Table Of ContentDESPRE LIBERTATE
John Stuart Mill s-a născut la Londra în 1806 şi s-a stins din viaţă la
Avignon, în Franţa, în 1873. Tatăl său, economistul şi filozoful utili -
tarist James Mill, discipol al lui Jeremy Bentham, i-a oferit o educaţie
aparte: băiatul ştia greaca la cinci ani, algebra şi latina la nouă ani.
Totodată, copilul a fost ferit de influenţa oricărui fel de credinţă reli -
gioasă sau teorie metafizică.
Detaşându-se, la vremea adolescenţei, de concepţia tatălui său şi a lui
Bentham, reprezentanţi ai raţionalismului de secol XVIII, John Stuart
Mill îşi va urma propriul drum în filozofia utilitaristă, cu importante
contribuţii la dezvoltarea acesteia. Este un continuator al curentului
empirist englez, influenţând profund filozofi ai secolului XX, precum
G.E. Moore şi Bertrand Russell. Personalitate multilaterală, este şi
autorul unor lucrări de logică, de economie şi de filozofie politică.
Se spune adesea că John Stuart Mill este ultimul mare liberal clasic şi
pri mul liberal modern. La Mill se pot găsi preocupări şi pentru distri -
buirea echitabilă a veniturilor sau pentru rolul comunităţii în viaţa
socială. Există însă şi cealaltă faţetă, teoretizarea libertăţii individuale;
este latura atât de bine ilustrată în eseul Desprelibertate, apărut în 1859.
Aici teza centrală constă, în fond, în aceea căindividuleste suveran asu-
pra lui însuşi, asupra propriului trup şi spirit. Mill denunţă orice tiranie
asupra individului, fie ea şi tirania majorităţii.
Principalele lucrări: A System of Logic: Ratiocinative and Ind uctive
(Sistem de logică inductivă şi deductivă), 1843; Principles of Political
Economy (Principii de economie politică), 1848; On Liberty(Despre
libertate), 1859; Utilitarianism(Utilitarismul), 1861; Auguste Comte
and Positivism (Auguste Comte şi pozitivismul), 1865.
JOHN STUART MILL
Despre libertate
Tra du ce re din en gle zã ºi prefaþã de
ADRIAN-PAUL ILIES CU
Edi þia a III-a
Redactor: Dragoş Dodu
Coperta: Ioana Nedelcu
Corector: Maria Nicolau
John Stuart Mill
On Li berty
Pe copertă: Portretul lui John Stuart Mill, gravură de epocă
© HUMANITAS 1991, 2014, pentru prezenta versiune românească
(ediţia print)
© HUMANITAS 2014 (ediţia digitală)
ISBN 978-973-50-4448-0 (pdf)
EDITURA HUMANITAS
Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România
tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51
www.humanitas.ro
Comenzi online: www.libhumanitas.ro
Comenzi prin e-mail: [email protected]
Comenzi telefonice: 0372.743.382; 0723.684.194
CU PRINS
Fer ti li ta tea ºi eºe cu ri le ple doa riei lui Mill pen tru li ber ta te
Prefaþã de Adrian-Paul Iliescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
I. In tro du ce re . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
II. De spre li ber ta tea gân di rii ºi a cu vân tu lui . . . . . . . . . . . . . . . 65
III. De spre in di vi du a li ta te, ca unul din tre
ele men te le bu nei stãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
IV. De spre li mi te le au to ri tã þii so cie tã þii
asu pra in di vi du lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
V. Apli ca þii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
Pre fa ţã
Fer ti li ta tea ºi eºe cu ri le
ple doa riei lui Mill pen tru li ber ta te
„Dacã a fost vre o da tã ci ne va li be ral ade vã rat, John
Stuart Mill a fost acel a“ (John Gray). Prin anal og ie, s-ar
pu tea spu ne de spre car tea de faþã: „Dacã exis tã o ade vã -
ra tã pia trã de te me lie a li be ra lis mu lui mo dern, car tea lui
Mill De spre li ber ta te este aceea.“ Cu toat e însã cã aut en-
ti ci ta tea ºi im por tan þa ope rei lui John Stuart Mill nu pot
fi puse la în do ia lã, re lie fa rea na tu rii ve ri ta bil li be ra le ºi a
val or ii acest ei oper e nu este del oc un luc ru simp lu, de ru-
tin ã. Fil oz of ul brit an ic nu a fost un lib er al „pur ºi dur“ sau
„or to dox“, un pre di ca tor al ide o lo giei li be ra le, ane xat ºi
con tro lat de strin gen þe le pro gra ma ti ce ex clu si vis te ale aces -
tei doc tri ne po li ti ce. Din acest punct de ve de re, Mill se
de o se beº te atât de pro mo to rii unui li be ra lism pro pa gan -
dis tic, re to ric, cât ºi de re pre zen tan þii li be ra lis mu lui ex pe -
di tiv, su per fi cial fi lo zo fant. La rân dul ei, De spre li ber ta te
nu este o scrie re doc tri na rã, im pul sio na tã de am bi þia res -
pec tã rii scru pu loa se a unor lait mo ti ve sau slo ga nuri po li -
ti ce ca rac te ris ti ce „sec tei“ li be ra lis mu lui ul tra con sec vent ºi
ul tra ra di cal. Deºi are pe alo curi ca rac te rul de in ten sã ple -
doa rie, car tea nu re pre zin tã o ope rã de pro ze li tism te o re -
tic lib er al, iar aut or ul nu joac ã rol ul de ofic iant al unui cult.
