economiei politice. Vol. 1 („Procesul de
producție al capitalului”), prefață la prima ediție, București, Editura de
Stat pentru Literatură Politică, 1957, p. 44.
2 Vezi, în general, Edmund Husserl, Criza umanității europene și
filosofia (și alte scrieri), Cluj-Napoca, Grinta, 2009, și Edmund Husserl,
Meditații carteziene, București, Humanitas 1994.
