Table Of ContentJ
t
LIDDELL HART
a
z
Cel mai mare analist militar al acestui secol
a IST©R1A
9
©@0ii de al
R Ă Z B O I
M O N D I A L
Voi. I
i)
*
\ »
,
'
I.S.B.N.: 973-9342-14-0
i:
HISTORY OF THE SECOND WORLD WAR
Copyright © Lady Liddell Hart 1970
Toate drepturile asupra ediţiei în limba română sini
rezervate Editurii ORIZONTURI - Bucureşti
Tiparul executat sub comanda nr. 80 016
Regia Autonomă a Imprimeriilor
Imprimeria „CORESI" Bucureşti
ROMÂNIA
CUPRINS
PARTEA!
PRELUDIUL
Cap 1. Cum s-a precipitat războiul........................................... 9
Cap. 2. Forţele antagoniste la izbucnirea conflictului......... 26
PARTEA a Il-a
DECLANŞAREA RĂZBOIULUI
1939-1940
Cap. 3.Cotropirea Poloniei....................................................... 41
Cap. 4. ,,Falsul război"............................................................... 50
Cap. 5. Războiul finlandez......................................................... 64
PARTEA a lil a
RĂBUFNIREA
1940
Cap. 6. Cotropirea Norvegiei........................... 75
Cap. 7. Cotropirea vestului......................................................... 94
Cap. 8. Bătălia pentru Anglia.................................................... 126
Cap. 9. Ofensiva din Egipt........................................................... 157
Cap. 10. Cucerirea Africii de Est stăpînită de italieni........... 171
PARTEA a IV-a
EXPANSIUNEA
1941
Cap. 11. Cotropirea Balcanilor şi a Cretei............................. 181
Cap. 12. Hitler se întoarce împotriva Rusiei........................... 193
Cap. 13. Invadarea Rusiei........................................................... 211
Cap. 14. Rommel intră în Africa................................................. 229
Cap. 15. „Operaţiunea Cruciatul"............................................ 243
5
Cap. 16. „ Valid “ se ridică în Extremul Orient........................ 265
Cap. 17. Cercul ofensiv al Japoniei........................................ 279
PARTEA a V-a
COTITURA
1942
Cap. 18. în Rusia situaţia se schimbă..................,................... 317
Cap. 19. Rommel la apogeu........................................................ 346
Cap. 20. în Africa balanţa se înclină........................................ 365
Cap. 21. „Torţa" - noul val dinspre Atlantic..............■.......... 403
Cap. 22. Lupta pentnrTunis.........................,............................ 435
Cap. 23. Lucrurile iau altă întorsătură în Pacific.................. 447
Cap. 24. Bătălia din Atlantic ...................................................... 483
Index................................................................................................ 517
P A R T E A 1
P R E L E O IE L
'Capitolul 1
Cum s-a precipitat războiul
La 1 aprilie 1939, presa internaţională a difuzat ştirea potrivit
căreia Cabinetul domnului Neville Chamberlain, renunţase la politica
de împăciuire şi de neamestec şi anunţase că Anglia avea să apere
Polonia împotriva oricărei ameninţări din partea Germaniei, cu
scopul de a asigura pacea în Europa.
Cu toate acestea, la 1 septembrie Hitler a trecut mărşăluind
frontiera poloneză. Două zile mai tîrziu, după ce îi ceruseră zadarnic
să se retragă, Anglia şi Franţa au intrat în luptă. începuse o nouă
conflagraţie europeană, care s-a transformat în cel de-al doilea
război mondial.
Aliaţii occidentali au intrat în război cu un dublu obiectiv. în
primul rînd voiau să-şi îndeplinească promisiunea de a prezerva
independenţa Poloniei. Ţelul final îl constituia înlăturarea unei''
potenţiale ameninţări la adresa lor şi, implicit, asigurarea propriei
securităţi. Pînă la urmă, însă, au dat greş în ambele cazuri; Nu
numai că nu au izbutit să împiedice de la bun început înfrîngerea
Poloniei, iar apoi împărţirea ei între Germania şi Rusia, ba mai
mult, după şase ani de război încheiat printr-o victorie aparentă au
fost nevoiţi să accepte dominaţia Rusiei asupra Poloniei -
abandonîndu-şi angajamentele faţă de polonezi, care luptaseră de
partea lor.
9
FINLANDA
Helsinki
mingrad
Stock hoim^V^Tallinnă
W n TI^îAESTONI/®
r xjF* ■■ m
■ Moscova
LETONIA %
Copenhaga ,LITUANIJ#^"'§ 1
L Kaunas S
# belo- s
f RUSIA r-y
Varşovia
Harkov
(Unda pestei
IUGOSLAVIA
$T|| Solia
^BULGARIA.^
Istanbul
H Ankara
GRECIA
Atena fe, »<
în acelaşi timp, ca o consecinţă a tuturor eforturilor orientate
în direcţia distrugerii Germanici hitleriste, Europa a ajuns atît de
devastată şi dc slăbită, îneît n-ar mai fi rezistat în faţa unei noi
ameninţări, iar Anglia, alăturîndu-se vecinilor săi europeni, intrase
într-o stare de jalnică dependenţă faţă de Statele Unite.
