Introducere in filosofia politica

254 Pages·2009·0.904 MB·Romanian

by  Adrian Miroiu

TITLU CAPITOL 1
COLLEGIUM
{tiin]e politice
TITLU CAPITOL 5
Cuprins
Notª asupra volumului
1. Introducere: Ce este filosofia politicª?
1. Autoritatea
1.1. Conceptul de autoritate politicª
1.1.1. Putere ”i legitimitate
1.1.2. Justificarea autoritª(cid:254)ii politice
1.1.3. Trei tipuri de teorii ale autoritª(cid:254)ii politice
1.2. Tradi(cid:254)ia contractualistª
1.2.1. Ideea de contract social
1.2.2. Negociere ”i solu(cid:254)ii de cooperare
1.2.3. Contractualismul lui J. Rawls
1.2.4. Abordarea evolu(cid:254)ionistª a contractului social
1.2.5. Contractualism ”i individualism
2. Dreptatea
2.1. Conceptul de dreptate
2.2. Teorii ale dreptª(cid:254)ii
2.2.1. Teoriile dreptª(cid:254)ii ca avantaj reciproc
2.2.2. Teoriile dreptª(cid:254)ii ca impar(cid:254)ialitate
2.3. Principiile dreptª(cid:254)ii
3. Libertatea
3.1. Conceptul de libertate
3.2. Justificarea libertª(cid:254)ii
6 INTRODUCERE ˛N FILOSOFIA POLITICˆ
3.3. Domeniul libertª(cid:254)ii
3.3.1. Principiul vªtªmªrii
3.3.2. Ac(cid:254)iunile ofensatoare
4. Egalitatea
4.1. Ideea de egalitate
4.1.2. Teoriile formale ale egalitª(cid:254)ii
4.1.2. Teoriile materiale ale egalitª(cid:254)ii
4.2. Justificarea egalitª(cid:254)ii
4.3. Douª exemple
4.3.1. Ac(cid:254)iunea afirmativª
4.3.2. Politicile restitutive
Anexª. Despre practica filosoficª
1. ˛ncªlzirea globalª ”i practica filosoficª
2. ˛mpotriva filosofiei aplicate
3. Strategia aplicativª
4. Ideea de practicª filosoficª
Index de autori
TITLU CAPITOL 7
Notª asupra volumului
Volumul se bazeazª pe notele de curs sus(cid:254)inut (cid:238)n ultimul deceniu la Facultatea
de “tiin(cid:254)e Politice din cadrul SNSPA.
Am selectat aici patru teme clasice ale filosofiei politice: cele care privesc
autoritatea politicª, dreptatea, libertatea ”i egalitatea. Selec(cid:254)ia nu este arbitrarª,
fiindcª e vorba despre valori politice clasice, fundamentale. Dar admit cª teme de
asemenea centrale (cid:238)n filosofia politicª nu au fost atinse. Pesemne cª cea a
drepturilor omului ne vine imediat (cid:238)n minte; ”i desigur s-ar fi putut adªuga teme
precum democra(cid:254)ia, puterea, proprietatea, alªturi de altele ca mediul natural,
fundamentalismul, autocra(cid:254)ia, dictatura, corup(cid:254)ia etc.
Pentru a diminua dificultatea parcurgerii celor patru teme alese am (cid:238)ncercat sª
pªstrez referin(cid:254)ele bibliografice la un nivel minim. Uneori referirea explicitª la
unii autori sau lucrªri nu a fost fªcutª direct, iar la sf(cid:226)r”itul fiecªrui capitol am
men(cid:254)ionat principalele surse folosite.
Cursurile, chiar ”i cele universitare, se regªsesc sub constr(cid:226)ngerea simplificªrii.
Uneori simplificarea problemelor se face p(cid:226)nª acolo (cid:238)nc(cid:226)t, din nefericire, chiar se
denatureazª pozi(cid:254)ii, idei, sus(cid:254)ineri. Sunt con”tient de aceastª situa(cid:254)ie, dar cred cª
nevoia de a face nu doar accesibil, ci ”i atractiv materialul adesea extrem de arid
al unora dintre abordªrile de filosofie politicª ne (cid:238)ndreptª(cid:254)e”te sª ne asumªm astfel
de riscuri.