ªi tot uºi De spre li ber ta tepoa te fi con si de ra tã, în fe lul ei, o
„Bi blie“ a li be ra lis mu lui — nu însã a doc tri nei, ci a cul tu -
rii po li ti celi be ra le. În tr-a de vãr, acest mic vol um este un in-
dis pen sa bil „ma nu al“ de ati tu di ne li be ra lã, ne e ga lat ca
8 ADRIAN-PAUL ILIESCU
in stru ment de for ma re ºi con so li da re a men ta li tã þi lor, sti -
lu ri lor de gân di re ºi ac þiu ne, sau con dui te lor de tip li be ral.
El pro mo vea zã ºi cul ti vã in sis tent nu un de ca log ide o lo gic,
ci o ci vi li za þie mo ra lã— ci vi li za þiades chi de riiin te lec tu a le
ºi po li ti ce, a in clu si vi tã þii, re cu noaº te riiºi to le ran þei, dez -
vol ta te de Oc ci dent în pe rioa da mo der ni tã þii târ zii. În
acel aºi timp, cart ea este ºi un semn al de alarm ã tras foar-
tede vre me de Mill îm po tri va aces tui fla gel al so cie tã þii se -
col el or XIX ºi XX care a fost (ºi, din nen or oc ir e, rãm ân e)
con for mis mul. Fap tul însã cã nici au to rul, nici ope ra nu
rãs pund ser vil aº tep tã ri lor uzu a le(mai ales la noi) cu pri -
vi re la fun da men ta rea unei po zi þii po li ti ce face ca o cla ri -
fi ca re a spe ci fi cu lui li be ra lism u lui lui Mill ºi a va lo rii idei lor
sale sã fie in dis pen sa bi lã în þe leg e rii cãr þii de faþã.
Li be ra lis mul lui Mill.Mai în tâi de toa te, De spre li ber -
ta tenu este o for mu la re ca no ni cã a doc tri nei po li ti ce li be -
ra le; ea nici nu vi zea zã de fapt li ber ta tea po li ti cã ºi ju ri di cã
pro mo va tã de li be ra lis mul doc tri nar drept uni cã for mã de
li ber ta te au ten ti cã. În fond, su biec tul cãr þii este li ber ta tea
so cia lã, in te lec tu a lã ºi de con ºti in þã: prin ci pa lul ad ver sar
com bãt ut în ea nu este ti ra nia po li ti cã in sti tu þio na lã, ci ti -
ra nia opi ni i lor ºi men ta li tã þi lor do mi nan te (Alan Ryan).
Cine s-ar grãbi însã ca de aici sã trag ã conc luz ia cã dem er-
sul lui Mill nu pre zin tã im por tan þã po li ti cã pro priu-zisã,
ci doar sem ni fi ca þii so cia le ºi cul tu ra le ge ne ra le, ar co mi -
te o gre ºea lã ca pi ta lã. Prin ci piul (pro pus prin acest de mers)
de re gle men ta re a ra por tu ri lor din tre so cie ta te, stat ºi in -
di vid re pre zin tã un ghid nor ma tiv nu nu mai pen tru con -
duit a priv at ã sau de grup, ci ºi pent ru oric e pol it ic ã pub lic ã
li be ra lã în sen sul larg al cu vân tu lui — adi cã, pen tru ori ce
po li ti cã to le ran tã, ne a u to ri ta rã, ne o pre si vã. Dep art e de a
pluti în sfe ra ge ne ra li tã þi lor fi lo zo fi ce sau mo ra le abs trac -
PREFAÞÃ 9
te, au to rul bri ta nic as pi rã la de fi ni ti va rea unui cod de con-
duit ã pub lic ã care, aplic at cons ecv ent, ar fi men it sã elim in e
ar bi tra rul mor ti fiant al in ter ven þi i lor abu zi ve prac ti ca te frec -
vent de cele mai div ers e form e de put er e: put er ea nec on-
tro la tã a gu ver nã ri lor ºi in sti tu þi i lor mo der ne, a bi ro cra þi i lor,
pu te rea ti ra ni cã a ma jo ri tã þi lor (de obi cei ocaz io na le, dar
cu atât mai vi ru len te), pu te rea su fo cant ã a co mu ni tã þi lor
ri gi di za te de pre ju de cãþi ºi con for mis me. Aºa dar, car tea lui
Mill este imp ort ant ã nu ca pies ã cent ral ã dint r-un muz eu
al or to do xiei po li ti ce li be ra le, ci ca fun da ment te o re tic al ati -
tu di niili be ra le in di vi du a lis te spe ci fi ce ci vi li za þiei oc ci den -
tal e mod ern e, o atit ud in e care a reu º it uneo ri (ºi ar fi de dor it
sã re u ºeas cãtot dea u na) sã mo de le ze atât con dui te le per -
soa ne lor ºi ale co mu ni tã þi lor, cât ºi ac þiu ni le in sti tu þi i lor,
în ve de rea re strân ge rii abu zu ri lor de pu te re, a am pli fi cã -
rii li ber tã þii le gi ti me de ale ge re ºi a cris ta li zã rii unui mo -
dus viv endiaxat pe re cu noaº te rea ºi to le ra rea di ver si tã þii.