Acestea sînt realităţile dure ce constituie substratul unei
victorii spre care s-a năzuit cu ardoare, dar care a fost înregistrată
cu preţul unor mari sacrificii - după ce colosala greutate a Rusiei
şi a Americii fusese atrasă în balanţă împotriva Germaniei.
Deznodământul a spulberat vechea iluzie populară potrivit căreia
„victorie" înseamnă pace. A confirmat, în schimb, valabilitatea
experienţelor trecute, conform cărora victoria este „un miraj în
deşert" - deşertul creat de un lung război, atunci cînd este purtat
cu arme moderne şi un arsenal de mijloace practic nelimitat.
Considerăm oportun să evaluăm consecinţele războiului
înainte de a nc ocupa de cauzele care l-au provocat. înţelegerea
repercusiunilor războiului permite o examinare mai realistă a situaţiei
premergătoare izbucnirii războiului. în procesele de la Niirnberg
s-a pornit de la premisa că izbucnirea războiului, precum şi
extinderea sa ulterioară s-au datorat exclusiv agresiunii lui Hitler.
Numai că această explicaţie este simplistă şi superficială.
Ultimul lucru pe care şi-l dorea Hitler era provocarea unui
nou mare război. Poporul şi îndeosebi generalii lui se temeau foarte
tare de un asemenea risc - experienţa primului război mondial
lăsase cicatrice în conştiinţele lor. A scoate în evidenţă faptele nu
înseamnă a-1 disculpa pe Hitler de agresivitatea lui incontestabilă
şi nici pe nenumăraţii germani care i-au urmat zeloşi pilda. Dar
Hitler, deşi total lipsit de scrupule, s-a arătat multă vreme circum
spect în urmărirea ţelurilor sale. Iar şefii militari erau chiar mai
prudenţi şi neliniştiţi cu privire la orice pas ce ar fi putut declanşa
un conflict de amploare.
O mare parte a arhivelor germane au fost capturate după
război, fiind puse la dispoziţia cercetătorilor. Din ele transpare
îngrijorarea şi profunda neîncredere în capacitatea Germaniei de
a purta un mare război.
12
în 1936, cînd Hitler şi-a manifestat dorinţa de a reocupa
zona demilitarizată a Renaniei, generalii s-au alannat de decizia lui
şi de reacţiile pe care aceasta le-ar putea provoca din partea
francezilor. Ca urmare a protestelor lor, au fost trimise, în
recunoaştere, doar cîteva unităţi pentru a vedea „dincotro bate
vântul". Cînd a vrut să-i acorde sprijin militar lui Franco în războiul
civil din Spania, generalii au protestat din nou, avertizîndu-1 asupra
riscurilor pe care le implica un asemenea gest, iar el a fost de
acord să-şi restrîngă ajutorul. A nesocotit însă aprehensiunile lor
în privinţa pătrunderii forţate în Austria, în martie 1938.
Cînd, la scurt timp după aceea, Hitler şi-a dezvăluit intenţia
de a constrînge Cehoslovacia să retrocedeze Sudetenland,- şeful
Marelui Stat Major, generalul Beck, a întocmit un memorandum,
în care afinna că agresivitatea programului expansionist al lui Hitler
avea să ducă la o catastrofa mondială şi la distaigcrea Germaniei.
Documentul a fost citit la o conferinţă a generalilor fruntaşi şi, cu
acordul lor unanim, i s-a remis lui Hitler. Întrucît Hitler nu dădea
senine că ar intenţiona să-şi schimbe politica, şeful Marelui Stat
Major a demisionat din funcţie. Hitler i-a asigurat pe ceilalţi generali
că Franţa şi Anglia nu vor lua atitudine în favoarea Cehoslovaciei,
dar i-a convins atît de puţin, îneît aceştia au organizat un complot
militar, pentru a evita riscul războiului prin arestarea lui Hitler şi a
celorlalţi conducători nazişti.
Argumentele planului lor de contracarare au fost însă
spulberate de Chamberlain care a acceptat pretenţiile lui Hitler dc
ciuntire a Cehoslovaciei şi, de comun acord cu Franţa, a acceptat
să stea deoparte în timp ce nefericita ţară era privată atît de teritoriu,
cît şi de mijloace de apărare.
Pentru Chamberlain, Pactul de la Munchen însemna „pace
pentru vremurile noastre". Pentru Hitler, un nou triumf şi mai mare,
nu numai asupra oponenţilor săi străini, dar şi asupra propriilor
generali. După ce avertismentele lor au fost dezminţite în repetate
rînduri de reuşitele lui categorice şi fără vărsări de sînge, aceştia
şi-au pierdut, fireşte, credibilitatea. în schimb, Hitler a devenit
trufaş, din ce în ce mai încrezător în steaua lui norocoasă. Conta
13