Am preluat (cid:238)n unele capitole ale cursului fragmente din alte lucrªri ale mele.
˛n particular, am preluat texte din primul volum al cªr(cid:254)ii Fundamentele politicii
(Editura Polirom, Ia”i, 2006), de exemplu, (cid:238)n paragrafele dedicate raportului
dintre contractualism ”i individualism, dar ”i (cid:238)n capitolul dedicat dreptª(cid:254)ii. De
asemenea, am fªcut apel la scurte fragmente din cartea Filosofie fªrª haine de
galª (Editura ALL Educa(cid:254)ional, Bucure”ti, 1998). Anexa reia aproape (cid:238)n (cid:238)ntregime
un eseu din aceastª lucrare. L-am inclus (cid:238)ntruc(cid:226)t ilustreazª (cid:238)ntr-un context aparte
punctul de vedere pe care (cid:238)l sus(cid:254)in cu privire la natura ”i rostul filosofiei politice.
8 NOTˆ ASUPRA VOLUMULUI
Consider cª un curs universitar introductiv nu are menirea sª exprime (cid:238)n
primul r(cid:226)nd op(cid:254)iunile autorului. Prioritar, cred cª se cuvine ca el sª dea seamª de
dezbaterile actuale semnificative (cid:238)n domeniul respectiv. Dar, de bunª seamª, cel
care elaboreazª un curs nu poate sª nu selecteze, potrivit propriilor op(cid:254)iuni, unele
dintre aceste dezbateri, argumente ori puncte de vedere. Consider cª (cid:238)n acest fel
se exprimª poate cel mai fericit pozi(cid:254)ia pe care o adoptª autorul. ˛mi doresc ca (cid:238)n
acest mod sª fie (cid:238)n(cid:254)eles ”i punctul meu de vedere.
Doresc sª-i mul(cid:254)umesc Danielei Cuta” pentru ajutorul deosebit (cid:238)n scrierea unei
prime forme a acestui text. Mul(cid:254)umesc studen(cid:254)ilor mei pentru interesul fa(cid:254)ª de
tematica discutatª ”i pentru (cid:238)ntrebªrile ”i comentariile pertinente care m-au ajutat
mult sª (cid:238)mbunªtª(cid:254)esc forma acestui curs.
12 ianuarie 2009
A.M.
NOTˆ ASUPRA VOLUMULUI 9
Introducere
Ce este filosofia politicª?
Definirea unei discipline teoretice cu o veche tradi(cid:254)ie, a”a cum este
filosofia politicª, este (cid:238)n acela”i timp o sarcinª u”oarª, dar ”i una extrem de
grea, dacª nu chiar imposibilª. Sarcina este u”oarª (cid:238)n mªsura (cid:238)n care vom
fi mul(cid:254)umi(cid:254)i sª ni se indice exemple de autori ”i de opere care au avut
preocupªri de filosofie politicª sau care reprezintª realizªri recunoscute (cid:238)n
domeniu. Dacª ne g(cid:226)ndim la autori precum Platon, Aristotel, Hobbes,
Locke, Kant, J.St. Mill, Marx (cid:150) clasici ai disciplinei (cid:150) sau la operele lor,
precum Republica, Politica, Leviathanul, Al doilea tratat despre c(cid:226)rmuire,
Spre pacea eternª, Despre libertate, Manuscrisele economico-filosofice
din 1844, atunci avem deja o idee cu privire la genul de preocupªri teoretice
pe care le considerªm ca fiind de filosofie politicª. Pe de altª parte (cid:238)nsª,
dacª vrem o defini(cid:254)ie (cid:238)n sensul clasic (cid:150) al unui enun(cid:254) de tipul (cid:132)filosofia
politicª este (cid:133)(cid:148) (cid:150), atunci speran(cid:254)ele noastre de a ne lªmuri rapid ”i corect
vor fi puse la (cid:238)ncercare. Fiindcª filosofi precum cei men(cid:254)iona(cid:254)i au avut
abordªri extrem de diferite, iar pozi(cid:254)iile lor, formulate (cid:238)n lucrªri asemenea
celor enumerate, sunt at(cid:226)t de diferite, (cid:238)nc(cid:226)t este de-a dreptul hazardat sª se
spunª ce au (cid:238)n comun abordªrile sau pozi(cid:254)iile sus(cid:254)inute de ace”tia.