De spre li ber ta tenu este doar cea mai cel eb rã ºi, pro -
ba bil, cea mai in flu en tã ple doa rie mo der nã pen tru au to -
nom ia ºi ind ep end enþ a uman ã, dar ºi cea mai bine fund at ã
fi lo zo fic con struc þie de acest fel. Li be ra lis mul lui Mill nu
se ba zea zã pe op þiuni strict po li ti ce, ci pe ar gu men te te o -
re ti ce de or din ge ne ral: ar gu men te epis te mo lo gi ce, pri vind
na tu ra cu noaº te rii, li mi te le ade vã ru lui ac ce si bil, ºi fai li -
bi li ta tea cog ni ti vã; an tro po lo gi ce, pri vind na tu ra uma nã,
di ver si ta teaire duc ti bi lã a per soa ne lor, ne vo ia ire pre si bi -
lã de ale ge reau ton o mã ca rac te ris ti cã omu lui mo dern; exis -
ten þia le, pri vind tra iec to ria in di vi du a lã ca ex pe ri mentunic
de viaþ ã sau ca aven tu rãa ma ni fes tã rii per so na li tã þii; ºi axio -
lo gi ce, pri vind va loa rea în sine a di ver si tã þii. Nu lip sesc, în
aceas tã con struc þie, nici ar gu men te le de on to lo gie so cia lã —
pri vind ra por tul de for þe în tre com po nen te le so cie tã þii mo -
der ne —, nici cele pe da go gi ce, pri vind me to de le op tim e de
10 ADRIAN-PAUL ILIESCU
asis ta re a dez vol tã rii per so na li tã þii. Aºa cum s-a re mar cat
de cã tre co men ta tori, de mer sul mil lian se spri ji nã ºi pe o
fi lo zo fie (op ti mis tã) a ist or iei, prec um ºi pe un anum it tip
de ra þio na lismpro priu se co lu lui XIX. Nu este ne vo ie ca
aceste fun da men te fi lo zo fi ce sau de or din te o re tic ge ne ral
sã fie prez ent at e pe larg aici; cit it or ul atent le va ident if i-
ca uºor în text. Este însã ne ce sar sã fie adu se com pa ra tiv
în prim-plan con tra ar gu men te le care se opun idei lor au -
to ru lui bri ta nic, deoa re ce pu ne rea în con trast a in ter pre -
tã ri lor con cu ren te pri vi toa re la li ber tat e are avan ta jul cã,
pe de o part e, clar if ic ã poz iþ ia lui Mill, elim in ând unel e con-
fu zii po si bi le, ºi, pe de altã par te, in di cã unde anu me se
loc al iz eaz ã de fapt forþ a ei (dupã cum sug er eaz ã ºi unde
se aflã punc te le sale vul ne ra bi le).
Cel mai vi zi bil din tre ar gu men te le pen tru pro te ja rea li -
ber tã þii in di vi du a le adu se în car te este cel epis te mo lo gic.
Ca re pre zen tant al tra di þiei em pi ris te bri ta ni ce, Mill plea -
cã de la pre mi sa fai li bi li tã þii cu noaº te rii uma ne; el ex pu ne
pe larg ar gu men te le pri vind ca rac te rul par þial ºi frag men -
tar al ade vã ru ri lor în care cre dem, re la ti vi ta tea aces to ra ºi
om ni pre zen ta po si bi li ta te a in fir mã rii lor. In sis ten þa cu
care amen dea zã în cre de rea cu ren tã, ne cri ti cã, în ade vã ru -
ri le con sa cra te, ener gia cu care ple dea zã pen tru li ber ta tea
ge ner a lã de cãu ta re a unor noi ade vã ruri ºi de re pu ne re per -
ma nen tã în dez ba te re a idei lor ad mi se au su ge rat co men -
ta to ri lor (lui John Gray, prin tre al þii) pre zen ta rea lui Mill
ca pre cur sor al fai li bi lis mu lui lui Karl Pop per. Ceea ce
in te re sea zã nu este însã în ve de ra rea unei even tu a le „ul -
tra mo der ni tãþi“ a lui Mill, ci fap tul cã fai li bi lis mul sãu
jus ti fi cã am pli fi ca rea li ber tã þii in di vi du a le de ex pre sie ºi,
mai ales, re du ce rea la mi nim a in ter ven þiei re stric ti ve a Au -
to ri tã þii (sta tu lui, so cie tã þii sau a sim plei opi nii pu bli ce) în
dezb at er ea de idei. De vrem e ce oric e adev ãr pe care s-ar