Dificultatea cu care ne confruntªm poate proveni din mai multe arii. Noi
(cid:238)ncercªm sª spunem ce este filosofia politicª. Aceasta poate (cid:238)nsemna, mai
(cid:238)nt(cid:226)i, sª (cid:238)ncercªm sª identificªm ce face ca o preocupare intelectualª sª
vizeze politicul. A”adar, ce este politicul, ca sferª a societª(cid:254)ii, e prima
problemª care se pune dacª vrem sª definim filosofia politicª. Dar ea nu
este singura. Sª presupunem cª ”tim ce este sfera politicª a societª(cid:254)ii. Va
10 INTRODUCERE ˛N FILOSOFIA POLITICˆ
decurge de aici cª ”tim (cid:238)n ce constª o abordare filosoficª a ei? Nu neapªrat.
Aceasta pentru cª via(cid:254)a politicª a societª(cid:254)ii este obiectul de studiu al multor
discipline: ”tiin(cid:254)a politicª, (cid:238)n primul r(cid:226)nd, apoi sociologia, psihologia,
antropologia, istoria, economia etc. Fiecare dintre aceste discipline se
apleacª asupra fenomenelor ”i proceselor politice cu instrumente proprii.
Mai mult, (cid:238)n fiecare dintre aceste discipline existª abordªri distincte. Atunci
care este direc(cid:254)ia dinspre care vine filosofia? S-ar putea crede cª e posibil
sª procedªm (cid:238)n felul urmªtor: sª vedem ce este filosofia (cid:238)n general ”i apoi
sª aplicªm ceea ce am aflat (cid:238)n cercetarea politicii. Strategia este (cid:238)nsª
gre”itª. Un personaj al lui Dickens, care voia sª ”tie ce e metafizica
chinezª, sperase cª, dacª va cªuta (cid:238)n dic(cid:254)ionar la intrarea despre China ”i,
separat, la cea despre metafizicª, iar apoi va pune totul (cid:238)mpreunª, va gªsi
”i rªspunsul dorit. Ceea ce de bunª seamª cª nu i-a reu”it. La fel se
(cid:238)nt(cid:226)mplª ”i aici: trebuie sª ”tim ce e filosofia politicª, nu ce e filosofia (cid:238)n
general, pentru a (cid:238)nainta spre scopul propus.
Pesemne cª o strategie mai bunª e aceea de a formula c(cid:226)teva exemple ”i
de a le discuta, astfel (cid:238)ncerc(cid:226)nd sª depistªm care ar fi specificul abordªrii
filosofiei politice. ˛n spa(cid:254)iul nostru public s-a discutat pe larg despre
(cid:238)nfiin(cid:254)area unei universitª(cid:254)i maghiare. S-au manifestat pozi(cid:254)ii mai mult sau
mai pu(cid:254)in argumentate ”i (cid:238)n favoarea, ”i (cid:238)mpotriva (cid:238)nfiin(cid:254)ªrii ei. Nu de
pu(cid:254)ine ori, pozi(cid:254)iile priveau aspectul juridic: existª cadrul legal pentru a se
(cid:238)nfiin(cid:254)a aceastª universitate sau legea nu permite acest lucru? Iar alteori
problema a fost pusª altfel: este justificatª (cid:238)nfiin(cid:254)area unei astfel de
universitª(cid:254)i? Cei care rªspundeau afirmativ accentuau dreptul minoritª(cid:254)ii
maghiare de a avea un (cid:238)nvª(cid:254)ªm(cid:226)nt (cid:238)n limba maternª la toate nivelurile,
inclusiv la cel superior; cei care i se opuneau invocau pericolele segregªrii
(cid:238)n educa(cid:254)ie pe criterii etnice ”i al constituirii unor structuri administrative
pe criterii etnice. Sª luªm ”i un alt exemplu. Formal, to(cid:254)i cetª(cid:254)enii Rom(cid:226)niei
au drepturi egale la educa(cid:254)ie. Cu toate acestea, pentru mul(cid:254)i rom(cid:226)ni,
educa(cid:254)ia este inaccesibilª sau, mªcar, e mult mai pu(cid:254)in accesibilª pentru cei
care fac parte din anumite categorii sociale dec(cid:226)t pentru membrii altor
categorii. Dacª te-ai nªscut rrom sau (cid:238)n mediul rural, atunci ”ansele tale la
educa(cid:254)ie se diminueazª foarte mult: ai mai pu(cid:254)ine ”anse sª urmezi (cid:238)nvª(cid:254)ªm(cid:226)ntul
INTRODUCERE. CE ESTE FILOSOFIA POLITICˆ? 11
liceal sau superior (sau chiar pe cel elementar!), ai mai pu(cid:254)ine op(cid:254)iuni ((cid:238)n
mediul rural, de pildª, op(cid:254)iunea cvasiunicª pentru liceu este cea (cid:238)n profilul
agrar; dacª e”ti fatª, atunci parcursul tªu ”colar este constr(cid:226)ns de imagini
mai mult sau mai pu(cid:254)in tradi(cid:254)ionale despre meseriile pe care le po(cid:254)i avea),
ba chiar ”i ”colile pe care le urmezi sunt mai pu(cid:254)in performante (iarª”i (cid:238)n
rural profesorii sunt, statistic vorbind, mai pu(cid:254)in califica(cid:254)i, iar dotªrile sunt
mai proaste).
Cele douª exemple ridicª (cid:238)ntrebªri importante: existª drepturi ale
minoritª(cid:254)ilor na(cid:254)ionale? Iar dacª existª, care sunt acestea? Se aflª, printre
ele, dreptul de a avea (cid:238)nvª(cid:254)ªm(cid:226)nt superior (cid:238)n propria limbª? Repet,
problema nu e dacª existª reglementªri legale, interne sau chiar interna(cid:254)ionale,
(cid:238)n acest sens: problema este dacª putem justifica sau nu drept legitime
aceste drepturi, deci dacª (cid:150) ”i (cid:238)n cel fel (cid:150) are sens sª sus(cid:254)inem ceva de
felul: chiar dacª legea interzice (cid:238)nfiin(cid:254)area unei universitª(cid:254)i (cid:238)n limba
maghiarª, totu”i ea ar trebui sª se poatª (cid:238)nfiin(cid:254)a sau, dimpotrivª, chiar dacª
legea nu interzice (cid:238)nfiin(cid:254)area unei universitª(cid:254)i (cid:238)n limba maghiarª, totu”i ea
nu ar trebui sª se poatª (cid:238)nfiin(cid:254)a. Sau, trec(cid:226)nd la al doilea exemplu, ne
putem (cid:238)ntreba: oare existen(cid:254)a unei astfel de inegalitª(cid:254)i (cid:238)n educa(cid:254)ie este un
lucru rªu? E necesar ca statul sª facª ceva pentru a o atenua sau, dimpotrivª,
nu ar trebui ca statul sª se amestece? (Cªci, s-ar putea argumenta, p(cid:226)nª la
urmª e decizia fiecªruia dacª vrea sau nu sª studieze (cid:150) cu at(cid:226)t mai mult la
nivel universitar; iar dacª statul ar dori sª intervinª, ar trebui mobilizate
resurse, care vor proveni de la contribuabili (cid:150) prin urmare va redistribui
resursele, (cid:238)ncªlc(cid:226)nd astfel dreptul fiecªruia de a dispune de resursele sale.)
Iar dacª va decide sª intervinª, atunci c(cid:226)t este de legitim ca el sª procedeze
astfel?
Problemele pe care le ridicª astfel de (cid:238)ntrebªri sunt considerate, (cid:238)n mod
tradi(cid:254)ional, ca apar(cid:254)in(cid:226)nd (cel pu(cid:254)in par(cid:254)ial) de domeniul de studiu al
filosofiei politice. ˛n cazul nostru va fi vorba de (cid:238)ntrebªri de tipul: ce
(cid:238)nseamnª a avea un drept? Care sunt limitele (cid:238)n care guvernarea este
(cid:238)ndreptª(cid:254)itª sª ac(cid:254)ioneze pentru a asigura exercitarea acestor drepturi? Are
statul obliga(cid:254)ia sª asigure egalitatea (cid:238)ntre oameni sau dreptatea socialª?
Care sunt principiile coexisten(cid:254)ei (cid:238)n societate a unor grupuri cu identitª(cid:254)i
12 INTRODUCERE ˛N FILOSOFIA POLITICˆ
culturale foarte diferite? Filosofia politicª ar fi atunci o modalitate specificª
de a studia fenomenele politice: cea care, pe de o parte, are (cid:238)n vedere
concepte, idei sau fenomene generale, iar pe de altª parte se concentreazª
asupra (cid:238)ntemeierii ”i justificªrii ac(cid:254)iunilor ”i institu(cid:254)iilor politice.
Prin urmare, filosofia politicª are douª caracteristici definitorii. Prima
este aceea cª ea se concentreazª asupra caracteristicilor foarte generale ale
procesului politic. De pildª, am vªzut cª pentru filosofii politici o problemª
foarte importantª este cea a legitimitª(cid:254)ii. Prin ce modalitate putem (cid:238)ntemeia
legitimitate exercitªrii de cªtre un grup de oameni a puterii (cid:238)ntr-o societate?
Care este modalitatea de a justifica faptul cª o institu(cid:254)ie socialª este dreaptª
”i, invers, ce avem (cid:238)n vedere atunci c(cid:226)nd spunem cª o institu(cid:254)ie socialª
(sclavia sau discriminarea unei minoritª(cid:254)i, sª zicem) nu este dreaptª?
Filosofia politicª (cid:238)”i propune sª rªspundª unor astfel de (cid:238)ntrebªri.
Iatª un exemplu (cid:238)n acest sens. El prive”te prima lucrare paradigmaticª de
filosofie politicª, ”i anume dialogul lui Platon Republica. Socrate (cid:238)ncepe
prin adresarea unei (cid:238)ntrebªri simple: ce este dreptatea? Bªnuiesc cª mul(cid:254)i
dintre noi vor avea o reac(cid:254)ie imediatª: sigur cª ”tim ce e dreptatea; cu to(cid:254)ii
ne-am (cid:238)nt(cid:226)lnit cu situa(cid:254)ii (cid:238)n care ne-am pus (cid:238)ntrebarea dacª am ac(cid:254)ionat ori
nu drept sau cum ar fi drept sª ac(cid:254)ionªm; ori, dimpotrivª, cu situa(cid:254)ii (cid:238)n
care am considerat cª al(cid:254)ii s-au comportat drept sau nedrept cu noi. “i, (cid:238)n
cele mai multe dintre aceste situa(cid:254)ii, am considerat cª am reu”it sª evaluªm
corect modul cum am procedat noi sau al(cid:254)ii. De aceea, interlocutorii lui
Socrate din dialog au pªrut cª pot da imediat un rªspuns. Primul care a luat
cuv(cid:226)ntul (cid:238)n acest sens a fost Cephalus. Dupª el, e u”or de spus ce este
dreptatea: a fi drept (cid:238)nseamnª a spune adevªrul ”i a-(cid:254)i plªti datoriile.
Socrate (cid:238)i rªspunde folosind metoda contraexemplului: sª presupunem, zice
el, cª ai (cid:238)mprumutat o armª de la un prieten; (cid:238)ntre timp, acesta (cid:238)nnebune”te.
Atunci, e drept sª i-o dai (cid:238)napoi? Cei mai mul(cid:254)i dintre noi vom crede cª
rªspunsul trebuie sª fie negativ. ˛n acest moment intervine un alt personaj,
Polemarchos. El dª o defini(cid:254)ie mai abstractª a dreptª(cid:254)ii, care (cid:238)ncearcª sª o
clarifice pe cea a lui Cephalos. Dreptatea, spune el, (cid:238)nseamnª sª-i dai
fiecªruia ce i se cuvine. Socrate insistª (cid:238)nsª: dar arma aceea este a
prietenului, prin urmare i se cuvine; totu”i dacª i-o dai, (cid:238)i faci un rªu. Or,
Ł
INTRODUCERE. CE ESTE FILOSOFIA POLITICˆ? 13
Ł
nu e bine sª faci un rªu unui prieten: unui prieten se cuvine sª (cid:238)i faci bine
(a”a cum unui du”man se cuvine sª (cid:238)i faci un rªu) (cid:150) a”a este drept.
Sª notªm aici cª ceea ce face Socrate e sª arate cª o convingere popularª,
precum cea exprimatª de Cephalos ”i, mai abstract, de Polemarchos, este
gre”itª. ˛n mod tradi(cid:254)ional, rostul filosofiei a fost considerat adesea acela
de a pune sub semnul (cid:238)ntrebªrii ceea ce este luat (cid:238)n mod obi”nuit ca atare,
ca adevªrat. Filosofia are rostul de a ne zdruncina convingerile, ceea ce
apare ca evident (cid:150) ”i de a arªta cª acestea sunt doar prejudecª(cid:254)i.
Acum intervine al treilea personaj, Thrasymachos. Dreptatea, sus(cid:254)ine el,
este altceva: e drept ceea ce e (cid:238)n interesul celui mai puternic. “i precizeazª:
cel mai puternic face legi (cid:238)n interesul sªu ”i pretinde cª este drept ceea ce
e conform cu aceste legi. Socrate (cid:238)ncearcª sª (cid:238)l contrazicª: cineva poate sª
nu (cid:238)”i cunoascª interesul ”i sª facª o lege care nu e (cid:238)n interesul sªu.
Thrasymachos rªspunde cª un conducªtor are nu numai o for(cid:254)ª superioarª,
ci ”i o cunoa”tere superioarª: el ”tie ce este (cid:238)n interesul sªu. Sª notªm cª
aici apare un alt concept: cel de cunoa”tere. ˛n mod tradi(cid:254)ional, filosofii
”i-au pus ”i (cid:238)ntrebarea: ce este cunoa”terea? ”i nu (cid:238)nt(cid:226)mplªtor o parte
importantª a dialogului Republica e dedicatª clarificªrii acestui concept.
Socrate face (cid:238)n acest loc o distinc(cid:254)ie (cid:238)ntre douª tipuri de cunoa”tere: una
teoreticª, precum a matematicianului, ”i una practicª, precum a medicului.
Cunoa”terea dreptª(cid:254)ii e mai degrabª una practicª: nu vrem sª o cunoa”tem
(cid:238)n sine, ci pentru cª vrem ca aceastª cunoa”tere sª fie folositoare. Dar un
medic are cunoa”tere nu pentru cª (cid:238)”i urmªre”te propriul interes, ci (cid:150) ca
profesionist (cid:150) el urmªre”te binele pacientului (sªnªtatea acestuia). Sigur,
are ”i medicul un interes (el este plªtit), dar plata este ceva care urmeazª
practicªrii meseriei; medicul urmªre”te direct binele pacientului ”i numai
indirect binele propriu.
Socrate (cid:238)ntoarce astfel pe dos argumentul lui Thrasymachos: conducªtorul
face reguli drepte de dragul dreptª(cid:254)ii (deci pentru cei condu”i), ”i nu invers.
Dacª urmªrim strategia lui Socrate, observªm cª el, ca filosof, nu cautª sª
discute diferite exemple, ci (cid:238)ncearcª sª ajungª la o defini(cid:254)ie a dreptª(cid:254)ii.
Pentru el, defini(cid:254)ia semnaleazª ceea ce au (cid:238)n comun toate lucrurile drepte.
Apoi, potrivit lui Socrate, avem nevoie de o (cid:238)n(cid:254)elegere coerentª a dreptª(cid:254)ii:
nu e suficient sª indicªm cª (cid:132)se zice(cid:148) ceva despre dreptate, ci trebuie sª
putem sª ne argumentªm, sª ne sus(cid:254)inem punctul de vedere. ˛n sf(cid:226)r”it,
Ł